1.

O avarie la corpul navei, urmare fiind o gaura de apa care se poate produce datorita:

1. unui banc de pesti; j

k
l
m
n
2. sloiurilor de gheata; j
k
l
m
n
3. unei explozii la bordul navei; j
k
l
m
n
4. navigatiei pe timp de noapte. j
k
l
m
n

2.Esuarea involuntara a unei nave se poate intampla datorita:

1. echipajului; j
k
l
m
n
2. nereactualizarii hartilor de navigatie; j
k
l
m
n
3. nerespectarii luminilor de navigatie; j
k
l
m
n
4. bord liber minim depasit. j
k
l
m
n

3.Esuarea involuntara a unei nave se intampla datorita:

1. cetii foarte dese; j

k
l
m
n
2. ploilor abundente; j
k
l
m
n
3. ninsorii abundente; j
k
l
m
n
4. aparitiei bancurilor noi de corali. j
k
l
m
n

4.Esuarea involuntara a unei nave se poate datora:

1. incompetentei ofiterului de cart; j

k
l
m
n
2. nefunctionarii radarului anticoliziune; j
k
l
m
n
3. vizibilitatii reduse; j
k
l
m
n
4. curentului portuar. j
k
l
m
n

5.Esuarea voluntara se poate datora uneia din urmatoarele actiuni:

1. necunoasterea zonei de navigatie; j

k
l
m
n
2. incercarea de a salva nava si echipajul atunci cand nava este avariata; j
k
l
m
n
3. cand nava este incarcata prea mult, iar pentru descarcare acest lucru ar fi mai convenabil; j
k
l
m
n
4. la bordul navei s-a declansat o revolta. j
k
l
m
n
6.O gaura de apa la invelisul exterior al corpului navei se poate datora:

1. stratului subtire de pitura; j

k
l
m
n
2. lipsei zincurilor de protectie; j
k
l
m
n
3. ruginii accentuate pe suprafata invelisului tablelor de fund; j
k
l
m
n
4. aplicarea unei pituri neadecvate. j
k
l
m
n

7.Clasificarea gaurilor de apa se poate face dupa:

1. tipul de nava; j
k
l
m
n
2. locul producerii acestora pe lungimea navei; j
k
l
m
n
3. locul producerii acestora pe inaltimea bordajului navei; j
k
l
m
n
4. locul producerii acestora pe latimea navei. j
k
l
m
n

8.Inventarul de avarie este amplasat la bordul navei:

1. intr-o magazie clar marcata si inchisa etans; j

k
l
m
n
2. in cel putin doua magazii clar marcate, usor accesibile, din care una aproape de compartimentul masini; j
k
l
m
n
3. in cel putin trei magazii clar marcate, usor accesibil, din care una in cos; j
k
l
m
n
4. oriunde. j
k
l
m
n

9.Pe usa magaziei in care se afla materiale si dispozitive din inventarul de avarie este scris:

1. ACCESUL INTERZIS; j
k
l
m
n
2. MATERIALE DE AVARIE; j
k
l
m
n
3. POST DE AVARIE; j
k
l
m
n
4. INVENTARUL DE AVARIE. j
k
l
m
n

10.Din inventarul de avarie pot face parte:

1. trusa de marangozerie, bucati de vela, stupa, calti, felinar antiexploziv; j

k
l
m
n
2. trusa de lacatuserie, galeata, nisip, grinzi din lemn de pin, foarfeca de tabla; j
k
l
m
n
3. intinzator, dulapi din lemn de pin, pene din lemn de pin sau brad, dopuri din lemn de stejar; j
k
l
m
n
4. panza de vela, mai, panza cu insertie de fibra de sticla, dulapi din lemn de brad, pene din lemn de j
k
l
m
n
mesteacan;

11.Pentru a astupa o gaura de apa folosind metoda chesonului de ciment se urmaresc etapele:

1. se confectioneaza un cofrag, se prepara betonul, se toarna, se indeparteaza cofragul dupa intarirea j

k
l
m
n
betonului;
2. se astupa gaura de apa cu un paiet de vitalitate, se confectioneaza un cofrag dupa forma gaurii de apa, se j
k
l
m
n
prepara betonul, se toarna, se scoate cofragul, se indeparteaza paietul;
3. se astupa gaura de apa cu un paiet de vitalitate, se elimina apa din compartimentul inundat, se j
k
l
m
n
confectioneaza un cofrag dupa forma gaurii de apa, se prepara betonul, se toarna, se scoate cofragul, se
indeparteaza paietul de vitalitate;
4. se opreste nava, se astupa gaura de apa cu un paiet de vitalitate, se elimina apa din compartimentul inundat, j
k
l
m
n
se confectioneaza cu cofrag dupa forma gaurii de apa, se prepara betonul, se toarna, se scoate cofragul, se
indeparteaza paietul de vitalitate.

12.Paietul de vitalitate se poate intalni sub urmatoarele forme constructive:

1. intarit, obisnuit, usor; j

k
l
m
n
2. mare, mijlociu, mic; j
k
l
m
n
3. patrat, dreptunghiular, trapezoidal; j
k
l
m
n
4. cu insertie metalica, fara insertie metalica. j
k
l
m
n

13.In compozitia betonului preparat pentru a fi turnat in scopul astuparii unei gauri de apa se
afla:

1. 1/3 nisip si 2/3 ciment; j

k
l
m
n
2. 1/2 nisip si 1/2 ciment; j
k
l
m
n
3. 2/3 nisip si 1/3 ciment; j
k
l
m
n
4. 3/4 nisip si 1/4 ciment. j
k
l
m
n

14.Pentru prepararea betonului folosit la astuparea unei gauri de apa se foloseste in mod obisnuit:

1. apa de racire; j
k
l
m
n
2. apa dulce; j
k
l
m
n
3. apa tratata in mod special; j
k
l
m
n
4. apa distilata. j
k
l
m
n

15.Pe timp rece la prepararea betonului pentru astuparea unei gauri de apa:
1. se incalzeste compartimentul in care se prepara betonul; j
k
l
m
n
2. se adauga o cantitate mai mare de ciment; j
k
l
m
n
3. se foloseste un sort special de ciment; j
k
l
m
n
4. se incalzeste apa folosita pentru prepararea betonului. j
k
l
m
n

16.Pentru a micsora timpul de intarire a betonului folosit pentru astuparea unei gauri de apa, in
acesta se adauga:

1. clorura de sodiu; j
k
l
m
n
2. soda caustica; j
k
l
m
n
3. dioxid de siliciu; j
k
l
m
n
4. silicat de zinc. j
k
l
m
n

17.In inventarul de avarie se regasesc dopuri din lemn de:

1. mesteacan; j
k
l
m
n
2. stejar; j
k
l
m
n
3. brad; j
k
l
m
n
4. frasin. j
k
l
m
n

18.In inventarul de avarie se pot intalni pene din lemn de:

1. stejar; j
k
l
m
n
2. mesteacan; j
k
l
m
n
3. frasin; j
k
l
m
n
4. carpen. j
k
l
m
n

19.Paietul de vitalitate intarit este confectionat astfel:

1. doua panze de vela, cusute intre ele, cu grandee pe margine si cu insertie vegetala intre panze; j
k
l
m
n
2. panza de vela cu insertie metalica; j
k
l
m
n
3. doua panze de vela cusute cu sarma inoxidabila, grandee pe margine si resturi vegetale intre panze; j
k
l
m
n
4. 4 fete din panza de vela si o plasa de sarma cu grandee cu grandee pe margine. j
k
l
m
n
20.Pregatirea echipajului privind cunoasterea rolului de "gaura de apa" se face de catre:

1. seful mecanic; j
k
l
m
n
2. comandant; j
k
l
m
n
3. seful de echipaj; j
k
l
m
n
4. capitanul secund. j
k
l
m
n

21.Rolul de "gaura de apa" reprezinta:

1. importanta data unei gauri de apa; j

k
l
m
n
2. pregatirea specializata a echipajului in vederea interventiei in caz de avarie la corpul navei; j
k
l
m
n
3. pregatirea echipei stabilita in vederea eliminarii urmarilor unei gauri de apa la corpul navei; j
k
l
m
n
4. programul de prevenire a gaurilor de apa la corpul navei. j
k
l
m
n

22.Informatii cu privire la modul de actiune in caz de gaura de apa la corpul navei vor fi afisate
in:

1. timonerie si puntea principala: j

k
l
m
n
2. compartiment masini si timonerie; j
k
l
m
n
3. cabine si holuri; j
k
l
m
n
4. cabine si puntea principala. j
k
l
m
n

23.Prin vitalitatea corpului navei se intelege:

1. capacitatea navei de a evita intrarea apei in anumite compartimente; j

k
l
m
n
2. modalitatea de amenajare a compartimentelor etanse astfel incat in cazul unei avarii la corpul navei, avaria j
k
l
m
n
sa-si pastreze nescufundabilitatea;
3. mentinerea navei la suprafata apei indiferent de avaria avuta la corpul acesteia; j
k
l
m
n
4. asigurarea navei cu instalatii de vitalitate. j
k
l
m
n

24.Materialele din inventarul de avarie se pitureaza cu pitura de culoare:

1. rosie; j
k
l
m
n
2. verde; j
k
l
m
n
3. alba; j
k
l
m
n
4. albastra. j
k
l
m
n

25.La bordul navelor maritime sunt considerate instalatii de vitalitate:

1. instalatia de santina si instalatia de stins incendii cu jet de apa; j

k
l
m
n
2. instalatia de stins incendiu cu spuma si instalatii de balast; j
k
l
m
n
3. instalatia de balast si instalatia de incalzire cu apa calda j
k
l
m
n
4. instalatia de stins incendiu cu jet de apa si instalatia de combustibil. j
k
l
m
n

26.Sorbul de avarie este cuplat la instalatia de:

1. balast; j
k
l
m
n
2. servicii generale; j
k
l
m
n
3. santina; j
k
l
m
n
4. de combustibil. j
k
l
m
n

27.Paietele obisnuite au dimensinile:

1. 4,5 x 4,5 m.; j

k
l
m
n
2. 3,0 x 3,0 m.; j
k
l
m
n
3. 2,0 x 2,0; j
k
l
m
n
4. 1,0 x 1,0. j
k
l
m
n

28.Paietele intarite au dimensiunile:

1. 3,5 x 3,5 m.; j

k
l
m
n
2. 3,0 x 3,0 m.; j
k
l
m
n
3. 4,5 x 4,5 m.; j
k
l
m
n
4. 5,0 x 5,0. j
k
l
m
n

29.Paietele intarite au:

1. 1 parama de fund; j
k
l
m
n
2. 2 parame de fund;
 j
k
l
m
n
3. 3 parame de fund; j
k
l
m
n
4. 4 parame de fund. j
k
l
m
n

30.Paietele usoare au:

1. 12 chei de tachelaj; j
k
l
m
n
2. 9 chei de tachelaj; j
k
l
m
n
3. 6 chei de tachelaj; j
k
l
m
n
4. 3 chei de tachelaj. j
k
l
m
n

31.Paramele de manevra si bratele paietelor intarite sunt confectionate din:

1. parama elastica din otel; j

k
l
m
n
2. parama vegetala; j
k
l
m
n
3. parama din otel; j
k
l
m
n
4. lant de calibru corespunzator. j
k
l
m
n

32.In inventarul de avarie se pot gasi:

1. chei de impreunare; j
k
l
m
n
2. pontil reglabil; j
k
l
m
n
3. clesti; j
k
l
m
n
4. chei simple. j
k
l
m
n

33.In trusa de matelotaj vom putea gasi:

1. ruleta, mai de matisit, preducea; j

k
l
m
n
2. dalta, cleste, surubelnite; j
k
l
m
n
3. dalta, burghie elicoidale, clesti; j
k
l
m
n
4. cutit de velar, fierastrau cu panza, geanta pentru scule. j
k
l
m
n

34.La paietele de vitalitate se vor regasi un numar de parame gradate de:

1. 1 parama; j
k
l
m
n
2. 2 parame: j
k
l
m
n
3. 3 parame; j
k
l
m
n
4. 4 parame. j
k
l
m
n

35.Daca o nava este implicata intr-o situatie de urgenta, atunci comandantul va trebui sa
raporteze:

1. celui mai apropiat port si societatii de asigurare; j

k
l
m
n
2. pazei de coasta, autoritatii portuare si companiei; j
k
l
m
n
3. numai companiei; j
k
l
m
n
4. autoritatii portuare, administratiei si companiei. j
k
l
m
n

36.Toate exercitiile efectuate la bordul navei vor fi conduse de catre:

1. comandantul navei; j
k
l
m
n
2. capitanul secund al navei j
k
l
m
n
3. seful mecanic j
k
l
m
n
4. seful de echipaj j
k
l
m
n

37.Exercitiile inregistrate in jurnalul de bord trebuie sa contina urmatoarele informatii:

1. locul desfasurarii la bord, cine a condus exercitiul; j

k
l
m
n
2. personalul angajat, echipamentul folosit si detalii a oricaror probleme intalnite; j
k
l
m
n
3. numarul de persoane participante, echipament folosit; j
k
l
m
n
4. planul de lucru, cine a condus exercitiul, personal angajat. j
k
l
m
n

38.Exercitii privind rolul de "gaura de apa" se fac:

1. anual; j
k
l
m
n
2. lunar; j
k
l
m
n
3. saptamanal; j
k
l
m
n
4. zilnic. j
k
l
m
n

39.Responsabilitatile comandantului privind identificarea si urmarirea potentialelor accidente si a

situatiilor de urgenta sunt:

1. va controla toate operatiunile de la punte in timpul depistarii unui accident sau a unei situatii de urgenta; j
k
l
m
n
2. trebuie sa ia controlul total al navei pe timpul tuturor accidentelor de la bord si a situatiilor de urgenta; j
k
l
m
n
3. trebuie sa preia controlul total al derularii activitatilor atunci cand accidentele s-au petrecut la bord sau in j
k
l
m
n
imediata vecinatate a navei;
4. va actiona numai la indicatiile primite de la persoanele competente ale companiei. j
k
l
m
n

40.Toate exercitiile efectuate la bord trebuie sa fie inregistrate in:

1. Maintenance Log; j
k
l
m
n
2. Official Log Book; j
k
l
m
n
3. Deck Log Book; j
k
l
m
n
4. Countingency Plan. j
k
l
m
n

41.Fiecare tip de plan privind o situatie neprevazuta (Contingency Plan) va trebui sa contina cel
putin:

1. numele navei, pozitia navei, natura cauzei derularii situatiei neprevazute, natura si marimea avariei, cauza j
k
l
m
n
accidentului, starea vremii, natura si serviciile cerute a fi efectuate;
2. portul de unde vine si unde va trebui sa ajunga nava, numele angajatorului, natura si marimea avariei, cauza j
k
l
m
n
accidentului, starea vremii, natura si serviciile cerute a fi efectuate;
3. cauza accidentului, numele navei, pozitia navei, tipul de marfa transportat, servicii cerute a fi efectuate, j
k
l
m
n
timpul raportat;
4. alocarea indatoririlor si atributiilor la bord, actiuni intreprinse pentru controlul situatiei, metode folosite la j
k
l
m
n
bord sau intre nava si tarm, proceduri privind asistenta, proceduri privind informarea companiei sau
autoritatilor, liste de monitorizare si raportare.

42.Responsabilitatile sefului mecanic privind identificarea si urmarirea unui potential accident

sau situatii de urgenta sunt:

1. preia controlul total al navei pe timpul derularii incidentului; j

k
l
m
n
2. asista comandantul in toate operatiunile de control pe timpul derularii incidentului; j
k
l
m
n
3. ia controlul total al tuturor activitatilor din compartimentul masini pe timpul incidentului; j
k
l
m
n
4. ia controlul total al tuturor actiunilor privind operarea instalatiilor de la bord pe timpul incidentului. j
k
l
m
n

43.Responsabilitatile ofiterului I mecanic privind identificarea si urmarirea unui potential

accident sau situatii de urgenta sunt:
1. asista comandantul privind executia ordinelor de a pune in functiune orice instalatie navala; j
k
l
m
n
2. conlucreaza cu ofiterul I de punte; j
k
l
m
n
3. mentine permanent lagatura cu compartimentul de punte in vederea uniformizarii actiunilor comune j
k
l
m
n
desfasurate;
4. asista seful mecanic pe timpul incidentului si ii furnizeaza permanent orice informatie este ceruta. j
k
l
m
n

44.Responsabilitatile ofiterului I punte pe timpul derularii activitatilor din cadrul unei situatii de
urgenta sunt:

1. controleaza intreaga activitate de la bordul navei; j

k
l
m
n
2. asista comandantul navei; j
k
l
m
n
3. ia controlul tuturor operatiunilor de la punte; j
k
l
m
n
4. este persoana de legatura intre punte si masina pe timpul derularii actiunilor comune. j
k
l
m
n

45.Responsabilitatile ofiterului II punte pe timpul derularii unei situatii de urgenta sunt:

1. asista comandantul navei; j

k
l
m
n
2. asista pe ofiterul I punte; j
k
l
m
n
3. preia controlul tuturor activitatilor de la punte; j
k
l
m
n
4. este persoana de legatura intre punte si masina. j
k
l
m
n

46.In situatia in care la bordul navei se creaza o situatie de urgenta de tipul "avarie la motorul
principal", la departamentul punte se vor urmari desfasurarea cronologica a urmatoarelor etape:

1. se da alarma, se informeaza paza de coasta, se informeaza compania; j

k
l
m
n
2. se informeaza compania, anunta paza de coasta, se cheama o nava pentru a remorca, se anunta compania; j
k
l
m
n
3. se informeaza comandantul, se semnalizeaza avaria, se informeaza navele din apropiere, se informeaza j
k
l
m
n
compania;
4. se informeaza comandantul, se semnalizeaza situatia de avarie, se pregatesc instalatiile de ancorare si j
k
l
m
n
remorcaj, se informeaza paza de coasta si navele din apropiere, se informeaza compania.

47.Avem situatia de "avarie la motorul principal". Actiunile intreprinse la compartimentul masini

sunt in ordine cronologica urmatoarele:

1. se anunta seful mecanic, se verifica sistemele operationale ale motorului principal, se localizeaza j
k
l
m
n
defectiunea, se informeaza comandantul despre toate acestea;
2. se localizeaza defectiunea, se remediaza, se reporneste motorul principal, se anunta seful mecanic, se trece j
k
l
m
n
motorul pe putere nominala;
3. se informeaza seful mecanic, se verifica daca motorul principal nu s-a oprit datorita unui "black-out", se j
k
l
m
n
constata daca protectiile la pornire nu sunt active, se localizeaza si se inlatura avaria, se verifica sistemele
motorului principal ca sa fie operationale, se reporneste motorul principal, se trece pe functionare normala;
4. se informeaza seful mecanic, se informeaza comandantul, se localizeaza defectiunea, de remediaza j
k
l
m
n
defectiunea, se porneste motorul, se trece pe functionare normala.

48.In cazul unui "black-out" la punte se vor lua urmatoarele masuri:

1. se localizeaza avaria, se anunta comandantul, informeaza compania, se ancoreaza; j

k
l
m
n
2. se anunta comandantul, se comunica permanent cu compartimentul masini, se anunta o companie de j
k
l
m
n
remorcaj, se informeaza compania si autorizatiile cele mai apropiate;
3. se informeaza comandantul, se semnalizeaza situatia navei, se iau in considerare ancorarea sau remorcarea, j
k
l
m
n
se informeaza autoritatile cele mai apropiate si navele din apropiere, se informeaza compania;
4. se informeaza compania, se informeaza comandantul, se tine legatura cu personalul companiei care vor j
k
l
m
n
decide ce masuri se vor lua.

49.Nava se afla in situatia de "black-out". Ce masuri se vor urmari a fi efectuate in

compartimentul masini:

1. se localizeaza avaria si se inlatura, se verifica functionarea motorului de antrenare a grupului si circulatia j

k
l
m
n
inversa a puterii, se restabileste alimentarea cu energie electrica, se repornesc toate pompele si
ventilatoarele, se reporneste motorul principal, informeaza puntea ca sistemele sunt puse in functiune;
2. se localizeaza si se inlatura avaria, se verifica functionarea motorului de antrenare a grupului si circulatia j
k
l
m
n
inversa a puterii, se restabileste alimentarea cu energie electrica, se repornesc pompele si ventilatoarele
necesare, se reporneste motorul principal, se verifica toate scurgerile peste bord, se informeaza puntea
pentru restabilirea conditiilor optime de mars;
3. se localizeaza si se inlatura avaria, se verifica functionarea motorului de antrenare a grupului si circulatia j
k
l
m
n
inversa a puterii, se restabileste generarea si alimentarea cu energie electrica la bord, se repornesc pompele
si ventilatoarele necesare, se verifica daca sistemul motorului principal sunt functionale, se reporneste
motorul principal, se verifica toate scurgerile peste bord, se informeaza puntea pentru restabilirea situatiei
de normalitate;
4. se informeaza seful mecanic, se inlatura defectiunea, se repornesc toate sistemele vitale si se reporneste j
k
l
m
n
motorul principal, se verifica toate scurgerile peste bord, se anunta puntea pentru restabilirea conditiilor
normale.

50.Avem situatia de urgenta de "defectiuni sistem de guvernare". Masurile ce vor fi urmarite de a

fi executate la punte sunt:

1. se informeaza comandantul, se semnalizeaza situatia, motorul principal se opreste, se pregatesc guvernarea j

k
l
m
n
de avarie, instalatiile de ancorare si remorcaj, se informeaza autoritatea cea mai apropiata si navele din
vecinatate, se informeaza compania.
2. se informeaza comandantul, se semnalizeaza situatia, se reduce turatia la motorul principal, se pregatesc j
k
l
m
n
guvernarea de avarie, instalatia de ancorare si remorcare, se informeaza autoritatea cea mai apropiata si
navele din vecinatate, se anunta compania;
3. se informeaza comandantul, se reduce turatia la motorul principal, se pregatesc guvernarea de avarie, j
k
l
m
n
instalatia de ancorare si remorcaj, se informeaza autoritatea cea mai apropiata si navele din vecinatate, se
anunta compania;
4. se anunta comandantul, se informeaza compania, se cheama remorcherul. j
k
l
m
n

51.Avem situatia de urgenta "avarie la instalatia de guvernare". Masurile ce se vor lua in

compartimentul masini sunt urmatoarele:

1. se anunta seful mecanic, se localizeaza defectiunea, se verifica alimentarea cu energie electrica, se j

k
l
m
n
controleaza nivelurile de ulei, se trece daca e cazul pe guvernare de avarie, se testeaza sistemul de
guvernare, se trece pe functionare normala;
2. se anunta seful mecanic, se trece imediat pe guvernare de avarie, se localizeaza defectiunea, se trece pe j
k
l
m
n
functionare normala;
3. se anunta seful mecanic, se trece pe guvernare de avarie, la comanda se trece din nou pe functionare j
k
l
m
n
normala dupa ce defectiunea a fost remediata;
4. se constata defectiunea, se trece pe guvernare de avarie, se anunta puntea cand totul este remediat, se j
k
l
m
n
reporneste sistemul la comanda.

52.In cazul unei coliziuni pe mare se iau urmatoarele actiuni imediate:

1. se anunta comandantul, se constata avariile comise, se iau sonde in compartimentele avariate, se remediaza j
k
l
m
n
situatia;
2. se anunta comandantul, se constata avariile la corpul navei si la marfa, se evalueaza pierderile si se iau j
k
l
m
n
sonde in compartimentul avariat, echipajul asteapta ordine, se pregateste instalatia de salvare, se au in
vedere legatura radio, se semnalizeaza situatia;
3. se anunta comandantul, se constata pierderile suferite, se anunta autoritatea portuara cea mai apropiata, se j
k
l
m
n
informeaza compania;
4. se anunta comandantul, se localizeaza avaria, se iau sonde in compartimentul avariat, se alarmeaza echipa j
k
l
m
n
de interventie.

53.In port se produce o coliziune, iar una dintre nave este grav avariata. Actiunile imediate ce vor
fi luate sunt:

1. se anunta comandantul navei; se verifica daca sunt persoane ranite, avarii la corpul navei sau marfa; se j
k
l
m
n
pregateste echipamentul de salvare: se tine in "stand-by" statia radio; se da semnalul corespunzator; se
inregistreaza ora si pozitia coliziunii;
2. se anunta comandantul navei, se anunta armatorul si cu informatii de la alte nave din zona; se declara zona j
k
l
m
n
de trafic periculos, se iau masuri de remediere a avariei;
3. se anunta comandantul navei, acesta anunta autoritatea portuara, se actioneaza imediat pentru remedierea j
k
l
m
n
avariilor, cere asistenta din partea altor nave;
4. se anunta autoritatea portuara, se iau masuri de mentinere a calitatilor nautice ale navei si se asteapta j
k
l
m
n
interventia echipelor portuare de interventie.

54.La bord se produce deplasarea unei incarcaturi pe o distanta apreciabila. Ce actiuni trebuiesc
inteprinse imediat?:
1. de ce s-a deplasat incarcatura, daca se cunosc motivele, avarii aparute; j
k
l
m
n
2. stabilirea conditiilor de deplasare a incarcaturii, modul cum se poate readuce incarcatura in pozitia initiala, j
k
l
m
n
stabilirea avariilor create;
3. alarmarea si anuntarea comandantului, informarea celei mai apropiate autoritati, stabilirea asietei j
k
l
m
n
transversale;
4. se opreste nava, se stabilesc ce cauze au dus la deplasarea incarcaturii, se urmaresc ce avarii au aparut la j
k
l
m
n
corpul navei datorita deplasarii incarcaturii.

55.Ce reprezinta mecanismul din figura RO-TCVN-V-t 01.d :

1. clema de avarie; j
k
l
m
n
2. pontil reglabil; j
k
l
m
n
3. dispozitiv universal de strangere; j
k
l
m
n
4. dispozitiv de strangere. j
k
l
m
n

56.In instalatia de santina considerata instalatie de vitalitate, trebuie sa existe cel putin o pompa:

1. centrifuga; j
k
l
m
n
2. cu roti dintate; j
k
l
m
n
3. cu pistonase; j
k
l
m
n
4. cu piston j
k
l
m
n

57.Se poate face determinarea aproximativa a cantitatii de apa patrunsa intr-un compartiment
avariat, de la bordul unei nave aflate in mare deschisa?

1. nu, deoarece nu se cunosc toate elementele necesare; j

k
l
m
n
2. da, in orice situatie; j
k
l
m
n
3. da, numai daca nava este oprita; j
k
l
m
n
4. da, numai daca nava are o asieta corespunzatoare. j
k
l
m
n

58.Pompele instalatiei de balast sunt montate la bordul navei:

1. pe orice punte unde se permite gabaritul lor; j

k
l
m
n
2. la nivelul paiolului; j
k
l
m
n
3. astfel incat sa fie cat mai aproape de tancurile de balast; j
k
l
m
n
4. in afara C.M.-ului. j
k
l
m
n

59.O nava are corpul avariat in zona dublului fund si patrunde apa in tancurile din aceasta zona.
Ce masuri se iau pentru ca nava sa poata ajunge intr-un port pentru a putea face reparatiile
necesare?

1. se elimina apa din compartiment cu ajutorul uneia din pompele din instalatiile de vitalitate; j
k
l
m
n
2. se izoleaza foarte atent tancurile din dublul fund, care sunt inundate, asigurandu-se ca apa nu patrunde si in j
k
l
m
n
alte zone ale navei;
3. se fixeaza pe exterior un paiet de vitalitate si se pompeaza continuu apa din tancurile inundate; j
k
l
m
n
4. se naviga cu o viteza redusa pentru ca in cazul cand urmarile avariei cresc nava sa poate fi abandonata (se j
k
l
m
n
pregateste in acest scop instalatia de salvare);

60.Un tanc petrolier de 85.000 tdw esueaza pe un banc de nisip. Nava este complet incarcata, are
tancurile de slop de acelasi volum, iar contactul cu bancul de nisip se afla in zona de mijloc a
navei. Ce masuri s-ar putea lua pentru ca nava sa poata efectua singura dezesuarea:

1. se foloseste masina principala de propulsie la putere maxima pe inainte; j

k
l
m
n
2. se foloseste masina prinicpala de propulsie la putere maxima pe inapoi; j
k
l
m
n
3. se transfera marfa in unul din tancurile de balast si se fixeaza motorul principal de propulsie la un regim de j
k
l
m
n
functionare convenabil pentru a deplasa nava de pe bancul de nisip;
4. se transfera marfa din tancurile centrale in tancurile de slop si se fixeaza motorul principal la un regim de j
k
l
m
n
functionare convenabil astfel incat sa se poata deplasa nava de pe bancul de nisip.

61.Un tanc petrolier este avariat in bordul tribord. In urma avariei se creaza o gaura de apa sub
linia de plutire pe o lungime apreciabila, producand totodata si inundarea tancului de balast din
acea zona si inclinarea navei cu 5 grade in bordul tribord. Ce masuri considerati ca ar fi bine de
efectuat, astfel incat nava sa-si pastreze calitatile nautice?

1. montarea unui paiet de vitalitate pe exteriorul corpului navei, evacuarea apei din tancul inundat, fixarea j
k
l
m
n
unui cheson de ciment;
2. umplerea unui tanc de balast in bordul opus astfel incat nava sa fie readusa pe chila dreapta si continuarea j
k
l
m
n
voiajului cu o viteza redusa;
3. izolarea completa a compartimentului inundat si pomparea continua a apei din acesta; j
k
l
m
n
4. anuntarea autoritatilor, se remorcheaza nava si se intra intr-un santier pentru reparatii. j
k
l
m
n

62.O nava este avariata in zona dublului fund. Apa de mare inunda un tanc din aceasta zona. Ce
masura din urmatoarele poate fi aleasa pentru ca urmarile avariei sa fie inlaturate?

1. evacuarea apei cu ajutorul pompei de balast; j

k
l
m
n
2. evacuarea apei cu ajutorul pompei de santina; j
k
l
m
n
3. evacuarea apei cu ajutorul pompei de serviciu; j
k
l
m
n
4. presarea tancului la o presiune mai mare decat cea a coloanei apei de mare. j
k
l
m
n

63.Ce inseamna o asieta convenabila a unei nave cand naviga "in balast" ?

1. pescajul pupei are aceeasi valoare ca si pescajul prova; j

k
l
m
n
2. carma si elicea sunt sub nivelul apei, cand nava este balastata; j
k
l
m
n
3. diferenta dintre pescajul pupa si pescajul prova este mai mica de 50% din pescajul pupa; j
k
l
m
n
4. pescajul pupa este mai mare decat pescajul prova. j
k
l
m
n

64.Intr-o magazie plina cu pachete de marfa, bine amarate, patrunde apa de mare. Cum putem
determina care este nivelul apei din magazie?

1. prin ciocanirea unuia din peretii transversali, dintr-un compartiment alaturat; j

k
l
m
n
2. prin introducerea unei sonde in compartimentul inundat; j
k
l
m
n
3. gaurirea peretelui transversal, astfel incat sa vedem pana la ce nivel curge apa; j
k
l
m
n
4. folosirea unei tubulaturi prin care se trimite aer la o presiune si se urmareste pierderea de presiune. j
k
l
m
n

65.Un panou de vitalitate cu borduri moi se confectioneaza din:

1. panza de vela, calti,scandura de brad; j

k
l
m
n
2. panza de vela, calti, scandura de mesteacan, scoabe; j
k
l
m
n
3. panza de vela, calti, scanduri de brad, scoabe, cuie; j
k
l
m
n
4. panza de vela, calti, scanduri din pin. j
k
l
m
n

66.Sorbul de avarie este amenajat, astfel incat sa poata fi folosit in instalatia:

1. de balast; j
k
l
m
n
2. de stins incendiu cu jet de apa; j
k
l
m
n
3. de santina; j
k
l
m
n
4. racire motor principal cu apa de mare. j
k
l
m
n

67.Sorbul de avarie se afla in:

1. compartimentul caldari; j
k
l
m
n
2. cel mai coborat punct al dublului fund al navei; j
k
l
m
n
3. in P.D., inspre prova compartimentului masini; j
k
l
m
n
4. in P.D. inspre pupa compartimentului masini. j
k
l
m
n

68.Sorbul de avarie trebuie in mod normal, in conditiuni de navigatie fara avarii sa fie:

1. legat cu sarma; j
k
l
m
n
2. legat cu lant; j
k
l
m
n
3. sigilat; j
k
l
m
n
4. sudat. j
k
l
m
n

69.Daca se astupa o gaura de apa cu dop din lemn de brad acoperit cu calti impregnati in vaselina,
inseamna ca gaura de apa se afla:

1. in zona liniei de plutire; j

k
l
m
n
2. deasupra liniei de plutire; j
k
l
m
n
3. sub linia de plutire; j
k
l
m
n
4. in dreptul gurnei. j
k
l
m
n

70.Daca se astupa o gaura de apa cu dop din lemn de brad vopsit cu minium de plumb, batut in
gaura cu un ciocan si apoi calafatuit inseamna ca gaura de apa este:

1. la fundul navei; j
k
l
m
n
2. sub linia de plutire; j
k
l
m
n
3. la nivelul liniei de plutire; j
k
l
m
n
4. deasupra liniei de plutire. j
k
l
m
n

71.In urma stingerii unui incendiu, un compartiment se umple la jumatate din volumul sau cu apa
de mare. Ce operatiune vi se pare normal a se desfasura in continuare:

1. piturarea peretilor compartimentului, inegriti de fum; j

k
l
m
n
2. umplerea completa a compartimentului cu apa; j
k
l
m
n
3. evacuarea apei din compartiment; j
k
l
m
n
4. nu se desfasoara nici o activitate. j
k
l
m
n
72.Pentru intepenirea unui pontil din lemn intre elementele de osatura ale navei si un panou de
vitalitate se folosesc pene de lemn de:

1. tei; j
k
l
m
n
2. mesteacan; j
k
l
m
n
3. brad; j
k
l
m
n
4. pin. j
k
l
m
n

73.In mod normal un ejector, folosit pentru evacuarea apei dintr-un tanc inundat, este pus in
functiune cu ajutorul:

1. pompei de balast; j
k
l
m
n
2. pompei de santina; j
k
l
m
n
3. pompei de incendiu; j
k
l
m
n
4. pompei de racire motor principal cu apa de mare. j
k
l
m
n

74.In zona liniei de plutire in babord, la mijlocul navei se produce o gaura de apa pe o lungime de
0,5 m. Cum trebuie procedat?

1. se inclina nava inspre tribord astfel incat apa sa nu patrunda in interiorul navei; j
k
l
m
n
2. se pune un paiet de vitalitate pe exteriorul bordajului, deasupra gaurii de apa; j
k
l
m
n
3. se inclina nava in tribord, se sudeaza o bucata de tabla peste gaura de apa, se redreseaza nava; j
k
l
m
n
4. se inunda un compartiment in tribord, astfel incat sa se pastreze nava pe chila dreapta. j
k
l
m
n

75.O nava este inclinata cu 7 grade in tribord, in urma inundarii unui compartiment datorita unei
avarii. Cum putem readuce nava pe chila dreapta?

1. deplasand marfa la bord; j

k
l
m
n
2. creem o gaura de apa in bordul babord astfel incat sa se inunde si compartimentul simetric fata de P.D.; j
k
l
m
n
3. se balasteaza nava astfel incat sa aducem nava pe chila dreapta; j
k
l
m
n
4. se arunca peste bord combustibil din tancurile de buncar din tribord, astfel incat nava sa ramana pe chila j
k
l
m
n
dreapta.

76.Este noapte si un tanc este implicat intr-o coliziune. Tancul aprinde, in plus la luminile de
navigatie si o lumina rosie. Este corect?
1. este corect; j
k
l
m
n
2. nu, tancul va avea aprinse numai luminile normale de navigatie; j
k
l
m
n
3. nu, corect ar fi o lumina galbena; j
k
l
m
n
4. corect, dar numai lumina rosie intermitenta, care sa atraga atentia. j
k
l
m
n

77.Esti comandant la bordul unei nave implicate intr-o coliziune cu alta nava. Cealalta nava are la
bord un incendiu. Ce masuri vei lua?

1. incepi cercetarile in vederea stabilirii motivelor pentru care s-a intamplat coliziunea, impreuna cu ofiterul j
k
l
m
n
responsabil al celeilalte nave;
2. semnalizezi faptul ca nava se afla intr-o situatie de criza; j
k
l
m
n
3. verifici daca ai pierderi de vieti omenesti, daca este pericol de explozie la bord si oferi asistenta celeilalte j
k
l
m
n
nave;
4. nu iei nici o masura si astepti autoritatile. j
k
l
m
n

78.Cum se poate defini o situatie periculoasa la bord:

1. o situatie periculoasa la bord este ceva mult mai critic decat normalul; j
k
l
m
n
2. o situatie periculoasa implica atat identificarea situatiei, cat si a posibilitatii ca ea sa se mai repete; j
k
l
m
n
3. o situatie periculoasa este una in care se pierd vieti omenesti; j
k
l
m
n
4. o situatie periculoasa este aceea cand nava prezinta avarii. j
k
l
m
n

79.Conform SOLAS ''74 toate tancurile ce depasesc un anume deadweight trebuie sa fie echipate
cu sistem de remorcaj in caz de urgenta. Care este aceasta valoare?

1. 10.000 tdw.; j
k
l
m
n
2. 15.000 tdw.; j
k
l
m
n
3. 20.000 tdw.; j
k
l
m
n
4. 25.000. j
k
l
m
n

80.Cine este responsabil pentru mentinerea eforturilor structurale ale navei sub valorile limita
admisibile?

1. comandantul navei; j
k
l
m
n
2. administratia statului sub pavilionul caruia nava se afla; j
k
l
m
n
3. armatorul navei; j
k
l
m
n
4. proprietarul marfii. j
k
l
m
n

81.Esti comandant pe o nava implicata intr-o coliziune cu o alta nava. Toate actiunile necesare
pentru asigurarea conditiilor de siguranta pentru echipaj si nave au fost luate. Va trebui sa-l
contactezi pe comandantul celelalte nave pentru a:

1. cere scuze pentru coliziune; j

k
l
m
n
2. comunica ce avarii a suferit nava ta; j
k
l
m
n
3. comunica daca ai sau nu pierderi de vieti omenesti si ora la care s-a produs coliziunea; j
k
l
m
n
4. comunica numele si portul de inregistrare al navei tale. j
k
l
m
n

82.Centrul de greutate al navei prin definitie reprezinta:

1. centrul de greutate al volumului de apa dezlocuit; j

k
l
m
n
2. rezultanta fortelor de greutate corespunzator tuturor categoriilor de greutati care compun deplasamentul j
k
l
m
n
navei;
3. punctul in care actioneaza forta de greutate a navei. j
k
l
m
n

83.Centrul de carena al navei prin definitie reprezinta:

1. centrul de greutate al volumului de apa dezlocuit de corpul navei; j

k
l
m
n
2. rezultanta fortelor de flotabilitate care actioneaza asupra corpului navei; j
k
l
m
n
3. rezultanta fortelor de greutate corespunzator tuturor categoriilor de greutati care compun deplasamentul j
k
l
m
n
navei.

84.In ce conditie schimbarea asietei navei conduce la modificarea pescajelor prova-pupa in

cantitati egale?

1. cand XB=XG; j
k
l
m
n
2. XB = XF; j
k
l
m
n
3. cand XG= XF; j
k
l
m
n
4. cand centrul plutirii este situat la jumatatea lungimii navei. j
k
l
m
n

85.Impartind aria plutirii la produsul dintre lungimea si latimea acesteia obtinem:

1. TPC;
 j
k
l
m
n
2. CWL; j
k
l
m
n
3. MCT. j
k
l
m
n

86.Pentru ca o nava sa nu capete inclinari prin ambarcare de mase mici la bord este necesar ca:

1. centrul de greutate al masei ambarcate sa fie pe verticala centrului plutirii; j

k
l
m
n
2. centrul de greutate al masei ambarcate sa fie pe verticala centrului de carena; j
k
l
m
n
3. centrul de greutate al masei ambarcate sa fie pe verticala centrului de greutate al navei; j
k
l
m
n

87.La trecerea din apa dulce in apa sarata pescajul navei:

1. se mareste; j
k
l
m
n
2. se micsoreaza; j
k
l
m
n
3. ramane constant. j
k
l
m
n

88.Pentru navele comerciale, la trecerea din apa sarata in apa dulce, variatia relativa a pescajului
este de aproximativ:

1. -0.02 j
k
l
m
n
2. 2%; j
k
l
m
n
3. -0.03 j
k
l
m
n

89.In diagrama de carene drepte, variatia cu pescajul a marimilor XF(LCF) si XB(LCB) se

reprezinta la aceeasi scara pentru a pune in evidenta o serie de proprietati. Care din afirmatiile
urmatoare este adevarata?

1. XF(Z) si XB(Z) nu se intalnesc niciodata; j

k
l
m
n
2. la limita pentru Z = 0 (la plutirea corespunzatoare planului de baza) cele doua curbe pleaca din acelasi j
k
l
m
n
punct;
3. la limita pentru Z = 0, cele doua curbe pleaca din puncte diferite. j
k
l
m
n

90.In diagrama de carene drepte, variatia cu pescajul a marimilor XF(LCF) si XB(LCB) se

reprezinta la aceeasi scara pentru a pune in evidenta o serie de proprietati. Care din afirmatiile
urmatoare este adevarata?
1. curba XF(Z) este crescatoare, iar curba XB(Z) este descrescatoare; j
k
l
m
n
2. curba XF(Z) este concava, iar curba XB(Z) este convexa; j
k
l
m
n
3. daca cele doua curbe se intersecteaza la Z diferit de 0, atunci punctul de intersectie este punct extrem pentru nj
k
l
m
curba XB (Z);
4. daca cele doua curbe se intersecteaza la Z diferit de 0, atunci punctul de intersectie este punct de intersectie n
j
k
l
m
pentru curba XF(z).

91.Prin "rezerva de flotabilitate" se intelege:

1. volumul etans al navei situat sub linia de plutire; j

k
l
m
n
2. volumul etans al navei situat deasupra liniei de plutire; j
k
l
m
n
3. volumul constructiilor etanse situate pe puntea principala; j
k
l
m
n
4. volumul tuturor spatiilor goale din interiorul navei. j
k
l
m
n

92.Conform "Conventiei internationale asupra liniilor de incarcare" - Londra 1966, navele de tip
"A" sunt:

1. nave special construite pentru a transporta containere; j

k
l
m
n
2. nave special construite pentru a transporta marfuri solide in vrac; j
k
l
m
n
3. nave special construite pentru a transporta marfuri ambalate; j
k
l
m
n
4. nave special construite pentru a transporta marfuri lichide in vrac. j
k
l
m
n

93.Cu referire la marca de bord liber, distanta masurata intre marginea superioara a liniei de
incarcare de vara (Summer load line) si marginea superioara a liniei de incarcare de vara in apa
dulce (Summer water load line) este egala cu:

1. TPC; j
k
l
m
n
2. MCT; j
k
l
m
n
3. FWA; j
k
l
m
n
4. MCTC. j
k
l
m
n

94.Centrul de greutate al navei prin definitie reprezinta:

1. centrul de greutate al volumului de apa dezlocuit; j

k
l
m
n
2. rezultanta fortelor de greutate corespunzator tuturor categoriilor de greutati care compun deplasamentul j
k
l
m
n
navei;
3. punctul in care actioneaza forta de greutate a navei. j
k
l
m
n
95.Centrul de carena al navei prin definitie reprezinta:

1. centrul de greutate al volumului de apa dezlocuit de corpul navei; j

k
l
m
n
2. rezultanta fortelor de flotabilitate care actioneaza asupra corpului navei; j
k
l
m
n
3. rezultanta fortelor de greutate corespunzator tuturor categoriilor de greutati care compun deplasamentul j
k
l
m
n
navei.

96.In ce conditie schimbarea asietei navei conduce la modificarea pescajelor prova-pupa in

cantitati egale?

1. cand XB=XG; j
k
l
m
n
2. XB = XF; j
k
l
m
n
3. cand XG= XF; j
k
l
m
n
4. cand centrul plutirii este situat la jumatatea lungimii navei. j
k
l
m
n

97.Impartind aria plutirii la produsul dintre lungimea si latimea acesteia obtinem:

1. TPC; j
k
l
m
n
2. CWL; j
k
l
m
n
3. MCT. j
k
l
m
n

98.Pentru ca o nava sa nu capete inclinari prin ambarcare de mase mici la bord este necesar ca:

1. centrul de greutate al masei ambarcate sa fie pe verticala centrului plutirii; j

k
l
m
n
2. centrul de greutate al masei ambarcate sa fie pe verticala centrului de carena; j
k
l
m
n
3. centrul de greutate al masei ambarcate sa fie pe verticala centrului de greutate al navei; j
k
l
m
n

99.La trecerea din apa dulce in apa sarata pescajul navei:

1. se mareste; j
k
l
m
n
2. se micsoreaza; j
k
l
m
n
3. ramane constant. j
k
l
m
n

100.Pentru navele comerciale, la trecerea din apa sarata in apa dulce, variatia relativa a
pescajului este de aproximativ:
1. -0.02 j
k
l
m
n
2. 2%; j
k
l
m
n
3. -0.03 j
k
l
m
n

101.In diagrama de carene drepte, variatia cu pescajul a marimilor XF(LCF) si XB(LCB) se

reprezinta la aceeasi scara pentru a pune in evidenta o serie de proprietati. Care din afirmatiile
urmatoare este adevarata?

1. XF(Z) si XB(Z) nu se intalnesc niciodata; j

k
l
m
n
2. la limita pentru Z 0 (la plutirea corespunzatoare planului de baza) cele doua puncte pleaca din acelasi j
k
l
m
n
punct;
3. la limita pentru Z 0, cele doua curbe pleaca din puncte diferite. j
k
l
m
n

102.In diagrama de carene drepte, variatia cu pescajul a marimilor XF(LCF) si XB(LCB) se

reprezinta la aceeasi scara pentru a pune in evidenta o serie de proprietati. Care din afirmatiile
urmatoare este adevarata?

1. curba XF(Z) este crescatoare, iar curba XB(Z) este descrescatoare; j

k
l
m
n
2. curba XF(Z) este concava, iar curba XB(Z) este convexa; j
k
l
m
n
3. daca cele doua curbe se intersecteaza la Z egal sau diferit de 0, atunci punctul de intersectie este punct j
k
l
m
n
extrem pentru curba XB (Z);
4. daca cele doua curbe se intersecteaza la Z egal sau diferit de 0, atunci punctul de intersectie este punct de j
k
l
m
n
intersectie pentru curba XF(z).

103.Prin "rezerva de flotabilitate" se intelege:

1. volumul etans al navei situat sub linia de plutire; j

k
l
m
n
2. volumul etans al navei situat deasupra liniei de plutire; j
k
l
m
n
3. volumul constructiilor etanse situate pe puntea principala; j
k
l
m
n
4. volumul tuturor spatiilor goale din interiorul navei. j
k
l
m
n

104.Conform "Conventiei internationale asupra liniilor de incarcare" - Londra 1966, navele de tip
"A" sunt:

1. nave special construite pentru a transporta containere; j

k
l
m
n
2. nave special construite pentru a transporta marfuri solide in vrac; j
k
l
m
n
3. nave special construite pentru a transporta marfuri ambalate;
 j
k
l
m
n
4. nave special construite pentru a transporta marfuri lichide in vrac. j
k
l
m
n

105.Cu referire la marca de bord liber, distanta masurata intre marginea superioara a liniei de
incarcare de vara (Summer load line) si marginea superioara a liniei de incarcare de vara in apa
dulce (Summer water load line) este egala cu:

1. TPC; j
k
l
m
n
2. MCT; j
k
l
m
n
3. FWA; j
k
l
m
n
4. MCTC. j
k
l
m
n

106.Ce reprezinta mecanismul din figura RO-TCVN-V-t 02.d :

1. clema de avarie; j
k
l
m
n
2. pontil reglabil; j
k
l
m
n
3. dispozitiv universal de strangere; j
k
l
m
n
4. dispozitiv de strangere. j
k
l
m
n

107.Ce reprezinta mecanismul din figura RO-TCVN-V-t 03.d :

1. clema de avarie; j
k
l
m
n
2. pontil reglabil; j
k
l
m
n
3. dispozitiv universal de strangere; j
k
l
m
n
4. dispozitiv de strangere. j
k
l
m
n

108.Ce reprezinta mecanismul din figura RO-TCVN-V-t 04.d :

1. clema de avarie; j
k
l
m
n
2. pontil reglabil; j
k
l
m
n
3. dispozitiv universal de strangere; j
k
l
m
n
4. dispozitiv de strangere. j
k
l
m
n
1. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

2. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

3. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

4. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

5. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

6. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

7. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

8. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

9. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

10. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

11. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

12. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

13. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

14. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

15. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

16. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

17. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

18. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

19. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

20. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

21. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

22. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

23. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
24. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

25. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

26. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

27. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

28. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

29. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

30. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

31. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

32. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

33. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

34. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

35. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

36. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

37. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

38. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

39. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

40. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

41. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

42. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

43. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

44. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

45. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

46. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
47. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

48. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

49. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

50. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

51. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

52. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

53. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

54. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

55. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

56. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

57. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

58. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

59. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

60. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

61. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

62. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

63. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

64. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

65. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

66. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

67. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

68. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

69. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
70. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

71. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

72. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

73. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

74. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

75. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

76. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

77. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

78. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

79. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

80. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

81. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

82. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m

83. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m

84. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

85. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m

86. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m

87. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m

88. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m

89. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m

90. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

91. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

92. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
93. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

94. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m

95. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m

96. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

97. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m

98. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m

99. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m

100. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m

101. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m

102. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

103. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

104. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

105. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

106. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

107. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

108. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m