Planificarea de mediu

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşţi

Compartimentul Relaţii publice şi comunicare, programe, proiecte
“Pentru a contribui la protejarea drepturilor oricărei persoane din
generaţiile actuale şi viitoare de a trăi într-un mediu adecvat sănătăţii şi
bunăstării sale, fiecare parte va garanta drepturile privind accesul la
informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţieîn
probleme de mediu”.

Convenţia de la Aarhus

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti - Ilfov

Aleea Lacul Morii Nr.1, Sector 6, Bucureşti

Cod poştal 060841

Telefon +40 21 430 66 77

Fax +40 21 430 66 75

Email: office@arpmb.ro

www.arpmb.ro

Bucureşti
Martie 2010

2
 PRAM Bucureşti- Ilfov este un
document aflat în faza de revizuire.
Pentru versiunea actualizată vizitaţi site-ul ARPMB.

PRAM a fost avizat de către Preşedintele Agenţiei

Naţionale pentru Protecţia Mediului, domnul Zoltàn
Levente Nagy, prin adresa cu numărul 48 DDD din
27.06.2008 şi aprobat în şedinţa Consiliului pentru
Dezvoltare Regională Bucureşti – Ilfov (CDRBI)
prin Hotărârea nr. 95 din 18.09.2008.

http://www.arpmb.ro/Planuri.htm

3
Procesul de elaborare a planificării de mediu în regiunea noastră a asigurat
un excelent început pentru dezvoltarea unei comunităţi durabile. În
conformitate cu cerinţele legislaţiei naţionale şi cu cele care decurg din
implementarea acquis-ului comunitar în domeniul protecţiei mediului a fost
promovat parteneriatul între cetăţeni, autorităţi locale, ONG-uri şi ce este
cel mai important, învăţarea modului de a conlucra.

Pot spune că toate metodele şi tehnicile adoptate au contribuit la

dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor necesare participanţilor pentru
realizarea unei planificări de mediu la nivelul regiunii 8.

Implicarea publicului a adus de asemenea o contribuţie importantă ajutând

autorităţile implicate să identifice mai bine lipsurile şi să adapteze planurile
de acţiuni propuse la cerinţele locale.

Numai cunoscând potenţialul natural şi istorico-cultural de care dispunem

vom putea acţiona în beneficiul generaţiilor viitoare.

Simona Mihaela Săceanu

Coordonator PRAM BI

4
Planificarea de mediu, document suport

pentru dezvoltarea durabilă a unei comunităţi

Deteriorarea calităţii aerului, pierderea biodiversităţii, poluarea apelor de

suprafaţă şi subterane, poluarea solului, dispariţia terenurilor agricole ş.a.
ne arată că nu putem exista fără suport („mediul”), cum nu putem exista
fără activitate economică sau socială.

Experţii au căzut de acord că trebuie menţinut un echilibru între

dezvoltarea sistemelor socio-economice şi elementele capitalului natural,
denumind relaţia dintre mediu, economie şi societate, „dezvoltare
1
durabilă” . În ţările cu o economie puternică populaţia şi-a însuşit conceptul
ca pe un mod de viaţă. Aşa au apărut în multe state ale lumii aşezări urbane
(„eco-city”2) în care locuitorii au decis trăiască „altfel”, eco-centrist.

Cum poţi transpune în practică un concept? Cum convingi locuitorii unui

judeţ sau unei regiuni că pot să protejeze mediul dacă merg cu bicicleta sau
cu mijloacele de transport în comun, dacă sortează deşeurile sau întreţin
spaţiile verzi? Practica statelor membre UE a arătat că nu există soluţii
ideale şi că totul ţine de viziunea guvernelor, de formularea de strategii
coerente pe termen mediu şi lung, de o planificare atentă şi minuţioasă a
teritoriului, de elaborarea de programe şi proiecte care să corespundă unor
nevoi reale, toate acestea transpunându-se în final în activităţi care să
cumuleze un impact redus asupra mediului. De asemenea, promovarea şi
aplicarea măsurilor stricte care să vizeze protejarea şi conservarea
elementelor care compun capitalul natural este condiţia esenţială pentru a
reuşi.

Un peisaj eco-urban nu poate decât sa aducă beneficii comunităţii,

necuantificabile în termeni monetari într-o perioadă scurtă de timp dar cu
rezultate vizibile pe termen lung. Este dovedit faptul că oamenii sunt
productivi, imaginativi, fericiţi şi sănătoşi dacă locuiesc şi işi desfăşoară
activitatea într-un mediu „viu”. Nu mai punem la socoteală că într-un astfel
de cadru presiunea asupra componentelor capitalului natural este diminuată
iar costurile pentru exploatarea resurselor în vederea satisfacerii nevoilor
sociale (energie termică, energie electrică ş.a) sunt mult scăzute.

1
Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoile prezentului,
fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi,
Raportul Comisiei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED), "Viitorul nostru comun"
(Raportul Brundtland), 1987.
2
Un oraş durabil (eco-city) este un oraş unde locuitorii sunt dedicaţi reducerii la minimum
a inputurilor necesare (energie, apă şi alimente), precum şi a outputurilor (producţia de
energie termică, a deşeurilor, poluarea aerului, poluarea apei ş.a), wikipedia,
http://en.wikipedia.org/wiki/Sustainable_city.

5
O planificare teritorială punând accent pe brodarea elementelor construite
şi desfăşurarea activităţilor specific umane raportate la cadrul natural
existent, poate fi cheia dezvoltării sustenabile a unei comunităţi.

În România corelarea planificării de mediu cu cea de amenajare a

teritoriului şi de urbanism este o cerinţă legală3 respectată prin elaborarea
documentelor de planificare de mediu (planuri de acţiune pentru mediu4) la
care şi-au adus contribuţia un număr mare de actori (instituţii guvernamentale cu
responsabilităţi în luarea deciziilor şi implementarea măsurilor pentru
protecţia mediului, reprezentanţi ai autorităţilor locale, comunităţi
patronale, societatea civilă, instituţii de învăţământ s.a.). Acest tip de
planificare, indiferent de scara la care face referire, integrează într-un singur
document toate celelalte strategii, programe, planuri, aprobate şi adoptate pe plan
local, regional sau naţional.

Planificările de mediu se bazează pe date obţinute în urma inventarierii

teritoriale şi reprezintă imaginea în oglindă a comunităţilor. Având această
imagine, autorităţile administraţiilor publice locale şi cele de mediu pot
interveni susţinând dezvoltarea economică si socială a localităţilor sau
regiunilor în funcţie de capacitatea de suport a capitalului natural.

Pentru implementarea prevederilor cuprinse în aceste documente trebuie

disponibilizate resurse financiare absolut necesare pentru a elabora proiecte
care să aibă ca rezultat soluţionarea problemelor de mediu identificate,
protejarea elementelor naturale, culturale şi istorice şi nu în ultimul rând
conservarea celor a căror valoare nu poate fi exprimată în termeni de
costuri şi beneficii cuantificabile pe termen scurt.

Ana – Maria Nistorescu

Coordonator Grup de Lucru PRAM BI

3
Ordonanţa de urgenţă nr.195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia mediului, cu
modificările şi completările ulterioare, Capitolul XIV, Secţiunea 1, art.75, lit. d).
4
În România sunt elaborate un număr de 42 de Planuri Locale de Acţiune pentru Mediu, 8
Planuri Regionale de Acţiune pentru Mediu şi un Plan Naţional de Acţiune pentru Mediu.

6
De ce este important să planifici?

Pentru fiecare etapă a vieţii noastre ne facem planuri: „în cinci ani am să
termin şcoala şi am să intru la facultatea x pentru ca vreau să lucrez în
domeniul y, în două luni vreau să scriu un proiect pentru a crea un sistem x
care ne va ajuta să fim eficienţi”....şi exemplele pot continua.

Fiecare zi presupune o planificare a activităţilor şi implicit o subscriere la

normele „scrise” ale societăţii numite legi şi a celor „nescrise”, ale moralei.
Când ne planificăm ceva o facem ţinând cont de cadrul în care ne
desfăşurăm activitatea (şcoala, serviciul ş.a.) şi de cel în care trăim
(urban/rural).

Pentru ca planurile noastre să se poată realiza avem nevoie:

• să ne stabilim un scop (ţinta pe care o vizăm);

• să facem o analiză a situaţiei în care ne aflăm „astăzi” (analiza

punctelor tari, punctelor slabe, oportunităţilor şi ameninţarilor);

• să formulăm obiective precise;

• să stabilim limite clare de timp pentru desfăşurarea de activităţi care

să ne permită să atingem obiectivele pe care ni le-am propus.

Planurile trebuie să fie realiste, să pornească de la cunoaşterea nevoilor

personale (unde vreau să ajung?, am resursele necesare? mă pot mobiliza?)
şi să fie urmate pas cu pas pentru atingerea scopului propus.

Lucrurile nu se modifică prea mult dacă ne gândim la o planificare

teritorială, indiferent din ce punct de vedere: urbanistică, de mediu ş.a.

7
Planificarea de mediu între teorie şi practică
Cadrul administrativ al planificării de mediu în România:

• Ministerul Mediului şi Pădurilor funcţionează ca organ de specialitate al

administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea
guvernului. Ministerul Mediului îşi desfăşoară activitatea în domeniile:
planificare strategică, dezvoltare durabilă, infrastructura de mediu şi
gospodărirea apelor, meteorologie, hidrologie, schimbări climatice, arii
naturale protejate, gestionarea deşeurilor, gestionarea substanţelor şi
preparatelor periculoase, conservarea biodiversităţii, biosecurităţii,
gestionarea calităţii aerului şi zgomotului ambiental, administrarea
managementului silvic5.
• Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului6 funcţionează ca organ de
specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea Ministerului
Mediului şi Pădurilor şi are competenţe în implementarea politicilor şi
legislaţiei în domeniul protecţiei mediului.
• Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului şi Agenţiile Regionale
pentru Protecţia Mediului sunt instituţii publice aflate în subordinea
Agenţiei Nationale pentru Protecţia Mediului. Agenţiile Regionale pentru
Potecţia Mdiului îndeplinesc atribuţiile Agenţiei Naţionale pentru
Protecţia Mediului la nivel regional, în domeniile implementării
strategiilor şi politicilor de mediu, legislaţiei şi reglementărilor în
vigoare, şi coordonează elaborarea planurilor de acţiune la nivel
regional7.

Cadrul legislativ:

• Actele normative existente în legislaţia României, acte prin care s-au

transpus directivele Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului.
• Angajamentele asumate de România prin Capitolul 22 de mediu şi
măsurile din planurile de acţiune la nivel local pentru implementarea
acquis-ului comunitar.

Planurile Locale de Acţiune pentru Mediu şi Planurile Regionale de Acţiune

pentru Mediu din România au fost elaborate respectând metodologia
aprobată de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor în cadrul
Programului Phare, „Asistenţă tehnică pentru întărirea agenţiilor de
protecţie a mediului (APM) şi înfiinţarea agenţiilor regionale de protecţie a
mediului (ARPM)”.

5
Hotărâre nr.1635 din 29 decembrie 2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Mediului şi Pădurilor, Secţiunea 1, art.1, alin.(1), alin.(2).
6
Hotărâre nr.459 din 19 mai 2005 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale
pentru Protecţia Mediului, cu modificările şi completările ulterioare, Capitolul I, art.1.
7
Hotărâre nr.459 din 19 mai 2005 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale
pentru Protecţia Mediului, cu modificările şi completările ulterioare, Capitolul IV, art.10.

8
În România au fost elaborate un număr de 42 Planuri Locale de Acţiune
pentru Mediu şi 8 Planuri Regionale de Acţiune pentru Mediu. Procesul de
elaborare a acestor documente a fost coordonat de către Agenţiile pentru
Protecţia Mediului Judeţene, respectiv Agenţiile Regionale pentru Protecţia
Mediului. La nivel naţional a fost elaborat Planul Naţional de Acţiune pentru
Mediu, procesul de elaborare fiind coordonat de către Ministerul Mediului.

Politica de
mediu
Guvern

Strategia
Naţională de
Minsterul Mediului şi Dezvoltare
Pădurilor Coordonează durabilă
elaborarea
Planul Naţional
de Acţiune
pentru
Protecţia
Agenţia Naţională pentru Mediului
Protecţia Mediului
Coordonează şi
monitorizează

Agenţii Judeţene pentru Planuri de

Protecţia Mediului Coordonează acţiune pentru
elaborarea protecţia
Agenţii Regionale pentru
mediului
Protecţia Mediului

Planuri Locale Planuri

de Acţiune Regionale de
pentru Acţune pentru
Protecţia Protecţia
Mediului Mediului

Fig.1 Cadrul institituţional al elaborării

documentelor de mediu în România

9
Planul Regional de Acţiune pentru Mediu Bucureşti-Ilfov

Cu o populaţie de peste 2 milioane de locuitori, Bucureşti - Ilfov este cea de

a opta regiune de dezvoltare a României8.

Dacă faci o analiză teritorială constaţi că regiunea are foarte multe „puncte
tari”: una din cele mai mari colecţii de fluturi din Europa se găseşte la
Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Ateneul Român, prima tribună
muzicală a ţării, Curtea Veche (fost centru politic şi administrativ al Ţării
Româneşti), rezervaţia impresionantă de fazani din pădurea Căldăruşani,
cele trei arii naturale protejate din judeţul Ilfov, lacul Cernica, cei 110
arbori declaraţi ocrotiţi în Bucureşti..... şi lista poate continua.

Pentru găsirea celor mai bune soluţii care să asigure prezervarea şi

conservarea potenţialului cultural, istoric şi natural de care dispune
regiunea 8, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti a
participat în perioada 2005-2007, alături de alte 54 de instituţii, la
elaborarea Planului Regional de Acţiune pentru Mediu. Pentru buna
desfăşurare a acestui proces a fost semnat un Memorandum de cooperare
între Agenţia de Dezvoltare Regională Bucureşti - Ilfov, Prefectura
Municipiului Bucureşti, Prefectura Judeţului Ilfov, Consiliul Judeţean Ilfov şi
Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Obiectivul general al PRAM BI: îmbunătăţirea calităţii mediului în regiunea 8

Bucureşti – Ilfov şi integrarea tuturor consideraţiilor cu privire la mediu într-
un document care să asigure suportul pentru pregătirea proiectelor care pot
accesa surse de finanţare relevante, în scopul asigurării dezvoltării durabile.

Obiective specifice PRAM BI:

• Îmbunătăţirea accesului la infrastructura de apă, prin asigurarea

serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în regiunea 8, până în 2015.
• Ameliorarea calităţii solului, prin îmbunătăţirea managementului
deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în regiunea 8,
până în 2015.
• Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de
termoficare vechi în regiunea 8, până în 2015.
• Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin
sprijinirea implementării reţelei natura 2000, în regiunea 8.
• Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea măsurilor
preventive în cele mai vulnerabile zone din regiunea 8, până în 2015.

8
Legea nr. 315 din 28 iunie 2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările
şi completările ulterioare.

10
 Corelarea planificării de mediu cu cea de amenajare a teritoriului şi de
urbanism a presupus parcurgerea mai multor etape, scopul final fiind
dezvoltarea unor planuri de măsuri pentru soluţionarea problemelor
identificate.

Planificarea măsurilor care

trebuie aplicate pentru
soluţionarea problemelor de
mediu identificate

Stabilirea priorităţilor

Inputuri
Outputuri

Fundamentarea deciziei

Identificarea problemelor de
mediu

Analiza situaţiei teritoriale

existente

Fig.2 Etapele parcurse pentru realizarea planificării

de mediu în regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

11
În PRAM BI sunt descrise şi fundamentate următoarele categorii de probleme de
mediu (în ordinea priorităţilor):

• Biodiversitate/Natura 2000.

• Alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate; calitatea apelor de

suprafaţă şi subterane.

• Managementul deşeurilor.

• Calitatea aerului/zgomot/schimbări climatice.

• Urbanism şi mediu/zone degradate/calitatea solului.

Biodiversitate/Natura 2000

Alimentarea cu apă şi
evacuarea apelor uzate;
calitatea apelor de suprafaţă
17% 22% şi subterane

Managementul deşeurilor

20% Calitatea
21% aerului/zgomot/schimbări
20% climatice

Urbanism şi mediu/zone degradate/

calitatea solului

Fig.3 Categorii de probleme de mediu

in Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Luând în considerare liniile strategice şi obiectivele generale privind

protejarea mediului în contextul unei dezvoltări durabile a regiunii, pentru
fiecare problemă de mediu au fost stabilite:

• obiectivul general;
• obiectivele specifice corespunzătoare;
• ţintele necesar a fi avute în vedere (sarcinile cuantificabile necesar a
fi realizate într-un interval de timp stabilit pentru atingerea

12
 obiectivelor specifice; pentru un obiectiv specific pot exista una sau
mai multe ţinte);
• indicatorii (elemente a căror măsurare permite evaluarea realizării
acţiunilor, a ţintelor şi a obiectivelor);
• acţiunile (activităţile concrete care vor trebui efectuate pentru
atingerea ţintelor şi a obiectivelor stabilite, într-un interval de timp -
termene de finalizare a fiecărei acţiuni propuse).

Tipurile de acţiuni luate în considerare la realizarea planului de acţiune au

fost următoarele:

• acţiuni tehnologice (implică proiectarea, construirea şi operarea

instalaţiilor în domeniul protecţiei mediului);
• acţiuni de informare şi educare (informarea şi conştientizarea
comunităţii locale şi de afaceri cu privire la problemele şi cerinţele
legale în domeniul protecţiei mediului; aceste acţiuni contribuie la
creşterea participării publicului la luarea deciziei şi a sprijinului
acordat de toate părţile implicate);
• măsuri economice (politicile bazate pe stimulente economice
determină influenţarea comportamentului diferitelor persoane fizice
sau companii poluatoare, permiţându-le să găsească cele mai bune
modalităţii de reducere a poluării şi a costurilor generate de către
aceasta);
• măsuri legislative (acţiunile legislative cer persoanelor fizice sau
unităţilor să se conformeze legislaţiei de mediu specifice şi să
implementeze măsuri de reducere a poluării mediului);
• acţiuni de implementare.

Ulterior identificării şi fundamentării, problemele au fost ierarhizate şi

prioritizate, ţinănd cont de următoarele criterii:

Ierarhizare

În ce măsură problema afectează sănătatea umană?

Fundamentare: pericolul existent sau potenţial asupra vieţii umane este
inacceptabil. Sănătatea publică trebuie să fie protejată. Îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţă, reducerea riscului şi diminuarea disconfortului trebuie
să aibă prioritate.

În ce măsură problema afectează mediul?

Fundamentare: necesitatea refacerii, protejării şi conservării naturii şi
biodiversităţii. Un mediu natural bogat şi sănătos şi resurse naturale bine
protejate sunt condiţii esenţiale pentru menţinerea vieţii în ansamblu şi
pentru o dezvoltare durabilă.

13
În ce măsură problema generează neconformarea cu cerinţele legale?
Fundamentare: necesitatea respectării/îndeplinirii obligaţiilor legale
actuale şi în perspectivă.

Prioritizare

Care sunt costurile asociate soluţionării problemei?

Fundamentare: prioritatea trebuie acordată celor mai mici costuri asociate
soluţionării problemei.

În ce măsură abordarea problemei aduce beneficii sănătăţii

publice/mediului?
Fundamentare: prioritatea trebuie acordată celor mai mari beneficii
asociate soluţionării problemei. Prioritate au problemele a căror soluţionare
au asociate costuri mici şi beneficii mari.

Planificarea de mediu oferă o imagine de ansamblu asupra stării mediului în

regiunea Bucureşti - Ilfov şi integrează toate celelalte strategii, programe, planuri,
aprobate şi adoptate pe plan local, regional şi naţional.

Adresându-se ecosistemelor antropice (dinamice, transformabile),

planificarea de mediu este un document supus revizuirii permanente a
datelor care au stat la baza elaborării lui. Rezultatul implementării
acţiunilor descrise de membrii grupului de lucru trebuie să conducă la
îmbunătăţirea stării mediului (implicit a stării de sănătate a locuitorilor) şi
la dezvoltarea socio-economică a localităţilor/regiunii, neaducând prejudicii
cadrului natural.

Acest tip de planificare crează cadrul pentru realizarea proiectelor de

mediu, un argument adiţional în obţinerea de resurse financiare (în special a
celor oferite de Uniunea Europeană) fiind acela că propun soluţionarea unor
probleme de mediu identificate ca fiind prioritare, în beneficiul comunităţii
din regiunea 8 Bucureşti - Ilfov.

14
 Bibliografie

1. Hotărâre privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi

Pădurilor (nr.1635/2009)

2. Hotărâre privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru

Protecţia Mediului, cu modificările şi completările ulterioare
(nr.459/2005)

3. Legea privind dezvoltarea regională în România, cu modificările şi

completările ulterioare (nr.315/2004)

4. Ordonanţa de urgenţă privind protecţia mediului, cu modificările şi

completările ulterioare (nr.195/2005)

5. Manual pentru elaborarea Planurilor Regionale de Acţiune pentru Mediu

(PRAM)

6. Metodologia pentru elaborarea si implementarea programului local de

actiune pentru protectia mediului elaborata in cadrul Proiectului Phare
RO9804.04.01.001, consultant EPTISA INTERNACIONAL, Madrid, Spania

7. Planul Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov,

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti, 2008

8. http://sustainablecities.net/

15
 Sursa figurilor/imaginilor

Imagine copertă: http://www.countryscape.org/serv_land_plan.htm

Fig.1 Ana - Maria Nistorescu, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului

Bucureşti, 2010

Fig.2 Ana – Maria Nistorescu, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului

Bucureşti, 2010

Fig.3 Planul Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov,

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti, 2008

16
Agenţia Rgională pentru Fiecare locuitor al Ne puteţi contacta la
Protectia Mediului regiunii 8 Bucureşti – telefon: +40 21 430 66
Bucureşti nu are Ilfov poate participa la 77/interior 151 sau ne
competenţe în afara revizuirea documentului puteţi scrie pe adresa de
ariei regiunii 8 şi nici de planificare semnalând email:prambi@arpmb.ro,
atribuţii în aplicarea neconformităţile care persoană de contact Ana
sancţiunilor conduc la deteriorarea - Maria Nistorescu.
contravenţionale. calităţii mediului.

17