LOCURI

SACRE
I
 Biserica Ortodoxă este o
comunitate de credinţă creştină.
Creştinii ortodocşi sunt organizaţi în
biserici ortodoxe naţionale autocefale
(greacă, rusă, română, sârbă etc.), însă
aflate în comunitate de credinţă cu
Patriarhatul Ecumenic al
Constantinopolului. Prin număr de
credincioşi, ortodocşii formează în lume
a doua comunitate creştină, după
Biserica Catolică.
Numele ortodoxiei vine din limba
greacă, de la ορθο (ortho - drept,
corect) si δοξα (doxa - învăţătură,
cunoaştere), traducându-se deci prin
astăzi o parte importantă a
credincioşilor creştini. Fundamentele
teologiei creştine ortodoxe, ca şi ale
celei catolice, au fost stabilite în
primele şapte concilii ecumenice,
ţinute între secolele al IV-lea şi al VIII-
lea. Din motive politice, geografice,
culturale, şi religioase, biserica
occidentală (catolică) şi cea
răsăriteană (ortodoxă) s-au separat
formal în 1054 prin Marea Schismă. Ca
urmare a acestui eveniment, atât
Biserica Ortodoxă, cât şi cea Catolică
se consideră a fi singura biserică
universală (catolică) şi apostolică, ca şi
depozitara credinţei corecte
Sfintele Parascheva si Genoveva
 Spre deosebire de biserica romană, ce pune
accentul pe universalitate (catolicism), cea
ortodoxă pune accentul pe puritatea credinţei,
de unde diferenţa de nume.
Conform tradiţiei, bisericile ortodoxe au la
bază succesiunea apostolică neîntreruptă
începută de la apostoli.
Prezenţa Bisericii Ortodoxe este pregnantă
în zone ce s-au aflat în spaţiul cultural al
imperiilor bizantin şi rus: Europa de Est şi de
Sud-est, Asia, şi părţi ale Orientului Mijlociu şi
ale Africii. În prezent, numărul de credincioşi
ortodocşi este foarte
important (ca procentaj din populaţie) în
Belarus, Bulgaria, Georgia, Grecia, Macedonia,
Republica Moldova, România, Rusia, Serbia,
Muntenegru şi Ucraina. Prezenţe ortodoxe
 METEORELE

În mijlocul Greciei, pe valea Tesaliei, nu

departe de Munţii Pindului, lângă oraşelul
Kalambaka, se află un ansamblu uriaş de stânci
golaşe ce se înalţă spre cer, cunoscute în toată lumea
sub numele de Meteore.
Pe aceste stânci fără vegetaţie, s-a înfiripat
viaţa monahală încă din secolul al IX-lea. Pe
vârfurile cele mai greu accesibile, călugări nevoitori
au construit mănăstiri de o rara frumuseţe. În secolul
al XV-lea numărul lor atingea 24. Acum mai sunt
vieţuite doar şase mănăstiri, dintre care cinci de
călugări şi una de maici.
Mănăstirea Agia Triada, Meteora
 Meteora vizitată anual de mii de turişti,
este locul unde, după unii, s-a născut
sfinţenia ortodoxiei. Locul unde, Maica
Domnului şi-a făcut lacaş. Meteora este o
destinaţie grecească unde, an de an, în
preajma Sfintei sărbători de Paşte,
credincioşi din toată lumea se adună, întru
rugăciune. Şi parcă, acolo sus, la Meteora,
lumea chiar se naşte a doua oară…
Mănăstirea Varlaam, Meteora
 MUNTELE ATHOS
Credinţa e un risc al raţiunii; dar
nicidecum o anulare, ci, dimpotrivă o iluminare
a ei.
Părintele Arsenie Boca

Muntele Athos este o republică monastică

cu regim administrativ autonom în cadrul
Greciei, având capitala la Careia. Aici se afla
douăzeci de mănăstiri mari, zise împărăteşti,
cu drepturi egale, care conduc tot Muntele.
 MĂNĂSTIREA FILOTEU

Mănăstirea Filoteu
 codrilor şi a poienilor. În această
chinovie se duce o înaltă viaţă
duhovnicească, are o obşte foarte
numeroasă, cei mai mulţi călugări fiind
tineri, absolvenţi de seminarii sau
facultăţi teologice.
Hramul Mănăstirii Filoteu este Buna
Vestire. Întemeietorul acestei mănăstiri
a fost cuviosul Filotei, contemporan cu
Sf. Atanasie Atonitul, spre sfârşitul
secolului al X-lea. Împăratul Bizantin
Nichifor Votaneiat (1078-1081) a înnoit
integral mănăstirea. Împăraţii Paleologi
Andronic al II-lea, Andronic al III-lea si
Ioan al V-lea au făcut la rândul lor
donaţii importante acestei mănăstiri. În
MĂNĂSTIRI DIN MOLDOVA

Mănăstirea Voroneţ
 "Capela Sixtină din nordul Romaniei"
Splendidul "albastru de Voroneţ", la fel de celebru ca "roşul lui Tizian" şi
"verdele lui Veronese", continuă să rămână o enigmă. Compoziţia culorii,
care ii conferă o prospeţime şi stralucire ieşită din comun, a fost pierdută
odată cu moartea autorului ei.
Mănăstirea Suceviţa
 IAŞI
capitală spirituală
 Catedrală în stil baroc

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei,

construită în vremea mitropolitului Veniamin
Costachi la 1826 şi pictată de maestrul Gheorghe
Tătărăscu, este o clădire în plan dreptunghiular
marcat la colţuri de patru turle decroşate.
Arhitectura este specifică Renaşterii târzii
italiene, iar elementele decorative din interior şi
exterior dezvăluie stilul baroc.
Catedrala mitropolitană din Iaşi
Sfinţirea Catedralei, la 23 aprilie 1887,
a fost un eveniment naţional, la
ceremonie luând parte regele Carol I şi
regina Elisabeta.
Din anul 1889 a fost adusă, de la
biserica Sf. Trei Ierarhi, racla cu
moaştele Cuvioasei Parascheva,
ocrotitoarea Moldovei.
 Cuvioasa Parascheva este o sfântă
venerată în Biserica Ortodoxă Română şi
în alte biserici de rit oriental. Este sfânta
patroană (ocrotitoare) a Moldovei. Data de
pomenire a ei este 14 octombrie. Din 1641
moaştele ei se găsesc la Iaşi, fiind aduse de
domnitorul Vasile Lupu şi aşezate în
ctitoria sa, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi, iar
mai apoi în Catedrala Mitropolitană din
Iaşi. Este cunoscută în popor şi sub numele
de Sfânta Vineri sau Vinerea Mare.
 Cuvioasei Parascheva îi sînt atribuite minuni şi
vindecări miraculoase. De ziua sa, la Iaşi are loc în
fiecare an un pelerinaj la care participă sute de mii
de credincioşi din toată ţara.
Sfânta Parascheva este cea mai populară dintre
toţi sfinţii ale căror moaşte se află pe teritoriul
României. Sute de biserici de parohie din România
sunt închinate ei pentru a le ocroti, iar în nordul
Greciei, în Bulgaria şi Serbia credincioşii ortodocşi
o cinstesc de asemenea cu multă evlavie.
Mănăstirea Sf. Trei Ierarhi

Cea mai frumoasă

ctitorie a lui Vasile
Lupu Voievod, o
adevărată simfonie
a artelor în
rugăciune,
construită între
anii 1637-1639, a
fost sfinţită de
Mitropolitul
Varlaam la 6 mai
1639.
Vasile de Cezareea Cappadociei, cunoscut sub
numele Vasile cel Mare a fost un arhiepiscop din
secolul al IV-lea, considerat doctor al Bisericii şi
unul din cei patru doctori răsăriteni ai Bisericii,
alături de Grigore de Nazianz («Teologul») şi
Ioan Gură de Aur.

Sf. Vasile episcopul Cezareii, este unul

dintre cei mai importanţi părinţi ai bisericii
ortodoxe, şi totodată unul dintre cei mai
mari teologi creştini. S-a născut în Pont în
jurul anului 329 şi a murit în Cezarea în
ziua de 1 Ianuarie 379.
 Bijuterie artistică, Mănăstirea Trei Ierarhi
s-a înscris în istorie şi ca o fecundă vatră de
cultură şi spiritualitate. La 1642 veneau aici
reprezentanţii principalelor ramuri ale
Ortodoxiei (greacă, slavă şi română) pentru
a participa la Sinodul interortodox de la Iaşi.
Regi şi patriarhi îi vor păşi pragul plini de
admiraţie pentru rafinamentul şi bogăţia
monumentului. La 1645 aici era uns
patriarhul Paisie al Ierusalimului (fost
stareţ la mănăstirea Galata).
Nişa în care au fost depuse, la 1641, moaştele
Sf. Parascheva
 De sub teascurile tipografiei instalate în chiliile
mănăstirii de voievodul ctitor au ieşit la lumină
"Cartea românească de învăţătură" (1643), prima
carte în limba română tipărită în Moldova, "Şapte
Taine a Bisericii" (1644) şi alte cărţi de referinţă
pentru cultura naţională.
Colegiul lui Vasile Lupu (1640), temelia viitoarei
Academii domneşti, constituie începutul unei bogate
activităţi didactice, continuată şi în deceniile
următoare, iar mai târziu prin Gimnaziul de patru ani
şi Şcoala preparandală (sec. XIX). Astfel, renumelui
panortodox de "mănăstire a Patriarhilor" se adaugă şi
acela de "mănăstire a dascălilor".
După 1990 ctitoria voievodală a lui Vasile Lupu şi-a
recăpătat statutul de mănăstire, astfel încât
frumuseţea artistică se împlineşte zi de zi cu bucuria
netrecătoare a rugăciunii.
 De altfel, în timpul cât s-a aflat
sub administrarea călugărilor
greci, aici au predat renumiţi
profesori veniţi de la
Constantinopol sau din Orientul
cultural grec. În 1821, din curtea
Trei Ierarhilor s-a dat semnalul de
eliberare a Greciei, eveniment
consemnat şi printr-o placă de
marmură aplicată pe zidul Sălii
Gotice.
În anul 1997 a fost aşezată în
incinta mănăstirii statuia celui
mai mare poet român, Mihai
Eminescu, care a locuit o
Piaţa Roşie din Moscova
 CATEDRALA SF.VASILE

Catedrala Sfântul Vasile este una dintre cele mai

cunoscute biserici ortodoxe ruse care se găseşte
în Piaţa Roşie din Moscova, simbol al arhitecturei
ruseşti.
În urma unei victorii, ţarul Ivan IV, zis cel
Groaznic, hotărî celebrarea prin începerea
construcţiei catedralei în 1552.
Terminată în 1561, devine o frumuseţe
arhitectonică a Rusiei, iar din 1588 aceasta
adăposteşte mormântul Sfântului Vasile cel
Binecuvantat. , născut lângă Moscova în 1469.
 Catedrala
Sfântul Vasile,
Moscova
Catedrala St. Vasile, decorată în culori multicolore
este poate una dintre cele mai importante puncte
de atracţie ale Rusiei. S-au realizat opt stâlpi de
biserică, cu aceeaşi fundaţie, pozitionaţi simetric în
jurul unui al nouălea stâlp. Fiecare are un anumit
tipar şi o altă culoare, realizând astfel un efect
uimitor. Până în secolul al XVII-lea, catedrala era
cea mai înaltă din Moscova. Construcţia este
înconjurată de un sistem de pasaje şi fiecare
cupolă în parte este decorată cu nişe, ferestre si
cornişe.
Un astfel de design este printre puţinele de la care nu îţi poti lua
ochii, în lume. De altfel, Catedrala Sf. Vasile a fost comparată cu
renumitul Taj Mahal al Indiei.
 Bogaţia spirituală a Catedralei constă în
aproximativ 400 de icoane datând din secolele
16-19 care sunt un exemplu grăitor al şcolii de
pictură moscovite. Pereţii catedralei sunt
împodobiţi cu picturi în ulei şi fresce datând încă
din secolul al XVI-lea.
Catedrala măsoară 64 metri în înălţime, din
interior şi este realizată ca un amalgam de figuri
geometrice care reuneşte triunghiurile şi
semicercurile, precum şi romburile.
Prim-plan al
cupolelor
Catedralei Sfântul
Vasile
 Concepţie şi realizare:

Prof. Raissa Dymny