Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Etiopatogenie
In ultimul deceniu, in geneza cariei dentare s-au selectionat trei factori cauzali:
a) Factorul microbian;
b) Alimentatia hidrocarbonata;
a) Factorul microbian
Pentru fiecare dintre aceste functii germenii orali se deosebesc intre ei. Astfel, sinteza de
polizaharizi extracelulari si intracelulari este atribuita in mod special tulpinilor de
Streptococcus mutans. Acesta, cu ajutorul unor enzime extracelulare de tipul glicozil
transferazei, glucanul si fructanul, au un rol esential in formarea placii bacteriene si cu
importanta incontestabila in geneza cariei dentare.
Din acest punct de vedere participarea germenilor microbieni este foarte larga.
Acidifierea finala necesara decalcificarii este rezultatul unei actiuni ce se desfasoara
schematic astfel:
initial, intervin germenii slab acidogeni (bacili filamentosi) si cei slab acidorezistenti
(micrococi);
- Stadiul doi – in acest stadiu, pe langa decalcificarea dentinei, matricea organica sufera
procese de proteoliza bacteriana.
Cercetarile actuale asupra etiopatogeniei cariei dentare au aratat rolul important si rapid
in formarea cavitatii la pH acid, pe care il are actiunea microbilor zaharolitici in perioada
imediata dupa mese, prin fermentarea carbohidratilor. Proteoliza cu chelatizare ar
surveni mai tarziu, in perioada dintre mese, cand pH-ul a revenit la alcalin sau neutru, ea
avand rol important in extinderea leziunilor carioase (Jenkins, 1963). In concluzie trebuie
subliniat ca de participarea microbilor in etiologia cariei dentare nu se poate dispensa nici
o ipoteza. Caria dentara poate fi considerata ca o boala infectioasa transmisibila,
dependenta de un singur germen sau de un grup de germeni specifici.
S-a observat ca pentru cariile din fisuri si gropite, datorita conditiilor de retentie,
participarea florei microbiene este mai variata si mai putin specifica, in timp ce pentru
suprafetele netede rolul hotarator revine bacteriei Streptococcus mutans(bacterie
cariogena primara). La nivelul cementului radicular initierea leziunii este dependenta de
un bacil difteroid, filamentos, caracteristic.
b) Alimentatia hidrocarbonata
al doilea factor de care se leaga nocivitatea hidratilor de carbon il reprezinta gradul lor
de adezivitate, care dicteaza de fapt timpul de stagnare in cavitatea orala. Din acest
punct de vedere, formele lipicioase, cum sunt bomboanele, caramelele sau amestecurile
zahar si faina stagneaza timp indelungat si, deci, sunt usor disponibile pentru a fi
transformate in acid, in timp ce bauturile indulcite, sucurile din fructe, datorita
posibilitatii de evacuare rapida, modifica in mica masura pH-ul placii;
cel de-al treilea factor este reprezentat de marimea si duritatea particulelor. In acest
sens formele dure, formate din particule mari, stimuleaza fluxul salivar si maresc viteza
de spalare a resturilor alimentare din cavitatea orala, in timp ce formele moi, constituite
din particule mici, nu exercita acest fenomen favorabil asupra secretiei salivare.
c) Structura dentara
in al doilea rand, intra in discutie calitatea structurilor dentare, care este rezultatul
componentei genetice, si a influentelor externe din perioada de formare (nutritia joaca un
rol important).
Cresterea vulnerabilitatii la carie, la indivizii care beneficiaza de proportii crescute de
calciu in raport cu fosforul, se datoreaza cantitatii crescute de carbonat din structura
smaltului care este putin stabil si care se pierde primul in timpul atacului carial.