Aplicaţii rezolvate la dH -uri:

Aplicaţia1: Un produs finit poate fi verificat în privinţa

respectării indicilor de calitate pe la 7 puncte de control. Procesul de
producţie este automatizat şi trecerea se face pe bandă rulantă. Cum
fiecare punct de control verifică o anumită calitate a produsului, bine
determinată, găsiţi posibilitatea de a folosi într-o anumită ordine aceste
puncte de control, a.î. verificarea să fie completă. Graful
corespunzător se găseşte în figura de mai jos:

x 1 x3

x2 x4

x7

x 6 x5

Rezolvare:

Problema revine la cercetarea existenţei DH – ului în graful de

mai sus.

Matricea arcelor A a grafului dat este cea din tabelul 1 (A se

scrie într-un tabel cu o singură intrare, ale cărui linii şi coloane
corespund vârfurilor lui G = (X,  ), cu n = 7 vârfuri).

Cu ajutorul ei s-a calculat matricea drumurilor D, din tabelul 2.

Ca şi A, matricea D se scrie într-un tabel cu o singură intrare, ale

cărui linii şi coloane corespund vârfurilor lui G = (X,  ), cu n = 7
vârfuri; din A rezultă D, pe baza „+”-rii booleene, conform căreia:
 + 0 1
0 0 1
1 1 1

Deoarece dii = 0,  i = 1,7 , rezultă că nu  d(i, i) în G,  i =

1,7 , conform definiţiei lui D, adică nu  circuite (care să conţină

vârful „i” al lui G) în G,  i = 1,7 , ceea ce înseamnă că graful nu are

circuite.

Deci, matricea D neavând niciun element egal cu 1 pe diagonala

principală, deducem că graful dat nu are circuite.

Tabelul 1:

A x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
x1 0 1 1 0 1 1 0
x2 0 0 0 1 1 1 0
x3 0 1 0 1 1 0 0
x4 0 0 0 0 1 1 0
x5 0 0 0 0 0 1 0
x6 0 0 0 0 0 0 0
x7 1 1 1 0 0 1 0
↑
A

Tabelul 2:
 D x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
x1 0 1 1 1 1 1 0
x2 0 0 0 1 1 1 0
x3 0 1 0 1 1 1 0
x4 0 0 0 0 1 1 0
x5 0 0 0 0 0 1 0
x6 0 0 0 0 0 0 0
x7 1 1 1 1 1 1 0
↑
D

Pentru rezolvarea cerinţei problemei parcurgem 3 etape, şi

anume:

Etapa1: Stabilim natura lui G = (X,  ), adică ne întrebăm dacă

G este cu sau fără circuite; (din cele de mai sus)  G = (fără
circuite).

Etapa2: Graful G fiind fără circuite, determinăm pi = (puterea de

def .
atingere pentru vârful „i” al lui G)  (numărul vârfurilor „j = 1, n =
def .
= 1,7 ” ale lui G atinse de vârful „i” al lui G)  (numărul vârfurilor
„j= = 1, n = 1,7 ”, cu proprietatea că există drumuri de la vârful „i” al
n7

lui G la ele,  i= 1, n = 1,7 ) = (se calculează după formula) = 

j 1
d ij ,

 i=
= 1, n = 1,7 , ce afirmă că se efectuează suma elementelor de pe linia „i”
al lui D,  i = 1, n = 1,7 . În acest sens, în partea dreaptă a tabelului 3,
sunt calculate puterile de atingere ale vârfurilor, ca sume ale
elementelor de pe liniile matricei D (adică, în acest sens, am ataşat la
dreapta tabelului ce conţine pe D, coloana pi – urilor, cu i = 1, n = 1,7
).
 În partea dreaptă a acestui tabel 3, sunt calculate puterile de
atingere ale vârfurilor, ca sume ale elementelor de pe liniile matricei D.

Tabelul 3:

n7

d j 1
ij

↓
D x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 p(xi) = pi
x1 0 1 1 1 1 1 0+ 5
x2 0 0 0 1 1 1 0+ 3
x3 0 1 0 1 1 1 0+ 4
x4 0 0 0 0 1 1 0+ 2
x5 0 0 0 0 0 1 0+ 1
x6 0 0 0 0 0 0 0+ 0
x7 1 1 1 1 1 1 0+ 6
↑ ↓+
n7

D  p = 21
i 1
i

n7

Etapa3: Calculăm  pi = (adică suma sau numărul elementelor

i 1

egale cu 1 din matricea D), pentru a o compara sau pentru a-l compara
n( n  1) 7  (7  1)
cu 2 n 7
= 2
 7  3  21 .

n7

Determinăm:  pi = 21, ceea ce se observă direct, în tabelul 3 şi

i 1

n7
n( n  1)
deducem că:  pi = 21 = 2 n 7
= 21, iar de aici rezultă că  ! dH
i 1

sau DH = (drum hamiltonian) şi acesta parcurge vârfurile lui G în

ordinea „↓” – re a pi – urilor, adică a puterilor lor de atingere, şi
anume:
 p7 < p1 < p3 < p2 < p4 < p5 < p6 „↓”
6<5<4<3<2<1<0
dH = DH = (x7, x1, x3, x2, x4, x5, x6).

Deci graful dat are un drum hamiltonian (DH), şi anume:

DH = (x7, x1, x3, x2, x4, x5, x6).

Succesiunea respectivă corespunde verificării complete căutate.

Forma triangularizată a matricei drumurilor este reprezentată în

tabelul 3’.

Tabelul 3’:

D’ x7 x1 x3 x2 x4 x5 x6
x7 0 1 1 1 1 1 1
x1 0 0 1 1 1 1 1
x3 0 0 0 1 1 1 1
x2 0 0 0 0 1 1 1
x4 0 0 0 0 0 1 1
x5 0 0 0 0 0 0 1
x6 0 0 0 0 0 0 0
↑
D’

În cadrul rezolvării acestei probleme, am ţinut seama de

următoarele 2 rezultate teoretice (I) şi (II), precum şi de definiţia de
mai jos:

(I) Teorema lui Chen: „Fie G = (X,  ) un graf orientat şi fără

circuite, cu „n” vârfuri. Condiţia necesară şi suficientă pentru ca G să
conţină un drum hamiltonian (DH) este ca numărul elementelor egale
n
n(n  1)
cu 1 din matricea D, să fie:  p( xi )  2
”.
i 1

(II) Altă teoremă: „Într-un graf G = (X,  ), orientat şi fără

circuite, dacă există un drum hamiltonian (DH), acesta este unic şi el
parcurge vârfurile grafului în ordinea descrescătoare a puterilor lor
de atingere”.

Definiţie: Vom numi matricea drumurilor, în care vârfurile sunt

scrise într-o ordine descrescătoare (↓ ) a puterilor lor de atingere,
matricea drumurilor triangularizată, ea fiind notată cu D’.

Aplicaţia2: Prelucrarea unui obiect artizanal poate trece prin 6

faze distincte, notate într-un model de graf (vezi figura de mai jos),
prin xi (i = 1, 2, ..., 6), iar posibilităţile de trecere de la o fază la alta
sunt reprezentate prin arce. Este posibil ca obiectul să treacă prin toate
fazele de prelucrare? Dacă acest lucru este posibil, indicaţi tehnologia
corespunzătoare.

x 2

 x1 x 3

x 6 x 4

x 5

Rezolvare:

Problema revine la cercetarea existenţei DH – ului în graful de

mai sus.

Matricea arcelor A a grafului dat este cea din tabelul 9 (A se

scrie într-un tabel cu o singură intrare, ale cărui linii şi coloane
corespund vârfurilor lui G = (X,  ), cu n = 6 vârfuri).
 Tabelul 9: ↓A

A x1 x2 x3 x4 x5 x6
x1 0 1 0 0 0 0
x2 0 0 1 0 0 0
x3 0 0 0 0 0 0
x4 1 1 0 0 1 0
x5 0 1 1 0 0 1
x6 1 0 1 0 0 0

Cu ajutorul ei s-a calculat matricea drumurilor D, din tabelul

10.

Ca şi A, matricea D se scrie într-un tabel cu o singură intrare, ale

cărui linii şi coloane corespund vârfurilor lui G = (X,  ), cu n = 6
vârfuri; din A rezultă D, pe baza „+”-rii booleene, conform căreia:

+ 0 1
0 0 1
1 1 1

Deoarece dii = 0,  i = 1,6 , rezultă că nu  d(i, i) în G,  i =

1,6 , conform definiţiei lui D, adică nu  circuite (care să conţină

vârful „i” al lui G) în G,  i = 1,6 , ceea ce înseamnă că graful nu are

circuite.

Deci, matricea D neavând niciun element egal cu 1 pe diagonala

ei principală, deducem că graful dat nu are circuite.

Tabelul 10:

D x1 x2 x3 x4 x5 x6
x1 0 1 1 0 0 0
 x2 0 0 1 0 0 0
x3 0 0 0 0 0 0
x4 1 1 1 0 1 1
x5 1 1 1 0 0 1
x6 1 1 1 0 0 0
↑
D

Pentru rezolvarea cerinţei problemei parcurgem 3 etape, şi

anume:

Etapa1: Stabilim natura lui G = (X,  ), adică ne întrebăm dacă

G este cu sau fără circuite; (din cele de mai sus)  G = (fără
circuite).

Etapa2: Graful G fiind fără circuite, determinăm pi = (puterea de

def .
atingere pentru vârful „i” al lui G)  (numărul vârfurilor „j = 1, n =
def .
= 1,6 ” ale lui G atinse de vârful „i” al lui G)  (numărul vârfurilor
„j= = 1, n = 1,6 ”, cu proprietatea că există drumuri de la vârful „i” al
n6

lui G la ele,  i= 1, n = 1,6 ) = (se calculează după formula) = 

j 1
d ij ,

 i=
= 1, n = 1,6 , ce afirmă că se efectuează suma elementelor de pe linia „i”
al lui D,  i = 1, n = 1,6 . În acest sens, în partea dreaptă a tabelului
11, sunt calculate puterile de atingere ale vârfurilor, ca sume ale
elementelor de pe liniile matricei D (adică, în acest sens, am ataşat la
dreapta tabelului ce conţine pe D, coloana pi – urilor, cu i = 1, n = 1,6
).

Tabelul 11:

n6

d
j 1
ij
 ↓
D x1 x2 x3 x4 x5 x6 p(xi) = pi
x1 0 1 1 0 0 0+ 2
x2 0 0 1 0 0 0+ 1
x3 0 0 0 0 0 0+ 0
x4 1 1 1 0 1 1+ 5
x5 1 1 1 0 0 1+ 4
x6 1 1 1 0 0 0+ 3
↑ ↓+
n 6

D  p = 15
i 1
i

În partea dreaptă a acestui tabel 11, sunt calculate puterile de

atingere ale vârfurilor, ca sume ale elementelor de pe liniile matricei D.

n 6

Etapa3: Calculăm  pi = (adică suma sau numărul elementelor

i 1

egale cu 1 din matricea D), pentru a o compara sau pentru a-l compara
n( n  1) 6  (6  1)
cu 2 n 6
= 2
 3  5  15 .

n 6

Determinăm:  pi = 15, ceea ce se observă direct, în tabelul 11

i 1

n6
n( n  1)
şi deducem că:  pi = 15 = 2 n 6
= 15, iar de aici rezultă că  !
i 1

dH sau DH = (drum hamiltonian) şi acesta parcurge vârfurile lui G în

ordinea „↓” – re a pi – urilor, adică a puterilor lor de atingere, şi
anume:
p4 < p5 < p6 < p1 < p2 < p3 „↓”
5<4<3<2<1<0
dH = DH = (x4, x5, x6, x1, x2, x3).

Deci graful dat are un drum hamiltonian (DH), şi anume:

 DH = (x4, x5, x6, x1, x2, x3).

Succesiunea respectivă corespunde tehnologiei căutate.

Forma triangularizată a matricei drumurilor este reprezentată în

tabelul 11’.

Tabelul 11’:

D’ x4 x5 x6 x1 x2 x3
x4 0 1 1 1 1 1
x5 0 0 1 1 1 1
x6 0 0 0 1 1 1
x1 0 0 0 0 1 1
x2 0 0 0 0 0 1
x3 0 0 0 0 0 0
↑
D’

În cadrul rezolvării acestei probleme, am ţinut seama de

următoarele 2 rezultate teoretice (I) şi (II), precum şi de definiţia de
mai jos:

(I) Teorema lui Chen: „Fie G = (X,  ) un graf orientat şi fără

circuite, cu „n” vârfuri. Condiţia necesară şi suficientă pentru ca G să
conţină un drum hamiltonian (DH) este ca numărul elementelor egale
n
n(n  1)
cu 1 din matricea D, să fie:  p( xi )  2
”.
i 1

(II) Altă teoremă: „Într-un graf G = (X,  ), orientat şi fără

circuite, dacă există un drum hamiltonian (DH), acesta este unic şi el
parcurge vârfurile grafului în ordinea descrescătoare a puterilor lor
de atingere”.
 Definiţie: Vom numi matricea drumurilor, în care vârfurile sunt
scrise într-o ordine descrescătoare (↓ ) a puterilor lor de atingere,
matricea drumurilor triangularizată, ea fiind notată cu D’.

Aplicaţia3: Prelucrarea unei piese trebuie să treacă prin 7

operaţii notate x1, x2, ..., x7. Condiţiile tehnice de prelucrare sunt
respectate în mod ideal, dacă se ţine seama de următoarele
recomandări teoretice:

-operaţia x1 este anterioară operaţiei x7;

-operaţia x2 este anterioară operaţiilor x1, x4 şi x5;
-operaţia x3 se poate executa înaintea operaţiilor x2, x4 şi x6;
-operaţia x4 este anterioară operaţiilor x1 şi x5;
-operaţia x5 este ultima operaţie de prelucrare;
-operaţia x6 se poate executa înaintea operaţiilor x2, x5 şi x7;
-operaţia x7 este anterioară operaţiei x5.

Să se cerceteze dacă piesa poate trece prin toate operaţiile de

prelucrare şi, în caz afirmativ, să se precizeze tehnologia
corespunzătoare.

Rezolvare:

Modelul de graf orientat asociat problemei se găseşte în figura

de mai jos:

x 2 x3

x 1 x4

x7 x5

x 6
 Matricea arcelor A a grafului dat este cea din tabelul 12 (A se
scrie într-un tabel cu o singură intrare, ale cărui linii şi coloane
corespund vârfurilor lui G = (X,  ), cu n = 7 vârfuri).

Tabelul 12:

A x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
x1 0 0 0 0 0 0 1
x2 1 0 0 1 1 0 0
x3 0 1 0 1 0 1 0
x4 1 0 0 0 1 0 0
x5 0 0 0 0 0 0 0
x6 0 1 0 0 1 0 1
x7 0 0 0 0 1 0 0

Cu ajutorul ei s-a calculat matricea drumurilor D, din tabelul

13.

Ca şi A, matricea D se scrie într-un tabel cu o singură intrare, ale

cărui linii şi coloane corespund vârfurilor lui G = (X,  ), cu n = 7
vârfuri; din A rezultă D, pe baza „+”-rii booleene, conform căreia:

+ 0 1
0 0 1
1 1 1

Deoarece dii = 0,  i = 1,7 , rezultă că nu  d(i, i) în G,  i =

1,7 , conform definiţiei lui D, adică nu  circuite (care să conţină

vârful „i” al lui G) în G,  i = 1,7 , ceea ce înseamnă că graful nu are

circuite.
 Deci, matricea D neavând niciun element egal cu 1 pe diagonala
ei principală, deducem că graful dat nu are circuite.

Tabelul 13:

D x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
x1 0 0 0 0 1 0 1
x2 1 0 0 1 1 0 1
x3 1 1 0 1 1 1 1
x4 1 0 0 0 1 0 1
x5 0 0 0 0 0 0 0
x6 1 1 0 1 1 0 1
x7 0 0 0 0 1 0 0
↑
D

Pentru rezolvarea cerinţei problemei parcurgem 3 etape, şi

anume:

Etapa1: Stabilim natura lui G = (X,  ), adică ne întrebăm dacă

G este cu sau fără circuite; (din cele de mai sus)  G = (fără
circuite).

Etapa2: Graful G fiind fără circuite, determinăm pi = (puterea de

def .
atingere pentru vârful „i” al lui G)  (numărul vârfurilor „j = 1, n =
def .
= 1,7 ” ale lui G atinse de vârful „i” al lui G)  (numărul vârfurilor
„j= = 1, n = 1,7 ”, cu proprietatea că există drumuri de la vârful „i” al
n6

lui G la ele,  i= 1, n = 1,7 ) = (se calculează după formula) = 

j 1
d ij ,

 i=
= 1, n = 1,7 , ce afirmă că se efectuează suma elementelor de pe linia „i”
al lui D,  i = 1, n = 1,7 . În acest sens, în partea dreaptă a tabelului
14, sunt calculate puterile de atingere ale vârfurilor, ca sume ale
elementelor de pe liniile matricei D (adică, în acest sens, am ataşat la
dreapta tabelului ce conţine pe D, coloana pi – urilor, cu i = 1, n = 1,7
).

În partea dreaptă a acestui tabel 14, sunt calculate puterile de

atingere ale vârfurilor, ca sume ale elementelor de pe liniile matricei D.

Tabelul 14:

n7

d
j 1
ij

↓
D x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 p(xi) = pi
x1 0 0 0 0 1 0 1+ 2
x2 1 0 0 1 1 0 1+ 4
x3 1 1 0 1 1 1 1+ 6
x4 1 0 0 0 1 0 1+ 3
x5 0 0 0 0 0 0 0+ 0
x6 1 1 0 1 1 0 1+ 5
x7 0 0 0 0 1 0 0+ 1
↑ ↓+
n7

D  p = 21
i 1
i
 n7

Etapa3: Calculăm  pi = (adică suma sau numărul elementelor

i 1

egale cu 1 din matricea D), pentru a o compara sau pentru a-l compara
n( n  1) 7  (7  1)
cu 2 n 7
= 2
 7  3  21 .

n7

Determinăm:  pi = 21, ceea ce se observă direct, în tabelul 14

i 1

n7
n( n  1)
şi deducem că:  pi = 21 = 2 n 7
= 21, iar de aici rezultă că  !
i 1

dH sau DH = (drum hamiltonian) şi acesta parcurge vârfurile lui G în

ordinea „↓” – re a pi – urilor, adică a puterilor lor de atingere, şi
anume:

p3 < p6 < p2 < p4 < p1 < p7 < p5 „↓”

6<5<4<3<2<1<0
dH = DH = (x3, x6, x2, x4, x1, x7, x5).

Deci graful dat are un drum hamiltonian (DH), şi anume:

DH = (x3, x6, x2, x4, x1, x7, x5).

Succesiunea respectivă corespunde tehnologiei căutate.

Forma triangularizată a matricei drumurilor este reprezentată în

tabelul 14’.

Tabelul 14’:

D’ x3 x6 x2 x4 x1 x7 x5
x3 0 1 1 1 1 1 1
 x6 0 0 1 1 1 1 1
x2 0 0 0 1 1 1 1
x4 0 0 0 0 1 1 1
x1 0 0 0 0 0 1 1
x7 0 0 0 0 0 0 1
x5 0 0 0 0 0 0 0
↑
D’

În cadrul rezolvării acestei probleme, am ţinut seama de

următoarele 2 rezultate teoretice (I) şi (II), precum şi de definiţia de
mai jos:

(I) Teorema lui Chen: „Fie G = (X,  ) un graf orientat şi fără

circuite, cu „n” vârfuri. Condiţia necesară şi suficientă pentru ca G să
conţină un drum hamiltonian (DH) este ca numărul elementelor egale
n
n(n  1)
cu 1 din matricea D, să fie:  p( xi )  2
”.
i 1

(II) Altă teoremă: „Într-un graf G = (X,  ), orientat şi fără

circuite, dacă există un drum hamiltonian (DH), acesta este unic şi el
parcurge vârfurile grafului în ordinea descrescătoare a puterilor lor
de atingere”.

Definiţie: Vom numi matricea drumurilor, în care vârfurile sunt

scrise într-o ordine descrescătoare (↓ ) a puterilor lor de atingere,
matricea drumurilor triangularizată, ea fiind notată cu D’.

Aplicaţia4: În prelucrarea sa, un produs trebuie să treacă prin 7

secţii, folosind benzile de transport existente, între aceste secţii,
reprezentate prin arce într-un model cu imaginea din figura de mai jos.
Presupunând că nu există o ordine preferenţială în prelucrarea
produsului prin secţii, să se arate dacă sistemul de benzi existent poate
asigura transportul efectiv al produsului, succesiv prin toate secţiile,
astfel încât să se rezolve problema transportului.

x 7

x 6

x1 x 5

x3

x 2 x4

Rezolvare:

Problema revine la cercetarea existenţei DH – ului în graful de

mai sus.

Matricea arcelor A a grafului dat este cea din tabelul 15 (A se

scrie într-un tabel cu o singură intrare, ale cărui linii şi coloane
corespund vârfurilor lui G = (X,  ), cu n = 7 vârfuri).

Tabelul 15:

A x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
x1 0 0 0 0 0 0 0
x2 1 0 1 0 1 1 1
x3 1 0 0 0 0 0 0
x4 0 0 1 0 1 0 0
x5 0 0 1 0 0 0 0
x6 1 0 1 0 1 0 0
x7 1 0 0 0 0 0 0
↑
A

Cu ajutorul ei s-a calculat matricea drumurilor D, din tabelul

16.
 Ca şi A, matricea D se scrie într-un tabel cu o singură intrare, ale
cărui linii şi coloane corespund vârfurilor lui G = (X,  ), cu n = 7
vârfuri; din A rezultă D, pe baza „+”-rii booleene, conform căreia:

+ 0 1
0 0 1
1 1 1

Deoarece dii = 0,  i = 1,7 , rezultă că nu  d(i, i) în G,  i =

1,7 , conform definiţiei lui D, adică nu  circuite (care să conţină

vârful „i” al lui G) în G,  i = 1,7 , ceea ce înseamnă că graful nu are

circuite.

Deci, matricea D neavând niciun element egal cu 1 pe diagonala

principală, deducem că graful dat nu are circuite.

Tabelul 16:

D x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
x1 0 0 0 0 0 0 0+
x2 1 0 1 0 1 1 1+
x3 1 0 0 0 0 0 0+
x4 1 0 1 0 1 0 0+
x5 1 0 1 0 0 0 0+
x6 1 0 1 0 1 0 0+
x7 1 0 0 0 0 0 0+
↑
D

Pentru rezolvarea cerinţei problemei parcurgem 3 etape, şi

anume:
 Etapa1: Stabilim natura lui G = (X,  ), adică ne întrebăm dacă
G este cu sau fără circuite; (din cele de mai sus)  G = (fără
circuite).

Etapa2: Graful G fiind fără circuite, determinăm pi = (puterea de

def .
atingere pentru vârful „i” al lui G)  (numărul vârfurilor „j = 1, n =
def .
= 1,7 ” ale lui G atinse de vârful „i” al lui G)  (numărul vârfurilor
„j= = 1, n = 1,7 ”, cu proprietatea că există drumuri de la vârful „i” al
n6

lui G la ele,  i= 1, n = 1,7 ) = (se calculează după formula) = 

j 1
d ij ,

 i=
= 1, n = 1,7 , ce afirmă că se efectuează suma elementelor de pe linia „i”
al lui D,  i = 1, n = 1,7 . În acest sens, în partea dreaptă a tabelului
17, sunt calculate puterile de atingere ale vârfurilor, ca sume ale
elementelor de pe liniile matricei D (adică, în acest sens, am ataşat la
dreapta tabelului ce conţine pe D, coloana pi – urilor, cu i = 1, n = 1,7
).

În partea dreaptă a acestui tabel 17, sunt calculate puterile de

atingere ale vârfurilor, ca sume ale elementelor de pe liniile matricei D.

Tabelul 17:
n7

d
j 1
ij

↓
D x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 p(xi) = pi
x1 0 0 0 0 0 0 0+ 0
x2 1 0 1 0 1 1 1+ 5
x3 1 0 0 0 0 0 0+ 1
x4 1 0 1 0 1 0 0+ 3
x5 1 0 1 0 0 0 0+ 2
x6 1 0 1 0 1 0 0+ 3
x7 1 0 0 0 0 0 0+ 1
 ↑ ↓+
n7

D  p = 15
i 1
i

n7

Etapa3: Calculăm  pi = (adică suma sau numărul elementelor

i 1

egale cu 1 din matricea D), pentru a o compara sau pentru a-l compara
n( n  1) 7  (7  1)
cu 2 n 7
= 2
 7  3  21 .

n7

Determinăm:  pi = 15, ceea ce se observă direct, în tabelul 17

i 1

n7
n( n  1)
şi deducem că:  pi = 15  2 n 7
= 21, iar de aici rezultă că
i 1

graful dat nu are un drum hamiltonian (DH), sau echivalent în graful

G nu există drum hamiltonian.

În consecinţă, nu există drum hamiltonian.

Observaţia1:

Pentru ca produsul să poată trece pe la toate punctele de lucru

(adică secţiile) construim trei benzi transportoare de la x2 la x4,
respectiv de la x4 la x6 şi de la x3 la x7, caz în care produsul va trece prin
toate cele 7 operaţii în ordinea: x2, x4, x6, x5, x3, x7, x1, aşa după cum
rezultă din cele de mai jos:

Tabelul 17’: ↓ A

A x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
x1 0 0 0 0 0 0 0
x2 1 0 1 1* 1 1 1
x3 1 0 0 0 0 0 1*
x4 0 0 1 0 1 1* 0
 x5 0 0 1 0 0 0 0
x6 1 0 1 0 1 0 0
x7 1 0 0 0 0 0 0

Tabelul 18:

n7

d
j 1
ij

↓
D x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 pi
x1 0 0 0 0 0 0 0+ 0
x2 1 0 1 1* 1 1 1+ 6
x3 1 0 0 0 0 0 1*+ 2
x4 1 0 1 0 1 1* 1+ 5
x5 1 0 1 0 0 0 1+ 3
x6 1 0 1 0 1 0 1+ 4
x7 1 0 0 0 0 0 0+ 1
↑ ↓+
n7

D  p = 21
i 1
i

Deoarece dii = 0,  i = 1,7 , rezultă că graful nu are circuite.

Deci, matricea D neavând niciun element egal cu 1 pe diagonala

ei principală, deducem că graful dat nu are circuite.

În partea dreaptă a acestui tabel 18, sunt calculate puterile de

atingere ale vârfurilor, ca sume ale elementelor de pe liniile matricei D.

n(n  1) 7  6 n 7

Calculăm:   7  3  21   pi , ceea ce se observă direct, în

2 2 i 1

tabelul 18.

Deci graful dat are un drum hamiltonian (DH), şi anume:

 DH = (x2, x4, x6, x5, x3, x7, x1).

Succesiunea respectivă corespunde traseului complet căutat.

Forma triangularizată a matricei drumurilor este reprezentată în

tabelul 19.

Tabelul 19:

D’ x2 x4 x6 x5 x3 x7 x1 pi
x2 0 1 1 1 1 1 1 6
x4 0 0 1 1 1 1 1 5
x6 0 0 0 1 1 1 1 4
x5 0 0 0 0 1 1 1 3
x3 0 0 0 0 0 1 1 2
x7 0 0 0 0 0 0 1 1
x1 0 0 0 0 0 0 0 0
↑
D’

În cadrul rezolvării acestei probleme, am ţinut seama de

următoarele 2 rezultate teoretice (I) şi (II), precum şi de definiţia de
mai jos:

(I) Teorema lui Chen: „Fie G = (X,  ) un graf orientat şi fără

circuite, cu „n” vârfuri. Condiţia necesară şi suficientă pentru ca G să
conţină un drum hamiltonian (DH) este ca numărul elementelor egale
n
n(n  1)
cu 1 din matricea D, să fie:  p( xi )  2
”.
i 1

(II) Altă teoremă: „Într-un graf G = (X,  ), orientat şi fără

circuite, dacă există un drum hamiltonian (DH), acesta este unic şi el
parcurge vârfurile grafului în ordinea descrescătoare a puterilor lor
de atingere”.

Definiţie: Vom numi matricea drumurilor, în care vârfurile sunt

scrise într-o ordine descrescătoare (↓ ) a puterilor lor de atingere,
matricea drumurilor triangularizată, ea fiind notată cu D’.

Observaţia2:

Pentru ca produsul să poată trece pe la toate punctele de lucru

(adică secţiile) construim numai 2 benzi rulante între x6 la x4, ca şi
între x3 şi x7 (aceasta constituie cea mai simplă soluţie tehnică), caz în
care produsul va trece prin toate cele 7 operaţii în ordinea: (x2, x6, x4,
x5, x3, x7, x1), aşa după cum rezultă din cele de mai jos:

Tabelul 20:

A x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
x1 0 0 0 0 0 0 0
x2 1 0 1 0 1 1 1
x3 1 0 0 0 0 0 1*
x4 0 0 1 0 1 0 0
x5 0 0 1 0 0 0 0
x6 1 0 1 1* 1 0 0
x7 1 0 0 0 0 0 0
↑
A
 Tabelul 21:

n7

d
j 1
ij

↓
D x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 pi
x1 0 0 0 0 0 0 0 0
x2 1 0 1 1 1 1 1 6
x3 1 0 0 0 0 0 1 2
x4 1 0 1 0 1 0 1 4
x5 1 0 1 0 0 0 1 3
x6 1 0 1 1* 1 0 1 5
x7 1 0 0 0 0 0 0 1
↑ ↓+
n7

D  p = 21
i 1
i

Deoarece dii = 0,  i = 1,7 , rezultă că graful nu are circuite.

Deci, matricea D neavând niciun element egal cu 1 pe diagonala

ei principală, deducem că graful dat nu are circuite.

În partea dreaptă a acestui tabel 21, sunt calculate puterile de

atingere ale vârfurilor, ca sume ale elementelor de pe liniile matricei D.

n(n  1) 7  6 n 7

Calculăm:   7  3  21   pi , ceea ce se observă direct, în

2 2 i 1

tabelul 21.

Deci graful dat are un drum hamiltonian (DH), şi anume:

DH = (x2, x6, x4, x5, x3, x7, x1).

Succesiunea respectivă corespunde traseului complet căutat.

 Forma triangularizată a matricei drumurilor este reprezentată în
tabelul 22.

Tabelul 22:

D’ x2 x6 x4 x5 x3 x7 x1 pi
x2 0 1 1 1 1 1 1+ 6
x6 0 0 1 1 1 1 1+ 5
x4 0 0 0 1 1 1 1+ 4
x5 0 0 0 0 1 1 1+ 3
x3 0 0 0 0 0 1 1+ 2
x7 0 0 0 0 0 0 1+ 1
x1 0 0 0 0 0 0 0+ 0
↑
D’

În cadrul rezolvării acestei probleme, am ţinut seama de

următoarele 2 rezultate teoretice (I) şi (II), precum şi de definiţia de
mai jos:

(I) Teorema lui Chen: „Fie G = (X,  ) un graf orientat şi fără

circuite, cu „n” vârfuri. Condiţia necesară şi suficientă pentru ca G să
conţină un drum hamiltonian (DH) este ca numărul elementelor egale
n
n(n  1)
cu 1 din matricea D, să fie:  p( xi )  2
”.
i 1

(II) Altă teoremă: „Într-un graf G = (X,  ), orientat şi fără

circuite, dacă există un drum hamiltonian (DH), acesta este unic şi el
parcurge vârfurile grafului în ordinea descrescătoare a puterilor lor
de atingere”.
 Definiţie: Vom numi matricea drumurilor, în care vârfurile sunt
scrise într-o ordine descrescătoare (↓ ) a puterilor lor de atingere,
matricea drumurilor triangularizată, ea fiind notată cu D’.

Observaţia3:

Pentru ca produsul să poată trece pe la toate punctele de lucru

(adică secţiile) construim numai 4 benzi rulante între x2 şi x4, între x4
şi x6, între x5 şi x7, şi în sfârşit între x7 şi x3, (aceasta nu constituie cea
mai simplă soluţie tehnică), caz în care produsul va trece prin toate
cele 7 operaţii în ordinea: (x2, x4, x6 x5, x7, x3, x1), aşa după cum rezultă
din cele de mai jos:

Tabelul 23:

A x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
x1 0 0 0 0 0 0 0
x2 1 0 1 1* 1 1 1
x3 1 0 0 0 0 0 0
x4 0 0 1 0 1 1* 0
x5 0 0 1 0 0 0 1*
x6 1 0 1 0 1 0 0
x7 1 0 1* 0 0 0 0
↑
A

Tabelul 24:
 n7

d
j 1
ij

↓
D x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 pi
x1 0 0 0 0 0 0 0+ 0
x2 1 0 1 1* 1 1 1+ 6
x3 1 0 0 0 0 0 0+ 1
x4 1 0 1 0 1 1* 1+ 5
x5 1 0 1 0 0 0 1+ 3
x6 1 0 1 0 1 0 1+ 4
x7 1 0 1 0 0 0 0+ 2
↑ ↓+
n7

D  p = 21
i 1
i

Deoarece dii = 0,  i = 1,7 , rezultă că graful nu are circuite.

Deci, matricea D neavând niciun element egal cu 1 pe diagonala

ei principală, deducem că graful dat nu are circuite.

În partea dreaptă a acestui tabel 24, sunt calculate puterile de

atingere ale vârfurilor, ca sume ale elementelor de pe liniile matricei D.

n(n  1) 7  6 n 7

Calculăm:   7  3  21   pi , ceea ce se observă direct, în

2 2 i 1

tabelul 24.

Deci graful dat are un drum hamiltonian (DH), şi anume: DH =

= (x2, x4, x6, x5, x7, x3, x1).

Succesiunea respectivă corespunde traseului complet căutat.

Forma triangularizată a matricei drumurilor este reprezentată în

tabelul 25.
 Tabelul 25:

D’ x2 x4 x6 x5 x7 x3 x1 pi
x2 0 1 1 1 1 1 1 6
x4 0 0 1 1 1 1 1 5
x6 0 0 0 1 1 1 1 4
x5 0 0 0 0 1 1 1 3
x7 0 0 0 0 0 1 1 2
x3 0 0 0 0 0 0 1 1
x1 0 0 0 0 0 0 0 0
↑
D’

În cadrul rezolvării acestei probleme, am ţinut seama de

următoarele 2 rezultate teoretice (I) şi (II), precum şi de definiţia de
mai jos:

(I) Teorema lui Chen: „Fie G = (X,  ) un graf orientat şi fără

circuite, cu „n” vârfuri. Condiţia necesară şi suficientă pentru ca G să
conţină un drum hamiltonian (DH) este ca numărul elementelor egale
n
n(n  1)
cu 1 din matricea D, să fie:  p( xi )  2
”.
i 1

(II) Altă teoremă: „Într-un graf G = (X,  ), orientat şi fără

circuite, dacă există un drum hamiltonian (DH), acesta este unic şi el
parcurge vârfurile grafului în ordinea descrescătoare a puterilor lor
de atingere”.

Definiţie: Vom numi matricea drumurilor, în care vârfurile sunt

scrise într-o ordine descrescătoare (↓ ) a puterilor lor de atingere,
matricea drumurilor triangularizată, ea fiind notată cu D’.
 Observaţia4:

Pentru ca produsul să poată trece pe la toate punctele de lucru

(adică secţiile) construim numai 3 benzi rulante de la x6 la x4,
respectiv de la x5 la x7 şi de la x7 la x3, (aceasta nu constituie cea mai
simplă soluţie tehnică), caz în care produsul va trece prin toate cele 7
operaţii în ordinea: x2, x6, x4, x5, x7, x3, x1, aşa după cum rezultă din cele
de mai jos:

Tabelul 26:

A x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
x1 0 0 0 0 0 0 0
x2 1 0 1 0 1 1 1
x3 1 0 0 0 0 0 0
x4 0 0 1 0 1 0 0
x5 0 0 1 0 0 0 1*
x6 1 0 1 1* 1 0 0
x7 1 0 1* 0 0 0 0
↑
A

Tabelul 27:

D x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 pi
x1 0 0 0 0 0 0 0+ 0
x2 1 0 1 1 1 1 1+ 6
x3 1 0 0 0 0 0 0+ 1
x4 1 0 1 0 1 0 1+ 4
x5 1 0 1 0 0 0 1+ 3
 x6 1 0 1 1 1 0 1+ 5
x7 1 0 1 0 0 0 0+ 2
↑ ↓+
n7

D  p = 21
i 1
i

Deoarece dii = 0,  i = 1,7 , rezultă că graful nu are circuite.

Deci, matricea D neavând niciun element egal cu 1 pe diagonala

ei principală, deducem că graful dat nu are circuite.

În partea dreaptă a acestui tabel 27, sunt calculate puterile de

atingere ale vârfurilor, ca sume ale elementelor de pe liniile matricei D.

n(n  1) 7  6 n 7

Calculăm:   7  3  21   pi , ceea ce se observă direct, în

2 2 i 1

tabelul 27.

Deci graful dat are un drum hamiltonian (DH), şi anume:

DH = (x2, x6, x4, x5, x7, x3, x1).

Succesiunea respectivă corespunde traseului complet căutat.

Forma triangularizată a matricei drumurilor este reprezentată în

tabelul 28.

Tabelul 28:

D’ x2 x6 x4 x5 x7 x3 x1 pi
x2 0 1 1 1 1 1 1 6
x6 0 0 1 1 1 1 1 5
x4 0 0 0 1 1 1 1 4
x5 0 0 0 0 1 1 1 3
 x7 0 0 0 0 0 1 1 2
x3 0 0 0 0 0 0 1 1
x1 0 0 0 0 0 0 0 0
↑
D’

În cadrul rezolvării acestei probleme, am ţinut seama de

următoarele 2 rezultate teoretice (I) şi (II), precum şi de definiţia de
mai jos:

(I) Teorema lui Chen: „Fie G = (X,  ) un graf orientat şi fără

circuite, cu „n” vârfuri. Condiţia necesară şi suficientă pentru ca G să
conţină un drum hamiltonian (DH) este ca numărul elementelor egale
n
n(n  1)
cu 1 din matricea D, să fie:  p( xi )  2
”.
i 1

(II) Altă teoremă: „Într-un graf G = (X,  ), orientat şi fără

circuite, dacă există un drum hamiltonian (DH), acesta este unic şi el
parcurge vârfurile grafului în ordinea descrescătoare a puterilor lor
de atingere”.

Definiţie: Vom numi matricea drumurilor, în care vârfurile sunt

scrise într-o ordine descrescătoare (↓ ) a puterilor lor de atingere,
matricea drumurilor triangularizată, ea fiind notată cu D’.