Sisteme de semnalizare

Teoria celor doua sisteme de semnalizare este adiacenta teoriei tipologiei.Primul sistem de semnalizare
consta in asocieri de stimuli, chiar foarte diferiti intre ei, si chiar in lanturicomplexe.Al doilea sistem de
semnalizare consta in limbaj, prin care, la om, are loc o foarte activa simbolizare stimulativasi
generatoare de provocari sau inhibari, de reactii, conduite si exprimari elaborate.In functie de
predominanta unuia sau a celuilalt dintre sistemele de semnalizare, avem, suprapus celor patrutipologii
definite mai sus, alte doua tipologii:individul de tip artist sau intuitiv - la care predomina primul sistem
de semnalizare;individul de tip melancolic, intelectual - la care predomina al doilea sistem de
semnalizare..P.Pavlov a elaborat o tipologie complexa, pornind de la caracteristicile activitatii nervoase
superioare (ANS).Aceasta dispune de trei caracteristici de baza:
echilibru, forta, mobilitate. Combinarea acestor caracteristici,duce, dupa Pavlov, la patru tipuri
temperamentale de baza : tipul coleric, sangvin, flegmatic si melancolic.Tipul coleric este neechilibrat,
are forta si mobilitate.Tipul sangvin este echilibrat, are forta si mobilitate.Tipul flegmatic este echilibrat,
fara forta si fara mobilitate.Tipul melancolic este neechilibrat, fara forta si fara mobilitate.La fiecare, din
cele patru tipuri, pot predomina, primul sau cel de al doilea sistem de semnalizare; primul,constand, in
asocieri de stimuli, chiar foarte diferiti intre ei, si chiar in lanturi complexe, iar cel de-al doileasistem de
semnalizare consta in limbaj, prin care, la om, are loc, o foarte activa simbolizare stimulativa
sigeneratoare de provocari sau inhibari, de reactii, conduite si exprimari elaborate.La fiecare tip de
temperament din cele patru (mai sus amintite), poate

domina primul sistem de semnalizare

ceea ce va determina colerici, sangvini, melancolici si flegmatici, de tip artist sau intuitiv, sau tipul
meditativ,intelectual la care domina al

doilea sistem de semnalizare

.Aceste variante tipologice la randul lor pot fi variante pozitive sau negative.

Asadar, primul sistem de semnalizare

, se implica, in identificarea obiectelor, si a diferitelor insusiri aleacestora, ca “semnale” concrete,

receptate, in permanenta, in mediul ambiant, si asociate, de anumite trebuinte(de baza, naturale sau
ereditare si dobandite). Semnalele devin stimulatoare de conduite dobandite (RC),
ceimpreuna cu conduitele innascute (RN- reflexe neconditionate), largesc fluiditatea
si eficienta adaptarii,impregnand-o de structurile mediului. La om, cel de al doilea sistem de semnalizare
(limbajul), creeaza
cuvinte,cu o forma de semnalizare specifica, de mare importanta, care faciliteaza, cu tendinte de maximi
zare, laadaptarea la conditia umana.Cand utilizarea acestui sistem de semnalizare, devine supla si
dominanta, conduitele se intelectualizeaza, foartemult, si ca trebuintele dobandite; limbajul,
verbalizarea interna si externa, se dezvolta mult in copilarie, si, ingenere, sunt foarte complexe la omul
modern. In cazul dominatiei primului sistem de semnalizare, conduitelesunt mai concrete si primare.
In cazul dominatiei celui

de al doilea sistem de semnalizare

, corelat cu primul, pecare-l domina, se manifesta tipul meditativ, intelectualizat. Acesta poate stoca un
foarte mare numar de conduite,dar, mai ales, de idei-informatii, cu care se opereaza, in mod
curent.Sangvinicul -
 reactivitate emotionala moderata, mare mobilitate a sentimentelor si traire superficiala caintensitate.Fl
egmaticul -
reactivitate emotionala moderata, desfasurare lenta a emotiilor, sentimente stabile.Melancolicul -
temator si cu dispozitii afective astenice, plange usor.Vointa. Se formeaza prin educatie, dar pe baza
temperamentului. In conditii de buna educatie, la tipul
puternic seobtine o vointa puternica (independenta, perseverenta) si o buna stapanire de sine. In ceea c
e priveste promptitudinea deciziei, sunt avantajati colericii, care pot fi si pripiti daca nu se educa rabdare
a.Deprinderi. La tipul inert si la cel slab, deprinderile se formeaza lent, dar sunt stabile; de aceea trebuie
facute dela inceput corect si cu rabdare. la tipul mobil, deprinderile se formeaza mai rapid.Aptitudini.
Deoarece au o baza innascuta, predispozitiile, aptitudinile nu depind de temperament. Au existat
sivor exista oameni capabili peste nivelul mediu in cadrul oricarui tip temperamental.O mare problema
psihologica, inca putin elucidata, este relatia dintre temperament si caracter.
In planulobservatiei superficiale, de multe ori se confunda manifesta rile din cele doua planuri.
Perspectiva genetica, aoriginii caracterului este cea mai provocatoare. Intr-adevar, educarea
caracterului are un puternic si permanentsprijin in tipul temperamental. Esecurile se pot datora in mare
parte desconsiderarii trasaturilor temperamentalein procesul indelungat al formarii personalitatii: a
trata unele trasaturi ca pozitive si altele ca negative duce
ladistorsionari.16.s. Portrete temperamentaleCa dat natural al omului, temperamentul cuiva nu trebuie
evaluat dupa criteriul binelui sau raului, cum este cazulcu caracterul. Nu exista temperamente mai mult
sau mai putin bune. Fiecare temperament are caracteristici care pot fi considerate ca dezirabile si
caracteristici mai putin acceptabile mai ales prin raportare la situatii
siactivitati. Se intalnesc foarte rar oameni cu temperament pur. In realitate, se intalnesc oameni la care