Cuprins

INTRODUCERE ........................................................................................................................ 2

CAP. I ZONA SCHENGEN ...................................................................................................... 2

CAP. II LEGISLAȚIA ............................................................................................................... 5

CAP. III IMPIDEMINTE ÎN IMPLEMENTARE ..................................................................... 7

CONCLUZII.............................................................................................................................10

1
INTRODUCERE

Prezenta lucrare conține trei capitole. În primul capitol este descris spațiul Schengen,
istorie, denumire și statele care au pus bazele acestei zone.

In capilul doi este descrisă legislația zonei Schengen, pașii care trebuie urmați pentru a
face parte din această zonă, toate acestea fiind în contextul aderării la Schengen.

În capitolul trei este descrisă situația României în ceea ce privește intrarea în spațiul
Schengen, ținând cont că aderarea a început încă din anul 2007.

Aderarea la spatiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor intre frontierele interne
ale statelor membre Schengen, care aplica in intregime acquis-ul Schengen, fiind creată o
singură frontieră externă unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare în
materie de vize, migrație, azil, precum și măsuri referitoare la cooperarea polițenească, judiciară
sau vamală. Astfel, trecerea frontierei se poate realiza indiferent de oră și prin orice loc, iar
cetățenii statelor membre care călătoresc în spațiul Schengen trebuie să aibă asupra lor, un
document de identitate valabil.

Trecerea frontierelor interne poate fi asemănată cu o călătorie în interiorul țării.

Controalele la frontierele interne Schengen pot fi introduse pentru o perioadă limitată în timp
din motive de ordine publică sau securitate națională, decizie ce este luată la nivelul fiecărui
stat membru Schengen.
Odată cu eliminarea controalelor la frontiere ar putea crește pericolele pentru securitatea
internă a țărilor implicate prin faptul că, din acest moment, se lasă drumul liber infractorilor.
Astfel, se impune o cooperare transfrontalieră, în special prin înființarea serviciilor comune ale
poliției, vămii și poliției de frontieră (în cadrul Centrelor, Birourilor, Punctelor comune de
contact) pentru toate statele contractante care să aibă ca scop protecția propriilor cetățeni. De
asemenea, Sistemul Informatic Schengen, asistența operativă reciprocă și schimbul direct de
informații între forțele de poliție precum și supravegherea și urmărirea transfrontalieră a
infractorilor reprezintă mijloace de luptă împotriva terorismului, crimei organizate, traficului
de ființe umane și a imigrației ilegale. În același timp, a fost adoptat un set de reguli uniform

2
care să asigure cetățenilor statelor membre protecția datelor cu caracter personal împotriva
oricărei încălcări a drepturilor fundamentale.
În realizarea lucrării nu am întâmpinat nici o dificultate, deaorece sursele bibliografice
despre acest subiect sunt vaste, iar subiectul este unul interesant, de actualitate și important
pentru cetățenii României.

CAP. I ZONA SCHENGEN

Unele state dine Europa au introdus ideea liberei circulații de persoane și din această
cauză în anul 1980 a început o dezbatere cu privire la acest concept. Pentru început o parte din
statele memebre ale Uniunii Europene au dorit să se aplice acest lucru doar membri acesteia,
pentru a putea face disticție între cetățenii UE și cei din afara UE. Ideea de a fi elimenate
controalele de frontieră complet, pentru toate statele de pe continentul European, a fost susținută
de alte state. Ele doreau eliminarea frontirelor interne. În urma dezbaterii statele membre nu au
reușit să ajungă la nici o înțelegere și din această cauză s-au semnat primele acorduri în
Schengen, acesta fiind un oraș din Luxemburg. Statele care au ajuns la această înțelegere sunt
Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și nu în ultimul rând Luxemburg. Această zonă a primit
denumirea orașului unde au fost puse bazele acestui spațiu și anume ”Spațiul Schengen”, astfel
au reușit să-și atingă scopul de a elimina frontierele interne. Acordul de la Schengen a fost
semnat în anul 1985, în ziua de 14 iunie. Acest acord cuprinde cooperarea statelor membre din
zona Schengen,fiind semnat de Republica Federală Germania, Franţa, Belgia, Luxemburg şi
Olanda, privind eliminarea controalelor la frontierele lor comune.

Eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne, armonizarea condițiilor de

intrare și a normelor privind vizele și cooperarea consulară, setul comun de reguli care se aplică
persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE, cooperarea polițienească
consolidată, cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare şi transfer ale
executării hotărârilor penale, crearea şi dezvoltarea Sistemului de Informaţii Schengen, sunt
reguli comune adoptate de statele semnatare ale Convenției de punere în aplicare a Acordului
Schengen. Pentru cetățenii Spațiului Schengen eliminarea controalelor de frontieră înseamnă o
securitate sporită și o libertate mai mare de mișcare, fiecare cetățean fiind mai sigur.

3
 ”S-a semnat și Convenţia de Aplicare a Acordului Schengen (CAAS)”1, la 19 iunie
1990. ”În momentul intrării în vigoare, în anul 1995, acesta a eliminat controalele la frontierele
interne ale statelor semnatare şi a creat o singură frontieră externă unde controalele se
desfăşoară conform unui set de reguli comune”2.

”În consecinţă, pentru a reconcilia libertatea şi securitatea, această libertate de circulaţie

a fost însoţită de aşa-numite măsuri compensatorii”3. Acestea presupuneau îmbunătăţirea
cooperării şi a coordonării dintre poliţie şi autorităţile judiciare, în scopul asigurării securităţii
interne şi, în special, al combaterii crimei organizate. Acestea considerente au stat la baza
înfiinţării Sistemului de Informaţii Schengen (SIS). SIS este o bază de date sofisticată, utilizată
de autorităţile statelor membre Schengen în vederea schimbului de date privind anumite
categorii de persoane şi bunuri, fiind înființat și Sistemul de Informații Schengen a II- a
generație. Acest sistem va înlocui sistemul actual, dar momentan este supus unor teste, în
strânsă cooperare cu ţările Uniunii Europene (UE) şi cu ţările asociate care participă la spaţiul
Schengen4.
După semnarea Tratatului de la Amsterdam, această cooperare interguvernamentală a
fost încorporată în cadrul Uniunii Europene în data de 1 mai 1999.

Acquis-ul Schengen a fost integrat în acquis-ul comunitar, prin Tratatul de la

Amsterdam din 1997, intrat în vigoare în 1999, prin două instrumente legislative :

 un protocol ataşat Tratatului de la Amsterdam, numit Protocolul Schengen, care

încorporează acquis-ul Schengen, în cadrul legislativ şi instituţional al Uniunii
Europene;
 ”introducerea unui nou capitol în cadrul Tratatului de instituire a Comunităţii Europene
(TCE)”5, respectiv Titlul IV „Vize, azil, imigraţie şi alte politici privind libera circulaţie
a persoanelor”6.

1
http://itpforadea.ro/conventia-de-aplicare-acordului-schengen, accesat în data de 03.01.2015;
2
http://europa.eu/eu-law/decision-making/treaties/index_ro.htm, accesat în data de 21.12.2014;
3
http://www.schengen.mira.gov.ro/Documente/utile/catutil/DE%20LA%20SCHENGEN%20LA%20PRUM%20
final.pdf, accesat în data de 23.12.2014;
4
http://europa.eu/legislation_summaries/justice_freedom_security/free_movement_of_persons_asylum_immigrat
ion/l14569_ro.htm
5
Stephen Kabera Karanja, Transparency and Proportionality in the Schengen Information System and border
Control Co-operation, Ed. Martinus Nijhoff, 2008, pp. 21-22;
6
http://europa.eu/eu-law/decision-making/treaties/index_ro.htm, accesat în data de 21.12.2014;

4
 În prezent, 30 de state fac obiectul reglementărilor din domeniul Schengen, respectiv
cele 27 de state membre ale Uniunii Europene şi 3 state care nu fac parte din Uniunea Europeană
(Islanda, Norvegia şi Elveţia). Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Olanda, Cehia, Italia,
Portugalia, Spania, Grecia, Austria, Estonia, Danemarca, Suedia, Finlanda, Islanda, Norvegia,
Letonia, Lituania, Slovacia, Elveţia, Malta, Slovenia, Polonia, Ungaria, sunt cele 25 de state
care fac parte din Spațiul Schengen și care aplică în totalitate acquis-ul Schengen.iar Marea
Britanie, Irlanda, Cipru, România, Bulgaria sunt cele 5 state, care sunt membre ale Uniunii
Europene şi care nu aplică în totalitate acquis-ul Schengen.

Aderarea la spaţiul Schengen înseamnă a deveni parte la un spaţiu în care controalele la

frontierele interne între statele membre au fost eliminate. Aceasta este diferenţa majoră între un
stat Schengen şi un stat membru al Uniunii Europene, din punctul de vedere al controalelor la
frontierele interne.

CAP. II LEGISLAȚIE

Potrivit articolului 8 din Protocolul privind integrarea acquis-ului Schengen în cadrul

Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeana și la Tratatul de instituire a
Comunității Europene, denumit în continuare Protocolul Schengen, România trebuie să accepte
în totalitate acquis-ul Schengen7.

Există două categorii de prevederi ale acquis-ului Schengen, primele prevederi care nu
sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne (Categoria I, etapa pre-aderare la UE)
și cea de- a doua categorie, prevederi direct legate de ridicarea controalelor la frontierele interne
(Categoria a II-a, etapa post-aderare la UE)

”Pentru crearea cadrului juridic necesar aplicării Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului

din 12 iunie 2007 privind înfiinţarea, funcţionarea şi utilizarea Sistemului de informaţii
Schengen de a doua generaţie (SIS II), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE)
nr. L. 205 din 7 august 2007”8, şi pentru crearea cadrului juridic necesar aplicării directe a
”Regulamentului (CE) nr. 1.987/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20
decembrie 2006 privind instituirea, funcţionarea şi utilizarea Sistemului de Informaţii Schengen
din a doua generaţie (SIS II), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L.

7
http://europa.eu/pol/pdf/qc3209190roc_002.pdf
8 http://lege5.ro/Gratuit/geztmmbqg4/legea-nr-141-2010-privind-infiintarea-organizarea-si-functionarea-sistemului-
informatic-national-de-semnalari-si-participarea-romaniei-la-sistemul-de-informatii-schengen , accesat în data de 03.01.2015;

5
381 din 28 decembrie 2006”9, şi a ”Regulamentului (CE) nr. 1.986/2006 al Parlamentului
European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind accesul la Sistemul de Informaţii
Schengen din a doua generaţie (SIS II) al serviciilor competente, în statele membre, pentru
eliberarea certificatelor de înmatriculare a vehiculelor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene (JOUE) nr. L. 381 din 28 decembrie 2006”10, Parlamentul României adoptă prezenta
lege. Această lege reglementează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic
Naţional de Semnalări şi asigură cadrul juridic necesar utilizării de către autorităţile române a
Sistemului de Informaţii Schengen.

România a implementat prevederile din prima categorie înainte de aderarea la Uniunea

Europeană, fără să fie supusă procesului de evaluare Schengen. Implementarea și monitorizarea
prevederilor din această categorie au facut parte din procesul de pregătire pentru aderarea la
UE.

Implementarea și aplicarea prevederilor din Categoria a II-a presupune ca toate pre-

conditiile legislative, operative și tehnice să fie îndeplinite, în special cerințele referitoare la
accesul la SIS II și la un control eficient la frontierele externe. În acest context, România trebuie
să țină cont inclusiv de recomandarile și cele mai bune practici reliefate în cadrul evaluarilor
Schengen care se derulează în alte state membre UE.

Procesul de evaluare constă în verificarea îndeplinirii tuturor condițiilor necesare

implementării depline a acquis-ului Schengen. Acest lucru presupune ca România trebuie să-și
demonstreze capacitatea de a îndeplini cerințele ”acquis-ului Schengen într-o manieră
uniformă, corectă, consistentă și eficientă. Evaluarea Schengen este in responsabilitatea
Grupului de Lucru Evaluare Schengen din cadrul Consiliului UE”11.

Procesul de evaluare Schengen constă în verificarea ca toate condițiile necesare acquis-

ului Schengen să fie îndeplinite. Acest lucru presupune că statul candidat trebuie să
demonstreze capacitatea sa de a indeplini cerințele acquis-ului Schengen într-o manieră
uniformă, corectă, consistentă și eficientă.

”Prima etapă privind procesul de evaluare este de a transmite România o Declaraţie de

pregătire – Declaration ofreadiness privind pregătirea pentru demararea procesului de evaluare
Schengen”12 (la data de 28 iunie 2007, România a transmis Declaraţia de Pregătire prin care a

9 Ibidem;
10 Ibidem;
11 http://www.schengen.mai.gov.ro/index06.htm, accesat în data de 28.12.2014;
12 Legislația României, Partea 3, Monitorul Oficial, 2010, pp. 825-843;

6
propus a doua jumatate a anului 2008 ca dată privvind începerea procesului de evaluare pe 3
domenii: Cooperare poliţienească, Vize şi Protecţia datelor)

”Cooperarea polițienească prevede următoarele activități: sprijinul reciproc al poliţiilor

în domeniul asistenţei judiciare, schimbul de ofiţeri de legătură între poliţii, cooperarea
transfrontalieră la graniţele interne, în special prin înfiinţarea serviciilor comune ale poliţiei,
vămii şi poliţiei de frontieră pentru toate statele contractante, misiuni de supraveghere şi
urmărire transfrontalieră a poliţiei”13.

Următoarea etapă este transmiterea, de către Secretariatul General, a unui chestionar

extins care va conţine întrebări detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea
şi aplicarea prevederilor Schengen Categoriei II, mai apoi urmează Completarea de către
România a chestionarului şi transmiterea acestuia către Consiliul UE.

Urmează demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de întrebări suplimentare,

chestionare, iar mai apoi redactarea unui raport care va analiza stadiul de pregătire a fiecărui
stat membru pentru aplicarea prevederilor Categoriei II. Acest raport include recomandări
pentru corectarea sau îmbunătăţirea aspectelor mai puţin satisfăcătoare. În ultimul rând va veni
decizia Consiliului UE cu privire la eliminarea controalelor la frontierele interne.

Statele membre ale spatiului Schengen cu deficiente grave persistente la frontierele

externe ale Uniunii Europene vor fi supuse reintroducerii temporare a controlului și la granițele
interne, potrivit noii guvernanțe Schengen adoptate de Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI)
fără dezbatere. Noua legislație Schengen înăsprește verificarea respectării acquis-ului spațiului
de liberă circulație și, implicit, îngreunează și mai mult aderarea României și Bulgariei.

Decizia, luată la Consiliul JAI din de la Luxemburg, instituie un nou mecanism de evaluare și
monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și o modificare a Codului
frontierelor Schengen în ceea ce privește normele privind reintroducerea temporară controalelor
la frontierele interne în circumstanțe excepționale. ”Legislația este adoptată sub formă de
regulamente și va intra astfel în vigoare la 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene pentru a fi aplicată automat de către statele membre Schengen”14. Cele doua

13
Radomir Garlea, Ian Dogotari, Alic Clefos, Interpol: istorie și actualitate, Ed. Academia "Stefan cel Mare",
2003, pp. 21-22;
14 http://europa.eu/pol/pdf/qc3209190roc_002.pdf.

7
regulamente fuseseră cerute de Consiliul European încă din 2011,15 și au fost propuse apoi de
Comisie și adoptate, cu modificări, de Parlamentul European, și de Consiliul UE.

Noua legislație privind zona Schengen în ceea ce privește respectarea acquis-ului instituie
controale anuntate si neanuntate la frontiere, efectuate de evaluatori trimisi de Comisie si de
statele membre. Daca in urma evaluarii rezulta deficiente grave persistente la frontierele externe
ale stateleor Schengen, Comisia si Consiliul vor lua urmatoarele masuri:

 In cazulul unor deficiente grave intr-un stat membru in efectuarea controalelor la

frontierele externe, ”Comisia poate recomanda statului membru să ia masuri specifice
care pot include desfășurarea unor echipe europene de polițiști de frontieră, în
conformitate cu Regulamentul Frontex”16 și prezentarea planurilor strategice ale țării
respective, pentru a remedia situația.
 Dacă un stat membru și-a neglijat grav obligațiile astfel încât sa fie perciclitată
funcționarea generală a spațiului fără controale la frontierele interne, iar ”Comisia
constată ca după trei luni aceasta situație persistă, Consiliul UE poate recomanda ca
unul sau mai multe state membre să reintroducă temporar controalele la frontieră, la
toate granițele sau numai la anumite segmente”17.

CAP. III IMPIDEMINTE ÎN IMPLEMENTARE

”Aderarea la spaţiul Schengen reprezintă un drept și o obligaţie asumată prin Tratatul de

Aderare la UE (art.4 al Protocolului privind condiţiile şi aranjamentele referitoare la admiterea
Republicii Bulgaria şi a României în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul de Aderare al
României şi Bulgariei)”18, România dorind să participe la toate formele de cooperare menite să
aprofundeze integrarea europeană.

România asigură de facto securitatea frontierelor externe ale UE din momentul aderării sale
la UE, în ianuarie 2007. Eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este
unul dintre cele mai vizibile şi mai importante efecte ale procesului de integrare europeană.
În data de 29. 11. 2007, s-a hotărât evaluarea României și a Bulgariei, fiind începutul
precesului de evaluare, în același timp pentru a evita costurile suplimentare, paralelisme în

15 http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15767917-inaspreste-legislatia-schengen-statele-membre-deficiente-grave-frontierele-
externe-vor-putea-izolate-restul-spatiului-european-libera-circulatie.htm, accesat în data de 04.01.2015.
16 Mihail E. Ionescu, Petre Otu, România-Uniunea Europeană: cronologie, 1989-2005, Ed. Militară, 2006, p. 546;

17 Ibidem, p. 547;
18 http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_20.pdf

8
programul de evaluare, precum şi evaluarea frontierei comune ca viitoare frontieră externă şi
nu ca frontieră internă. Miniştrii de interne ai Bulgariei şi ai României vor transmite Grupului
de Evaluare Schengen până cel târziu în martie 2008 o declaraţie politică comună unde se va
asuma martie 2011 ca data de aderare la Spaţiul Schengen şi se va preciza faptul că cele două
ţări vor parcurge procesul de evaluare Schengen împreună.

În perioada 8-9 ianuarie 2008, la Sofia, a avut loc o întâlnire bilaterală cu partenerii
bulgari, ocazie cu care a fost convenit textul Declaraţiei Comune România- Bulgaria privind
aderarea la spaţiul Schengen şi au fost stabilite activităţi comune pentru atingerea obiectivului
asumat. În perioada 24-26 ianuarie 2008, cu ocazia Consiliului JAI desfăşurat la Brdo, a fost
semnată de miniştrii de interne ale celor două ţări Declaraţia Comună România- Bulgaria şi
depusă la Secretariatul General al Consiliului UE. ”Astfel a fost asumat anul 2011 ca dată de
aderare comună la Spaţiul Schengen. 16 martie 2008, a avut loc la Constanţa, în marja reuniunii
celor doi miniştri de interne, dl. Cristian David şi dl. Rumen Petkov, o întâlnire pe problematica
Schengen. Această reuniune a fost o continuare a întâlnirii de la Sofia, din ianuarie 2008, cu
ocazia căreia s-a agreat Declaraţia Comună România-Bulgaria privind aderarea la spaţiul
Schengen.”19

Hans-Peter Friedrich (CSU) doreşte împiedicarea unei aderări rapide a Bulgariei şi

României la spaţiul Schengen şi rdicarea controalelor de graniţă pentru cetăţenii acestora. Dacă
în urma votului din cadrului reuniunii miniştrilor de Justiţie şi Afaceri Interne (Consiliul JAI)
ambele ţări vor fi admise, “intrarea acestora va fi împiedicată prin veto-ul german, a declarat
Hans – Peter Friedrich”20.

Potrivit Rheinische Post, Friedrich a anunţat şi măsuri împotriva aşa-zisei imigraţii a

sărăciei. Cei care vin să “încaseze beneficiile sociale şi abuzează de dreptul la liberă circulaţie”
21
vor trebui “împiedicaţi să facă asta cu măsuri eficiente”22, a spus Friedrich. O posibilitate ar
putea fi “retricţionarea dreptului de revenire pentru aceia pe care care i-am trimis înapoi”23, a
arătat el.

Rheinische Post mai arată că România şi Bulgaria fac parte din anul 2007 din Uniunea
Europeană, dar având în vedere deficienţele în sistemul judiciar, în lupta anticorupţie şi a crimei

19 http://www.schengen.mai.gov.ro/index07_01.htm, accesat în data de 04.01.2015;

20 http://www.frontpress.ro/2013/03/germania-va-bloca-prin-veto-aderarea-romaniei-la-schengen-noua-dreapta-este-de-
acord.html, accesat în data de 05.01.2015;
21 Ibidem;
22 Ibidem;
23 Ibidem;

9
organizate, a fost instituit un mecanism de cooperare şi verificare unic până acum în UE, care
impune ambelor ţări îndeplinirea unor cerinţe stricte. Comisia Europeană a constatat în ultima
perioadă lipsa de progres în aceste domenii a Sofiei şi Bucureştiului, mai adaugă publicaţia
germană.

La reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 9 iunie 2011, de la Luxemburg,

miniştrii de interne ai Uniunii Europene au salutat finalizarea cu succes, de către România şi
Bulgaria, a etapei de evaluare tehnică. La 8 iunie 2011, Parlamentul European a dat avizul său
pozitiv aderării celor două state la spaţiul Schengen. Prin rezoluţia adoptată ulterior, la 13
octombrie 2011, Parlamentul European reconfirmă susţinerea pentru extinderea spaţiului
Schengen cu România şi Bulgaria şi recomandă adoptarea unei decizii bazate pe acquis-ul şi
procedurile Schengen.

Subiectul aderării României la spaţiul Schengen a fost abordat în cadrul reuniunii

”Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 25-26 octombrie 2012, prilej cu care Preşedinţia
cipriotă a UE a prezentat eforturile României şi Bulgariei şi a indicat necesitatea adoptării
deciziei politice cât mai curând posibil. În cadrul intervenţiei sale, Comisarul european pentru
Afaceri Interne, Cecilia Malmström a exprimat susţinerea pentru concretizarea acestui
obiectiv”24.

În urma solicitării Consiliului European din decembrie 2012, Consiliul JAI din 6 - 7
martie 2013 a revenit asupra dosarului, decizia fiind de a aborda din nou acest subiect până la
sfârşitul anului 2013, în vederea abordării în etape a aderării la spaţiul Schengen a celor două
state. Romania a decis formularea, împreună cu Bulgaria, a unei declaraţii politice privind
aderarea la Schengen, inclusă la minuta Consiliului JAI. Prin aceasta, cele două state au
reafirmat îndeplinirea criteriilor prevăzute de acquis-ul în materie și au solicitat revenirea
asupra acestui subiect fără întârziere.

CONCLUZII

In concluzie, Spatiul Schengen este o zona de circulatie libera in Europa. Statele

membre ale acestui spatiu au eliminat sau vor elimina controalele la frontierele interne, astfel
incat este (sau va fi) posibila trecerea frontierei intre oricare doua asemenea state fara acte si
fara opriri pentru control. Proiectul inceput in anul 1984 prin semnarea unui acord de catre

24
http://www.mae.ro/node/1582, accesat în data de 04.01.2015

10
Germania, Franta, Olanda, Belgia si Luxemburg, si a Conventiei care implementeaza acest
acord a capatat amploare de-a lungul timpului.

Intrarea in Spatiul Schengen nu inseamna eliminarea completa a frontierelor, controale

pentru verificarea legalitatii fiind realizate. Astfel se vor verifica documentele care sunt cerute
prin Regulament precum si autenticitatea vizelor. Aceste controale se vor face respectand
drepturile si libertatile cetatenilor. De asemenea pot fi aplicate si sanctiuni celor care nu se
conformeaza cu prevederile existente.
Pentru ca Romania sa poata deveni tara membra a spatiului Schengen, aceasta trebuie sa
indeplineasca conditiile impuse, sa isi rezolve orice problem legata de frontiere precum si sa
respecte intru totul prevederile regulamentelor existente.

11
Bibliografie

1. Legislația României, Partea 3, Monitorul Oficial, 2010;

2. Mihail E. Ionescu, Petre Otu, România-Uniunea Europeană: cronologie, 1989-2005,
Ed. Militară, 2006.
3. Radomir Garlea, Ian Dogotari, Alic Clefos, Interpol: istorie și actualitate, Ed.
Academia "Stefan cel Mare", 2003.
4. Stephen Kabera Karanja, Transparency and Proportionality in the Schengen
Information System and border Control Co-operation, Ed. Martinus Nijhoff, 2008.
5. http://www.schengen.mai.gov.ro/index06.htm.
6. http://itpforadea.ro/conventia-de-aplicare-acordului-schengen.
7. http://www.schengen.mira.gov.ro/Documente/utile/catutil/DE%20LA%20SCHENGEN%20
LA%20PRUM%20final.pdf.
8. http://europa.eu/eu-law/decision-making/treaties/index_ro.htm.
9. http://lege5.ro/Gratuit/geztmmbqg4/legea-nr-141-2010-privind-infiintarea-
organizarea-si-functionarea-sistemului-informatic-national-de-semnalari-si-
participarea-romaniei-la-sistemul-de-informatii-schengen.
10. http://www.schengen.mai.gov.ro/index06.htm.
11. http://www.frontpress.ro/2013/03/germania-va-bloca-prin-veto-aderarea-romaniei-la-
schengen-noua-dreapta-este-de-acord.html.
12. http://www.mae.ro/node/1582.

12
13