“Parabola bicicletei este un simbol al dezvoltării:

dezechilibrul se transformă în echilibru numai prin mişcare,

pedalând această bicicletă tot mai tare”
Proverb

INTRODUCERE

În alegerea temei am pornit de la principalele obiective ale cursului de dezvoltare

comunitară: familiarizarea cu domeniul dezvoltării comunitare şi cu conceptele operaţionale ale
acestuia, cunoaşterea modelelor şi abordărilor practice ale dezvoltării comunitare din România şi
înţelegerea procesului de dezvoltare comunitară. Pe baza acestora am încercat să suprapunem
propriile obiective de studiu ce vizează identificarea problemelor comunităţilor din perspective a
nevoilor de dezoltare. Lucrarea de faţă are ca principale obiective descrierea comunităţii din
punct de vedere al interesului pe care aceasta îl reprezintă pentru demararea de proiecte de
dezvoltare; identificarea soluțiilor pe care fiecare cetățean le găsește atunci când are nevoie;
implicarea autorităților publice si a cetățenilor atunci când una sau mai multe famiile au nevoie
de ajutor. În vederea atingerii obiectivelor propuse, am ales pentru studiu, comunitatea formată
din locuitorii comunei Poiana- Ilvei din județul Bistrița- Năsăud.

Principalele criterii de selecţie a acestei comune au fost: - distanţa faţă de oraş ( aprox. 18
de km distanţă faţă de Sângeorz- Băi, cel mai apropiat oraş); -accesul la mijloace de comunicare
(internet ; telefon ; radio ; televizor); - Accesul relativ uşor în comunitate (legătura comunei cu
orasul de reședință, Bistrița se realizează cu un autobuz, care circulă odată pe zi, dimineața).

Pentru a putea înţelege ce înseamnă dezvoltarea comunitară şi ce reprezintă ea pentru

comunităţile în care aceasta este necesară trebuie, în primul rând, definite conceptele de bază ale
acestui domeniu. Comunitatea reprezintă o formă de organizare umană, caracterizată prin relaţii
stabile între membrii care împărtăşesc o serie de caracteristici comune: valori, status, tradiţii,
interese etc . Aceasta nu se rezumă, aşa cum este adesea percepută la nivelul simţului comun, la
indivizii situaţi într-un areal dat. De aceea, cea mai relevantă clasificare a comunităţilor umane,
ţine cont de anumite aspecte comune ale membrilor şi nu de localizarea geografică a acestora.
Astfel, putem identifica următoarele tipuri de comunităţi: comunităţi de status, de orientare

1
valorică, şi de interacţiune. Indiferent de tipul de comunitate la care ne raportăm, trebuie să ţinem
cont de faptul că membrii comunităţii sunt indivizi diferiţi, în ciuda faptului că ai împărtăşesc o
serie de norme, credinţe, valori sau experinţe comune. A Tonnies (1887) vede în comunitate
(Gemeinschaft) o sursă de altruism, de idetificare a indivizilor cu totul, spre deosebire de
societate (Gesellschaft), unde indivizii acţionează în virtutea propriilor interese . Aşadar,
comunitatea oferă terenul propice implicării indivizilor în bunul mers al acesteia, prin ceea ce se
numeşte participare comunitară. Dezvoltarea comunitară reprezintă schimbarea voluntară
realizată prin acţiuni planificate destinate comunităţi şi îndeplinite în cadrul respectiv, cu
participarea membrilor acesteia. Mai pe scurt, ea reprezintă dezvoltarea „realizată în, prin şi
pentru membrii unei comunităţi” . Dezvoltarea comunitară presune activităţi complexe de
identificare a nevoilor comunităţii, de stabilire a modelelor acţionale în rezolvarea problemelor şi
implicarea resurselor umane ale comunităţii. Primul pas în intervenţia de tip comunitar îl
reprezintă „trezirea conştiinţelor”, prin ajutarea membrilor comunităţii să conştientizeze
problemele acesteia şi să capete încredere în capacitatea lor de a aduce schimbări benefice
comunităţii în care trăiesc. Aşadar, dezvoltarea comunitară vizează schimbarea, însă într-un mod
planificat, folosindu-se de experienţa anterioară a agenţilor comunitari (fie aceştia indogeni sau
exogeni) şi totodată stimulând accesul la informaţie şi comunicarea între membrii comunităţii .

CAP. I DESCRIEREA COMUNITĂȚII

“În bazinul superior al Someşului Mare au existat aşezăriomeneşti încă din cele mai vechi
timpuri. Dovezi autentice despre existenţa vieţii umane în comuna Poiana Ilvei sunt vestigiile
arheologice descoperite în arhiva nescrisă a pământului. Aceste descoperiri scot în evidenţă
continuitatea modului de viaţă a omului pe aceste meleaguri încă din preistorie. Pe parcursul
epocilor în evoluţia societăţii au avut loc profunde schimbări în organizarea social-politică, în
grai şi gândire, trecându-se treptat de la forme inferioare de viaţă la cele moderne.”1

Comuna este atestată din anul 2003, prin Legea Nr. 262 din 13 iunie 2003, publicată în
Monitorul Oficial Nr. 434 din 19 iunie 20032, având in componență un singur sat, Poiana Ilvei,

1
Descriere realizata de fostul primar al comunei, Tautu Constantin, in urma unui interviu;
2
Legea Nr. 262 din 13 iunie 2013;

2
cu un numar de 1726 locuitori din care 762 femei si 638 barbati. 90% dintre locuitorii comunei
sunt de religie ortodoxa, acestia se roaga intr- o biserica ce dateaza din anul 1903, restaurata in
anul 2005.

Localitatea Poiana Ilvei este situată în partea nord-estică a județului, la poalele munților
Rodnei, cu o suprafata totala de 1410,35 ha, din care intravilan 150,24 ha si extravilan: 1260,11
ha, este strabatuta de valea Ilvei.

Atractii turistice in aceasta comuna sunt Muzeul taranului roman, Muzeul cinegetic,
Muntii Rodnei, Biserica Ortodoxa, acestea nefiind valorificate la inalta lor valoare.

Din discuțiile avute cu asistentul social am dedus faptul că acesta nu se poate ocupa de
toți locuitorii cu probleme sociale, deorece, din spusele ei ”sunt prea multe hârti de completat„.
Important mi s-a părut faptul că anchetele sociale pentru diferite indemnizații le face împreună
cu secretara de la primărie, iar dacă aceasta nu are timp ancheta se întrerupe, deoarece nu merge
niciodată singură.

Comuna are un dispensar, in care exista un medic de familie in timpul saptamanii, o

farmacie care este deschisa de 3 trei ori pe saptamana, un post de politie in care non – stop este
un om al legii, o scoala cu clasele I – VII, modernizata, un camin cultural, in care se tin nunti,
botezuri, inmormantari si alte activizati, o primarie in care lucreaza un primar, 11 consilieri, un
secretar, un asistent social, un casier un pompier, primaria avand in dotare o masina de pompieri.
Mentionam faptul ca datorita persoanelor putine care locuiesc in comuna, aceasta nu are nevoie
de un viceprimar.

Comunitatea detine doar cateva magazine alimentare si o pensiune turistica, infiintata din
fondurile PHARE, dupa cum ne- a comunicat proprietarul acesteia, Scridonesi I., care nu au
dezvoltat foarte multe locuri de munca. Locuitorii comunității se acupă în general de agricultură,
iar unii dintre ei accesează fonduri europene. Specificăm faptul că nu sunt foarte multe personae
plecate in străinatate, dacă facem o comparație cu comunitățile vecine.

Imporatant în această comunitate este faptul că locuitorii pun mare accent pe educație iar
acest lucru este dovedit prin faptul că nu există nici un copil care a abandonat școala, deoarece
”este o mare rușine”, din spusele localnicilor intervievați. Specific faptul că toți copiii din

3
comună participă la munca agricolă, fiecare după puterile sale, indifferent de anotimp, fără a –și
neglija școala. Primăria comunității a reabiliat școala general ”Sever Pop„ după normele
europene, bineînțeles accesând bani europeni. Tot pe bani europeni a fost reabilitată și primăria,
dar și căminul cultural, fiind cel mai spațios din regiune. După cum am descries și in rândurile de
mai sus în acest loc se realizează nunți, botezuri, înmormântări, dar și alte activități de
destindere. Printre aceste activități se numără și spectacole de dansuri populare, muzică populară
și scene, din trecut, jucate de tinerii satului.

Comunitatea beneficiază de un dispensar, care nu a fost reabilitat de foarte mult timp,

pereții fiind vizibil afectați în exterior, deoarece în interior, doctorul care vine în fiecare zi de
luni până vineri, a strâns bani, o anumită perioadă și l-a zugravit, ”pentru a reîmprospata locul„ ,
din spusele medicului, Marius Mereuță. În urma vizitei în această clădire am observat o curețenie
demnă de apreciat, cu toate că doctoral plătește și salariul femeii de service.

Persoanele ortodoxe din comunitate se roagă la Biserica Ortodoxă cu hramul ”Tăierea

Capului Sfântului Ioan Botezătorul„ ,care este dotată cu încălzire centrală, pe lemne, pictura și
mobilierul au fost restaurate în anul 2005. Parchetul a fost schimbat în anul 2011. Totul fiind
posibil datorită bunăvoinței oamenilor, după cum ne povestește părintele Leon.

O Biserică Penticostală există și pentru persoanele de religie protestantă. Această este

dotată cu încălzire centrală.

Ținând cont că nimic nu este perfect, menționăm faptul că nici această comunitate nu este
perfectă. Poiana – Ilvei este uitată din punct de vedere al infrastucturii, deoarece de cum intri în
comună ”drumul îți dă mari bătăi de cap„ , din spusele tinerilor care locuiesc acolo sau merg în
vizită la părinți sau bunici. Primarul comunității spune că ” drumul trebuie reabilitat de Consiliul
Județean. Au fost alocați bani pentru drum , dar sau pierdut datorită licitațiilor la care s- au făcut
recurs„ .Dintr- o discuție neoficială cu persoana care reprezintă comunitate, afirmă faptul că ar
accesa fonduri europene pentru a face canalizarea, doar că trebuie să plătescă datoriile enorme
lăsate de fostul demnitar. Dacă îl întrebăm pe acesta din urmă de multitudinea de datorii lăsate în
primărie, nu recunoaște nimic. Deci, dacă privim din exterior, totul se învărte în cerc.

Comunitatea a avut propria pădure, unde putea să muncească mulți locuitori, iar banii
adunați intrau în bugetul Consiliului Local, dar din afirmațiile unui fost consilier local aceasta a

4
fost vândută în proporție de 70 %. Demnitarul comunității afirmă o parte din spusele acestei
personae, motinvându- se prin faptul că a obținut mai mulți bani decât producea în delungul a
mulți ani de exploatație. Domnul primar nu menționează câte ha de pământ a vândut.

Comunitatea se află într- o așezare geografică de invidiat, fiind înconjurată de munți.

Locuitorii sunt foarte norocoși deoarece respire tot timpul un aer curat și mereu admiră o
priveliște demnă de povești, indifferent de anotimp.

CAP. II LOCUITORII COMUNITĂȚII

În zona rurală sătenii spun că dacă vrei să lucrezi și să ai o gospodărie frumoasă și bogată
mereu este de lucru, chiar dacă este la camp, în pădure sau ”pe lângă casă„ , dar zilele de
sărbătoare sunt ținute mereu, fiind păcat să lucrezi în aceste zile. În acest timp locuitorii
comunității iși hrănesc animalele, iar în rest se odihnesc. Dacă este cald se întâlnesc pe o bancă
să mai povestească și în cazul în care este frig prietenii se întâlnesc unii la ceilalți, ”la un pahar
de vorbă”, din spusele unor localnici. Tot aceștia ne-au zis faptul că ziua, în timpul săptămânii nu
este nici un bar deschis, deoarece nu merge nimeni la bar, acest lucru l- am observant și noi cât
ne-am plimbat prin comunitate pentru a afla mai multe informații.

Tinerii sunt cei care în timpul lor liber organizează concursuri care se sfârșesc cu seri de
dans, organizează spectacole de Crăciun sau de Paște, pentru a mai înviora puțin atmosfera în
comunitate. Înafară de tinerii din comunitate care participă la aceste spectacole sunt și pesoanele
de vârsta a -2-a sau a -3- a.

2.1 Traditii și obiceiuri

Din ceea ce am aflat de la locuitorii comunității tradițiile se țin pentru fiecare sărbătoare
ortodoă, Crăciun, Paște, Bobotează, dar se mai tin si traditiile precum culesul graului si
Sanzaienele.

La culesului graului participa doar femeile, nu si barbatii, ducandu-se pe rand la fiecare

holda, fiind foarte vesele, iar in timpul culesului acestea canta doar cantece traditionale.

În data de 24 iunie, creştinii ortodocşi şi catolici prăznuiesc naşterea Sfântului Ioan

Botezătorul. Acestui praznic i se suprapune o sărbătoare populară, consacrată zânelor bune,

5
cunoscută în popor sub numele de Sânzienele sau Drăgaica. Un fel special de a marca anotimpul
călduros, pentru că în jurul datei de 21 iunie este solstiţiul de vară sau vara astronomică. De
aceasta sarbatoare tinerii se intalnesc, in grupuri, pe un camp deschis si sar peste focul facut
neaparat din cauciucuri, indifferent daca sunt fete sau baieti.

Sarbatorile de iarna sunt momentul perfect pentru reinvierea traditiilor de familie. Fie ca
se decoreaza bradul de Craciun impreuna cu cei mici, fie ca se merge colindat pe la rude sau la
prieteni, in fiecare an locuitorii pastreaza obiceiurile si fac Sarbatorile cat mai special si mai
autentice.

Bineînțeles nu trebuie să omitem faptul că în apropierea sărbătorii Crăciunului localnicii

țin sărbătoarea Ignatului, unde se adună neamurile pentru ”cina porcului”, așa o numesc
locuitorii.

In comunitatea pe care noi o descriem, Craciunul este in primul rand momentul in care se
strang toti membrii familiei, chiar daca unii sunt plecati departe. Membrii familiei incep sa se
stranga pe langa gospodina casei. Aceasta imparte sarcinile: “tu alegi orezul”, “tu toci carnea”,
“tu cerni faina”, tu tii ligheanul la framantat” etc. Oricum se creaza o zarva si o agitatie placuta.
Una sau doua zile sunt dedicate coptului colacilor, cozonacilor, prajiturilor. De obicei Ajunul si
in preziua ajunului se pregatesc mancarurile. Daca la Ignat s-au facut preparatele de porc atunci
ramane de treaba numai pentru Ajun(sarmale, friptura, ciorba, salata de “boeuf”, piftia sau
raciturile de porc), daca nu atunci ea se va lupta si cu caltabosi, leber, chisca etc. Miroase a
mirodenii, mancarurile sunt gustate doar de gospodina daca ceilalti postesc sau se fac pe
negustate existand convingerea ca acestea vor iesi mai bune decat atunci cand sunt gustate.

De sărbătoarea Nașterii Domnului tinerii, dar și persoanele vârstnice, după ce au decorat

bradul si casa, dupa ce au terminat de gatit cele mai alese mancaruri, se adună în grupuri, mai
mici sau mai mari și merg la colindat în fiecare casă din grupul din care fac parte, în toate cele
trei seri. Copiii merg din casă în casă pentru a anunța nașterea Domnului prin colindă. În seara de
30 decembrie, seara Ajunului Anului Nou, tot cei mici merg din casă în casă cu plugușorul, iar
persoanele colindate îi răsplătesc pe cei mici cu bani nu cu mere sau nuci cum se făcea cu mult
timp în urmă.

6
 In dimineata de Craciun, primii care se trezesc sunt copiii, pentru a vedea darurile
mosului, apoi glasurile lor trezesc toata casa. Urmeaza micul dejun, la care participa toata
familia. In aceeasi dimineata toata familia merge la biserica pentru a asista la slujba. Se intorc
voiosi spre casele lor, si urmeaza sa duca pomana o farfurie cu friptura de porc celor care nu au
avut ce sa sacrifice de Ignat.

Odata pusa familia la masa, se face rugaciunea, si toti membrii familiei se bucura de
bucate alese dupa un post lung. Voiosia trebuie sa fie peste tot, in toate inimile. Dupa ce toti
membrii s-au saturat, masa nu se strange, se lasa chiar si peste noapte pentru ca familia sa aiba
parte de un an imbelsugat. Daca este zapada, copiii zburdalnici ies afara pentru a face oameni de
zapada sau pentru o bulgareala zdravana.

Specific faptul că de Revelion toți tinerii din comunitate sărbătoresc Anul Nou prin ”joc
și voie bună” și, nici o persoană nu merge fără a avea o pereche, deorece zic ei, nu poți să te
distrezi dacă ești singur.

De sărbătoarea Bobotezei se adună din nou grupurile care au fost și de Crăciun și colindă
persoanele care se numesc Ion sau Ioana sau derivatele acestui nume, iar în ziua Bobotezei merg
la Biserică și cei ortodocși și cei penticostal în ținute populare. Foarte puțini sunt cei care nu
poartă astfel de haine. Bătrânii din comunitate merg dumina la Biserică tot în portul popular.
Este de admirat faptul că în această comunitate se mai țin tradițiile precum cele străvechi și din
câte am aflat de la săteni așa îi învață și pe cei mici, pentru a nu se uita valorile ținutului.
Boboteaza (Iordanul) - 6 ianuarie: la Boboteaza nu se spala rufe, apa sfintita luata acum are
puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata. La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se
duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar
cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.

Localnicii comunitatii Poiana Ilvei se ajuta reciproc in cazul in care au bucurii sau tristeti
precum botez, nunta sau inmormantari. In cazul uneia dintre acetste activitati, cu cateva zile
inainte de eveniment “se duce ajutor” familiei in cauza, din spusele celor intervievati. Fiecare
duce acest ajutor dupa posibilitati adica alimente precum carne, legume, zahar, oua sau bani.

Nuntile sunt unele traditionale, deoarece la mireasa se aduna tinere necasatorite imbracate
in port popular. Colacarii sunt persoanele care impodobesc frumos caii si stiu o poezie din

7
strabuni. Ei merg acasa la mireasa, mire si nasi pentru a le ura taote cele bune prin poezia
invatata, fiind cinstiti pe masura. Inainte de nunta cu o saptamana, colegii de servicii a nasilor “le
ridica steag”, adica impodobesc frumos o crenguta de brad sau un brad, depinde de zona unde
lucreaza si va fi o petrecere in acea seara.

2.2 Comunicare și ajutor

Cel mai adesea satenii se intalnesc la Biserica duminica sau in sarbatori, iar acolo, dupa
slujba, primarul “la porunci”, cum le spun locuitorii, le comunica toate evenimentele despre care
trebuie sa fie informati. In cazul in care trebuie sa le prezinte informatii despre ceea ce ii ajuta pe
localnici, spre exemplu fonduri europene sau alte investitii, se aduna cu totii la Caminul Cultural,
din Poiana Ilvei, bineinteles tot dupa slujba. In cazul in care satenii mai au nevoie de informatii
suplimentare primarul le raspunde pe rand la acea intalnire sau in biroul sau de la primarie, dar
cu informatii se ajuta si intre ei, prin conversatie. Tot dupa slujba comunica si preotul cu
enoriasii.

Locuitorii comunitatii se ajuta reciproc atunci cand ajung la ananghie, iar aici voi da un
exemplu pe care mi l-a povestit o localnica. Intr-o vara a luat foc au luat foc doua case alaturate
si ca o ironie a sortii nu era nimeni acasa pentru a mai salva cate ceva din lucruri sau acte, casa a
ars din temelie. In ziua urmatoare locuitorii casei foarte suparati nu stiu ce sa fac, practic nu mai
aveau nimic. In primul rand au venit rudele in ajutor, au adus materialele necesare pentru
constructia unei case, femeile au pregatit mancare si mereu le duceau, pentru a avea ce sa puna
pe masa persoanlor care ajutau la ridicarea casei, mai apoi s-au adunat si alte personae din
comunitate pentru a ajuta la constructia casei. Din spusele persoanelor intervievate acesta nu a
fost singurul caz in care persoanele s-au implicat in a acorda ajutor consatenilor.

Locuitorii spun ca se simt foarte bine in aceasta comunitate, dar ar dori un drum mai bun
si atragerea unor investitori, pentru a fi create locuri de munca pentru tineri, deoarece nu doresc
sa plece tinerii in alte localitati.

8
 CONCLUZII

În concluzie putem spune că această comunitate are un singur asistent social, tinand cont
de multitudinea de locuitori care nu au un loc de muncă stabil și care au nevoi, iar acesta dintâi
nu poate practic să aibă grijă de toți.

Comunitatea, în accepţiunea lui J.B. , reprezintă un tip particular de sistem social, ceea ce
regăsim și în comuna descrisă mai sus, care se distinge după următoarele caracteristici:

1. oamenii implicaţi în sistem au roluri bine definite, recunosc relaţiile dintre ei şi ariile
de preocupări comune cu alţi membri;

2. sistemul are longevitate, continuitate şi viitor;

3. în practică membrii depind considerabil de cooperarea voluntară şi folosesc un

minimum de măsuri de sancţiune şi coerciţie;

4. este multifuncţional; se aşteaptă ca sistemul să producă o mulţime de lucruri pertinente

mai multor dimensiuni ale interacţiunii;

5. sistemul este complex, dinamic şi suficient de mare să aibă instrumente de relaţionare;

6. de obicei, conţine elemente geografice care-l caracterizează şi delimitează.

Putem vedea în această comunitate un proces și un rezultat ținând cont că locuitorii

acesteia își înfruntă tot timpul problemele și se implică în rezolvarea cazurilor excepționele
apărute ”în curtea vecină”, prin aducerea de soluții pentru a îmbunătății condițiile de viață.
Practic se vede o mare familie unde există bine, dar și rău, certuri și bucurii.

De admirat în această comunitate este faptul că tradițiile nu s- au uitat și nu se vor uitat

mult timp, iar familia este pe primul loc, bunăstarea acesteia contează cel mai mult.

9
Anexa 1

CHESTIONAR PRIMAR

1.Nume şi Prenume:

2. Vârsta:

3.Sex: a) F; b) M

4.Orientare religioasă:

5.Ultimul nivel de educaţie absolvit:

a) şcoală profesională

b) liceu

c)facultate

d)învăţământ post-universitare

e) nici una de mai sus ( până la 8 clase)

6.Locul de muncă:

7.Starea civilă:

a) Căsătorit/ă

b) Necăsătorit/ă

c) Divorţat/ă

d) Vaduv/ă

8. Câte persoane între 0 – 18 ani locuiesc în gospodăria dumneavoastră?

10
9. Câte mandate de primar aţi avut în această comună?

10. Din ce partid faceţi parte? Cu ce vă ajută partidul în dezvoltarea comunității?

11.Câte proecte aţi avut când v-aţi început acest mandat?

12.Câte a-ti realizat pînă in prezent?

13.Ce proiecte importante pentru această comună aveţi, cu scopul de a moderniza comuna?

14.Câte mandate in calitate de primar aţi mai avut?

15.Ce alte funcţii în cadrul administraţiei aţi mai ocupat in această comună?

16.Cum vă intelegeti cu membrii consiliului local?

11
17.Cum vă inţelegeţi cu oamenii din această comună? Cum comunicați cu locuitorii?

18. Sunteţi mulţumit de ceea ce aţi realizat pentru această comună in calitate de primar?

19.Aţi vrea sa mai candidaţi pentru incă un mandate in calitatede primar al acestei comune?

a)Da

b)Nu

12
CHESTIONAR LOCUITORI

1.Nume şi Prenume:

2. Vârsta:

3.Sex: a) F; b) M

4.Orientare religioasă:

5.Ultimul nivel de educaţie absolvit:

a) şcoală profesională

b) liceu

c)facultate

d)învăţământ post-universitare

e) nici una de mai sus ( până la 8 clase)

6.Locul de muncă:

7.Starea civilă:

a) Căsătorit/ă

b) Necăsătorit/ă

c) Divorţat/ă

d) Vaduv/ă

8. Câte persoane între 0 – 18 ani locuiesc în gospodăria dumneavoastră?

13
9. Gradul de satisfacţie pentru faptul că locuiesc în această comuna:

a) foarte mulţumit

b) mulţumit

c) oarecum mulţumit

d)nemulţumit

e) foarte nemulţumit

10. Dacă ar fi să alegi între această comuna şi altă comuna/oraş ce ai alege ?

a) nu aş alege

b) daca da, oraşul/comună..........

11. Dacă ai fi primarul comunei, ce ai schimba în aceasta comună ?

12. Ce părere aveţi despre primar şi consilul local?

a) foarte bună

b)destul de bună

c)nici bună, nici prea bună

d)mai puţin bună

e)deloc bună

13. Ce credeţi că ar fi trebuit să facă primarul in aceasta comună şi nu a făcut?

14
14. Ce părere aveţi despre sistemul medical din comună?

a) foarte bună

b)destul de bună

c)nici bună, nici prea bună

d)mai puţin bună

e)deloc bună

15. Ce credeţi că ar trebui să se îmbunătăţească la acest sistem?

16. Ce părere aveţi de sistemul de siguranţă al comunei?

a) foarte bună

b)destul de bună

c)nici bună, nici prea bună

d)mai puţin bună

e)deloc bună

17. Vă simţiţi în siguranţă în această comună?

a) da

b) nu prea

c)nu

17. Ce părere aveţi de sistemul de învăţământ din comună?

15
a) foarte bună

b)destul de bună

c)nici bună, nici prea bună

d)mai puţin bună

e)deloc bună

18. Credeţi că infrastructura este suficient de dezvoltată pentru această comună?

a) da

b) nu prea

c)nu

19. Dacă ai fi om de afaceri, în ce domeniu ţi-ai incepe o afacere in această comună?

21. Credeţi că sunt suficiente locuri de joacă pentru copii?

a) da

b)nu

c) nu ştiu

22. Zone comerciale preferate:

23. Daca aveţi ceva nemulţumiri legate de comuna Poiana Ilvei, numiţi 3 care ar fi mai
importante pentru dumneavoastră.

1.

16
2.

3.

24. Ce tradiții și obiceiuri aveți în comunitate?

25. Pentru dumneavostră contează educația?

17
18