: ao FOAIB ROMANEASCK DE OPINIB $I INFORMATIE Ian.—Martie 1971 XXI,1 78 PREIBURG-Germania Ne 117 Erbprinzenstr-17 Dragi cititori, C Cu numrul trecut,revista noastri,revista voastr&,a fmpliniy doufizeci de ani” de viaf&-B un succes,o sarbitoare pentru, fntreg exilul romfnesc. ae Inifiativa a pornit dela un grup de zece destirafi(Doina Tenciu,Dinu Adameg~ — teanu,Nicu Bujin, Vasile Calesi,Gheorghe Caloir,Reli Ciufecu,Costache: Horotiniceanu, Nae Iliescu,Mircea Popescu,Petre VAlimAreanu),cari,fn seara de 20° Oct.1950,1la © "Foglia" (Roma),mai hot&rfser& gi formarea unui cerc de studii "Vasile Parvan", ¥ Dintre acegtia,la"Vatra" au rinas permanent doi,alfii sporadic,sau deloc.A iégit . fn form& modest&,ca si putem rezista fari"infeudare".Posedim,din mila citit« Lor, dou& magini de scris; reparate,au facut treab& buni.La un multiplicator,n'am a= © juns tno&.Iunar& fn primii patru ani,revista gi-a rérit {n urmA aparifia,din za cresterii greutajilor; "refugiati" gi ea,a iegit,astfel,peregrinfnd,la Roma, Milano, Padova, Viena, Minchen ,K#in, Paris ,Madrid,Stuttgart,Freiburg-Contribufiile — au venit spontan,dar mai ales "cu pantahuza",in multele autostopuri ale directo— rului,de a c&rui precaré situafic s'a resim}it gi publicafia."Fascigtii",azi,nu pot gisi activit&}i mai potrivite fnolin&rilor 51 pregitirii lor; ranile neamilut sunt pugi si le aline,prin unde,indivizi ce,chiar de-ar avea toat& bunkvointa, — niau de unde pune suflet,streini fiind de el,de istoria,de durerile gi aspirapii- Je lui: se poate imagina,s& zicem,un romfn vorbind la radio Tel Aviv?... N'am pornit ou prezumfia ded a libera fara: nu prea sta in puterea noagtra. Am crezut fns& c& o flacdruie,total independentd,a n&zuinfelor curate romAnegti, ecou al vrerilor fn&bugite din ara ooupat&,perfect identice de altfel cu cele © din exil,e bine s& ard&. permanent.Credinciogi preceptelor legionare,care nu aife~ r& fntru nimie de cele auzite 1a pArinfi,aidoma celor nafionale,am cAtat ca, fi timp ce apar&m dreptul la via$4 al neanului de pretutindeni,evocfnd istoria,gi suferintele de azi,— sk radem orice imposturi,si tAiem negrele aripi ale corbilor doritori sk-gi fack,pe nenorocirile exilului,ranguri gi privilegii.Faptul ne-a | ~ ddunat personal,dar a folosit celor nulfi,ferindu-i de cursa gnecherilor.Gasca trece;la unii,chiar dintre cel mai afigati"idealigti" tnaintea orickrui principiu, oric&rei etici."De ce ataci pe cutare,care e de-ai nostri?"; ci noi,pe"ai nostri”. 2 cunoastem dup& fapbe,nu dup& cimage,sau salut: nu cel ce zice Doamne-Doamne — intr&' in fmp&r&pia cerurilor,ci cel ce face faptele Cerulut cae Polemicile noastre,o&te au fost,au pornit din g&ndul de plivire.Nu totdeauna, ins&,duelul nostru civilizat sta. bucurat de parteneri"occidentali".Unii au "pole= mizat",dup& culturi si educafie,cu parul,cu boxul,cu denunful,injurdtura birji— reasc&,aneninfari.4lfii,foarte pugini,au refuzat o publicajie ce refuza si 16 cfnte "dup& ureche".CAfiva "fogti",cari verbal exaltX corectitudinea de trei ori pe secundd,la cotituri au luat partea satelifilor-In fine unii cuviogi scribi, cari umbl& mereu cu Dumnezeu la brat,gi~au ardtat cinstea clogiind foi ce apar odat& la un veac(si... cum apar!),dar ignorand,voit,aceast& cenugtreas’ a e: lui,pe care unii gi-au fnchipuit c!ar putea chiar s'o distrupi.. Fapt e cé,dacia existat o publicajie de mass& tn refugiu,aceasta-i"Vatra" noastr&; mai nla. a pribeag si nu fi colaborat la ea: cu articole,ou bani,sfaturi,reproguri onters sae Privind tmapoi,la cei 20 de ani de aparifie,fnchinin un smerit gfnd memoriet at&tor cititori,cari nu mai sunt printre noi-0 cald& recunogtinf& celor ee ne-au urnitit -si sprijinit - numir de numir; celor ce,bine gtiind o& o "foaie de op: nie" nu-i-chiar o biblie,au mai trecut peste unele sckpiri; gi celor ce ne-au~-. “eriticat",ajutandu-ne.astfel s& nu din fn pXt&rkul broagtei din fabuld-Aceastd _ publicatie,cu toate lipsurile ei,e una din rarele lumini fn bezna de azi.Skricia’ ei este onoarea noastra.Iuciditatea ei nu fine de vreun geniu special al redacto rilor,ci este pur si simplu efectul independenjei sale-Pagim fn a treia decad’ _ 9 ou aceeasi hotirfre,cu acelagiclan,pe acceagi linie: a opinied deschise,liber féurité gi liber exprimat&,in slujba idealului de libertate al neamului romfnesc, Pentru sus}inerea sperantei in biruinja Binelui. : Petre VAlinbreanu _ eS(2a -. TUDOR VIADIMIRESCU,"C&tre tofi locuitorii din oragiul Bucuregtilor,parte bi- sericeascA i mireneasch,boizreascd gi negustoreasci,gi cdtre tot vorddul.Prici— nile cari mau silit a apaca armel sunt: pierderea privilegiurilor noastre gi Jafurile cele nesuferite cari le piitimea frafii nogtri-Mai 'naintea intrarii me- le fn Bucuregti,ou cale am sosotit s& vA vestesc mai fnt@i,ca din partea norodu- lui,uitare de istov celor mai nainte lucratey gi 84 vA chem pe tofi oa sh vA unifi ou norodul,gi-s& lucrafi cu tofii din preunk obgteasca fericire,fir'de ca- re norocire fn parte nu poate fi. Frajilor! cAfi n'afi ldsat sk se stingd fn inimele Dy sffnta dragoste cea ch- : tre patrie,aducepi-va aminte c& sunte}i pari ale. unui neam; g1 of oftte bundtapi avefi,sunt resplatiri din partea neamului cAtre strimogii nogtri pentru slujhele ce au fout.Ca si fim si noi vrednici acestei cinstiri a neamului,datorie nothgh— duité ayem-s& uitim patimele cele dobitocesti,gi vrajbele cari ne-au defaimat © % at&t,%n c&t sk nu mai fim vredaici a re numi neam.S& ne unin dar ou tofpii,mict «gi mari; gi ca rigte frati,rii ai unia maici,e4’ lucr&m ou topii tmpreuni , fiegte— 7 care dupé destoinicia sa,cagtigarea gi nagterea a doua a drepthtilor noastre: .._Veri carele va indrisni a face cea mai miod impotrivire fn lucrarea acestet .--hagteri de al doilea,urul cr, accla,fratilor,sk se pedepseascé cumplit; ca s& cu- Hoase# aceverafii patrio}i si osardie celor ce voesc a siuji patriei ou dreptate 1 fir'de viclesug,cu cale an gisit a se futtri legktura cea de obgte pentru’ bi- a+. hele norodului ¢i prin jurim@nt,care’s& gi trimite ca s&-1 iso&lifi,adeverafit _. fii ai patriet.Theodor'.— i 20 Martie 1821 _HaIDUGESTI Cfint& puiul cucului Foaie verde brandugele, CAnt& mfndra, trigknat, Pe coarnele plugului dele-i,Doamne,cui fi jele, S& te-aud dela Banat, “§i mierla de pe teleagi Jele-i, Doamne, codrului. C&'s ou trei cai de furat: Indeamn’ boii s& meargi. De armele hojului, Unu-i rogu ca fou, -, -RSmAi,brazd&,dupA plug, CA le plou& gi le ninge Altu-i negru ca corbu; C& eu de ast&zi mi due Qi n'are cine le'ncinge, §1. pe care giz chlare, §i mA bag fn codrii verzi, C& cine mi le-a avut, Pintenog de trei pictoares De ast&zi nu m& mai vezi. Mio pus fata la pAmant; La pieioare pintenog, Te las naibii,saricie, Dar n'a pus--o s&'nfloreasck, De calc tot la soroe, §i mA duc la haidicie, Ci-a pus-o s& putrezeasc&’. - Cu ochi iufi ca fulgerul, Te las-naibii,sapA lat’, $4 si nu mai haiduceasci! la goan& ca vulturul, $i lau pugca ferecata! ' Defi, fnalfi’ surletull Se Familia prof.Paul Constantinescu din Santiago/Chile a avut,la 28 Aug,1970, bucuria unei a doua odrasle,Mihai-Paul,prima fiind Florence-Marie. Se Ia 19-Februarie s'a cisitorit civil,la primAria din Freiburg,dl Octavian Vinu,refugiatjcu d-ra Florica Mejic,invijitoare dir Zcica(Banatul tnstreinaty— +, Ja 1 Noembrie a murit,in Bucuresti, prof.Dimitrie Marmeliuc,fost prinay al Cern&ugilor gi rector al Universit&fii din capitala Bucovinel. i + la 3 Noenbrie sta stins tntr'un spital din Los Angeles,1a numiai 47 de ani, fostul rege Petru,fiul prinjesei noastre Marioara,devenité regina a Jugoslaviel, + La 4 Noenbrie s'a stins,la Sao Paulo/Brazilia,Ion Oan& Potecagu,fost preot. ae “Ia 19 Decenbiie s'a‘oficiat la Paris,in capeld ‘seminarului polon,un paras- tas pentru pfof.Petre Sergescu gi sofia sa Maria Kasterska,dela a chror moarte se implineau,respectiv,16 ani gil an-Cu inifiativa a fost dl CArjeu,conducito— rul Bibliotecd4i romfne locate care le poarti numele. 4 Implinindu-se,la 9 Martie,600 de ani: dela {nfiinjarca epiiscopiel’ catolice de Siret, preofii prot-Zocinel Boreatt! 1 CKdaru din dieceza de Iagijdar ‘stabl_ 1ifi In Italia,ou luat inifiativa concelebr&rii,la 14 Martie,a unet Sfinte litar- ghii romfnegti,in ritul latin,urmata de un Te Deun,la biserica roman din Roma. #& Ia expozifia mondialé a picturii naive, deschis& la Bruxelles la 9 Noen- brie,au-expus gi cAteva romAnce din Uzdin(Benatul tnstreinat); g% Ia 22 Decembrie s'a inaugurat noul pod peste Dunire,dela Giurgeni 1a Va— dul Oii,pentru automobile si pietoni. a . ee dasul patriei" ureazi "tuturor rominilor de departe":. "an an nou feri- eit,ou sinitate gi implinirea dorintelor".S& dea Dunnereu!...eS IN_ZODIA_IMPOSTURIL Dac& impostura e printre semnele premergitoare sfargitului lumit,ar trebui s& credem c&{ acesta nu mai e chiar departe,avand fn vedere mulfimea infigigari- lor sub care se prezint& ea,dominand scena lumii.0 g&sim pe toath zarea gi pe toate planurile,orizontal gi vertical,nafional gi mondial,la guverne,conducert, pres&,organiza}ii gi indiyizi-Bra ci s'a deschis,"di granda",cu acea neferipita "revolutie din Octombrie"(1917),avarid ca matadori,in zdrobitoare majoritate)pni— sila ucigagilor de Dumnezeu:A-i pomeni aci toate aspectele,ar tnsemna s& evagim fntreaga panoram& a viefii publice; minufios fcut,lucrarea ar neozsita biblio— tect intregi.Ne-om linita de aceea la oftteva modele,luate din cAmpuri diferite. * Democratia,cum stie toat& lumea,e "domnia poporului".Care-gi alege repre- zentanfi fn vederile sale,si-1 guverneze pe termen limitat.Dack acegtia cores— pund,fi realege.Infior&torul regim,instaurat la Moscova gi extins apoi la #&rile robite,fgi zice gi el,ca si fngele mai ugor,democrafie-Ba chiar,nepis&tor la pleonasm,"democratie populark".Ingel&ciunea tncepe,agadar,chiar dela firm&,pen- tru a continua cu confinutul.Care e iadul pe ‘pAmfnt-Conducerea,in aceste fabtya ajuns la cArm& prin, violen&; ¢ vorba de bande organizate ierarhic,cu disciplin& de fier,sprijinite pe polific,armat&,administratie,ai c&ror gefi sunt riguros selectiona}i printre membrii "partidului".Banda a confiscat,pentru "partid", foa— t& averea cetAfenilor.Traéiegte in huzur,exploatand s&lbatic munca supugilor gi scAleiindu-le sufletele.Acegtia x'au libertate nici cAt animalele de casi. Orice putin}& de conspirafie e patalizat& de suspiciunea,generalA gi reciproc&,senfina— t& de sus,fnc&t o revolt& organizat& este exclus&.Cand izbuenegte spontan, vino- vafi-nevinovayi sunt exterminaji cfinegte,sau iau calea fir& tntoarcere a surghiu- nului prin pustiurile vegnic inghefate.Zeci de milioane de fiinfe omenegti ap cAzut victim& nenoroeitului sistem-§i totugi,bandele din cap au tupeul s& chene situafia aceasta,de crimA,jaf gi sufocare,unde poporul n'are absolut nimie de spus gi totul de suportat,"democtatie populara"! Dar culmea-e c& impostura a prins si'n presa internafional&,care indicK fiorosul regim,regulat gi f&r& urné de stanjenire,drept "democrafie popular&",uiténd chiar ghilimelele; cfnd ne gan— din tns& fn ale cui mMini e aceast& pres&,faptul apare mai pufin ciudate.. ’ * Aceeagi presA,care cat& s& popularizeze impostura ca lucru firesc,vorbegte, tot f%r& ghilimele,de "blocul oriental", punndu-l pe acelag plan ou cel occiden- tal.Ceea ce-i alt& impostur&-Bloc Inseamn4 liber& fnmAnunchiere a unor forge li- vere,intr'o atitudine sau scop comun,solidare fn jurul a ceva-Blooul presupune deci,guverne liber aRese de popor gi liber legate tntre ele.Or,in aga zisul"bloc oriental" nici m&car guvernul rus mu-i ales de populafie-Acolo-i vorba,cum am mai spus,de nigte bande,ucigage gi exploatatoare,care cu pistolu'n ceaf& fin ma sele'n respect,ferindu-se de libertate ca dracu de tam@ie."Pactul" dela Vargovia nu-i dec&t un diktat al Moscovei,isc&lit f&r& murmur de zapoiii pugi tn capyl fArilor robite.Starea de spirit a populatiei din aceste {Xri,inclusiv Rusia,s!a vAdit la toate rAscricile ivite.Cnd soldafii lui Stalin au vazut,la un moment dat,fm Hitler un liberator,se predau,fin faimoasele "pungi",cu milioanele! RAs coala din Germania ocupat&,din Polonia,din Ungaria,sunt iar&gi foarte elocvente. Bloevent& a fost nevoia "zidului ruginii",eloovent& "primavara dela Praga",eloc— vent4 primirea lui Nixon gi De Gaulle la Bucuregti,elocventé nevoid,pe "cortgha", a s@rmei ghimpate 41 electrifieate,a minelor,a cfinilor dresafi,frica de a tn frunta alegeri libere-Daci moscovifii s'ar bizui pe solidaritatea robilor,apifi mult mai obraznici fn politica internationals e4 gtiu fns& ck acegtia nlagteap— t& dec&t ocazia de a le sari {n git.Taria Kremlinului bolgevic st& nu tn&untru: ei fn afara"cortinei" ghimpate,unde are complicit&fi ce intrepin o stare de-haos, propice scopurilor tenebroase.C& acegti complici cat& sk popularizeze,in prega respectiv,impostura "blocului oriental",este deci explicabils mai pujin expli- cabil e faptul c& chiar unii gazetari refugiafi,presupugi. mai informafi gi mai onegti,fntretin echivocul. 2 : * Ce se fnt&mplé fn fara noastr&,tot impostura este.Ceaugescu forgeazi d-4n— dustrializare,menit& a folosi numai Rusiei.Pentru a avea respectivele devizeex- port toat& hrana,l4s@nd o populajie flémand&.1i place s& pozeze fn.. $tefanioel Mare,faur si strijer al oetajilor de pe Nistru,dar,degi a r&gugit vorbind deMin— dependenfajnumele de Basarabia nu se incumet& nici sX—1 pronunfe.Maimuf&rind’ pe Cuza Vodi,merge sA viziteze piefele,fns& nu deghizat,oa marele Domn,ci cu pompa giymai ales,excort&.. Stréns cu uga pentru mizeria din jari,se fudulegte,crez#md