DREPT CIVIL

1.Nulitatea relativa:
a. poate fi invocata de oricine are interes
b. este intotdeauna imprescriptibila extinctiv
c. poate fi confirmata
ANS: C

2. Care este regimul juridic al nulitatii relative spre deosebire de nulitatea absoluta?
a. desfiinteaza in parte efectele actului juridic civil
b. opereaza de plin drept
c. este prescriptibila pe cale de actiune
ANS: C

3. Care sunt cazurile de nulitate relativa ?

a. nesocotirea normelor privind capacitatea de exercitiu cand actul este incheiat de
persoana lipsita de capacitate de exercitiu
b. incalcarea ordinii publice
c. lipsa consimtamantului datorata erorii-obstacol
ANS: A

4.Care sunt cauzele de nulitate absoluta?

a. nevalabilitatea obiectului actului juridic civil
b. lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic civil
c. Dolul
ANS: A

5.Care sunt cauzele de nulitate absoluta ?

a. incalcarea oricarei reguli privitoare la incapacitatile speciale de folosinta
b. lipsa pretului la vanzarile de drepturi litigioase
c. eroarea asupra motivului determinant al actului juridic civil
ANS: B

6. Care enunt privitor la regimul juridic al nulitatii este valabil ?

a. nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare expresa sau tacita
b. nulitatea absoluta poate fi confirmata expres sau tacit de catre partea interesata
c. nulitatea relativa este imprescriptibila
ANS: A

7. Ce reprezinta principiul retroactivitatii efectelor nulitatii actului juridic civil ?

a. acea regula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor, ci si
pentru trecut, adica pana in momentul incheierii actului juridic civil
b. acea regula potrivit careia nulitatea produce efecte numai pentru viitor
c. acea regula potrivit careia nulitatea nu produce efecte pentru trecut
ANS: A
8. Care este clasificarea actelor juridice dupa modul de incheiere valabila ?
a. acte strict personale si acte care pot fi incheiate si prin reprezentare

1
 b. acte consensuale, solemne, reale
c. acte unilaterale, bilaterale, multilaterale
ANS: B

9. Care este clasificarea actelor juridice dupa legatura cu modalitatile?

a. acte pure si simple si acte afectate de modalitati
b. acte subiective si acte conditie
c. unilaterale, bilaterale, multilaterale
ANS: A

10. Care este clasificarea actelor juridice dupa scopul urmarit la incheierea lor?
a. acte consensuale, solemne, reale
b. acte unilaterale, bilaterale, multilaterale
c. acte cu titlu oneros si acte cu titlu gratuit
ANS: C

11. Care este clasificarea actelor juridice dupa numarul partilor ?

a. acte unilaterale, bilaterale, multilaterale
b. acte cu titlu oneros si acte cu titlu gratuit
c. acte subiective si acte conditie
ANS: A

12. Care este clasificarea actelor juridice dupa momentul producerii efectelor?
a. acte principale si accesorii
b. acte intre vii si acte pentru cauza de moarte
c. acte pure si simple si acte afectate de modalitati
ANS: B

13. Care este clasificarea actelor juridice dupa reglementarea si denumirea lor?
a. acte declarative, constitutive si translative
b. acte pure si simple si acte afectate de modalitati
c. acte numite si nenumite
ANS: C

14. Care enunt, referitor la capacitatea de a încheia acte juridice civile, este valabil ?
a. capacitatea de a incheia actul reprezinta regula, incapacitatea reprezinta exceptia
b. capacitatea de a incheia actul reprezinta exceptia, incapacitatea reprezinta regula
c. regula capacitatii persoanei fizice este subordonata principiului specialitatii
capacitatii
ANS: A

15. Ce reprezinta dolul ?

a. acel viciu de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei persoane, cu
ajutorul unor mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina sa incheie un
anumit act juridic, pe care nu l-ar fi incheiat sau l-ar fi incheiat, insa cu alte conditii
b. acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei persoane cu un rau de

2
 natura sa-i insufle o temere care o determina sa incheie un act juridic, pe care nu l-
ar fi incheiat
c. acel viciu de consimtamant care consta in disproportia vadita de valoare intre doua
prestatii
ANS: A

16. Ce reprezinta conditia ca modalitatea actului juridic civil?

a. un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de care depinde existenta dreptului
subiectiv civil si a obligatiei corelative
b. acea obligatie de a da, a face sau a nu face, impusa de dispunator gratificatului in
actele cu titlu gratuit
c. acel element al actului juridic civil care consta in obiectivul urmarit la incheierea
unui asemenea act
ANS: A

17. Ce reprezinta sarcina ca modalitate a actului juridic civil ?

a. un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de care depinde existenta dreptului
subiectiv civil si a obligatiei corelative
b. acea obligatie de a da, a face sau a nu face, impusa de dispunator gratificatului in
actele cu titlu gratuit-liberalitati
c. acel element al actului juridic civil care consta in obiectivul urmarit la incheierea
unui asemenea act
ANS: B

18. Care sunt efectele sarcinii, ca modalitate a actului juridic civil?

a. afecteaza valabilitatea actului juridic civil
b. afecteaza eficacitatea actului juridic civil
c. poate afecta un act cu titlu oneros
ANS: B

19. Care sunt actele susceptibile de a fi afectate de sarcina?

a. este admisibila numai in cazul liberalitatilor
b. este admisibila in cazul actelor cu titlu oneros
c. opreaza de drept
ANS: A

20. Care este regimul juridic al sarcinii?

a. opereaza de drept
b. are aplicabilitate numai în materia actelor cu titlu gratuit
c. afecteaza existenta actului juridic civil
21. Care este regimul juridic al conditiei?
a. opereaza de drept
b. opreaza in temeiul unei hotarari judecatoresti
c. afecteaza numai liberalitatile
ANS: A

22. Care este definitia termenului, ca modalitate a actului juridic civil?:

3
 a. este un eveniment nesigur ca realizare
b. este un eveniment sigur ca realizare
c. produce efecte ex tunc
ANS: B

23. Ce reprezinta principiul “Pacta sunt servanda”?

a. principiului relativitatii
b. principiul fortei obligatorii
c. principiul irevocabilitatii
ANS: B

24. Ce reprezinta regula potrivit careia actul civil produce efecte numai fata de autorul ori autorii lui fara a
putea sa profite sau sa dauneze altor persoane ?
a. principiul egalitatii
b. principiul fortei obligatorii
c. principiului realativitatii
ANS: C

25. Ce este persoana care, desi nu a participat la incheierea unui act juridic, este insa indrituita sau tinuta,
dupa caz, fie sa profite, fie sa suporte efectele acelui act, datorita legaturii sau relatiei sale juridice cu una
dintre partile lui ?
a. avand-cauza
b. tert
c. parte
ANS: A

26. Ce sunt creditorii chirografari:

a. au o garantie reala pentru creanta lor
b. sunt avanzi-cauza
c. succesori universali
ANS: B

27. Cum este donatia facuta fara respectarea formei autentice cerute de lege ?
a. anulabila
b. lipsita de orice efecte juridice
c. nula, insa va putea produce, in anumite cazuri, efecte juridice
ANS: C

28. Termenul “conventie”:

a. se refera la acorduri intre persoane private
b. se refera la acorduri intre persoane juridice
c. este sinonim cu termenul “contract”
ANS: C

29. Incheierea contractelor este guvernata de principiul:

a. ubicuitatii

4
 b. litispendentei
c. libertatii de vointa
ANS: C

30. Cum sunt actele de dispozitie incheiate singur de catre minorul fara capacitate de
exercitiu deplina?
a. sunt anulabile, caz in care partile vor fi puse intotdeauna in situatia anterioara prin
restituirea prestatiilor
b. sunt lovite de nulitate, instanta pronuntand anularea chiar daca minorul a declarat
la incheierea actului ca este major
c. pot fi anulate pentru leziune, in cazurile in care minorul a suferit un prejudiciu
important
ANS: B

31. Care este regula în raporturile juridice obligationale?

a. solidaritatea
b. divizibilitatea
c. indivizibilitatea
ANS: B

32. Sunt conditii generale ale dreptului la mostenire:

a. vocatia succesorală si capacitatea succesorala;
b. nedemnitatea si filiatia;
c. acceptarea succesiunii in termenul legal
ANS: A

33. Pentru a putea mosteni, o persoana trebuie sa aiba capacitate succesorala:

a. la momentul eliberarii certificatului de mostenitor;
b. la momentul deschiderii succesiunii;
c. la momentul dezbaterii succesiunii
ANS: B

34. Care bunuri pot forma obiectul unui contract de vanzare - cumparare ?
a. drumurile nationale
b. aerul
c. apartamentele proprietate privata.
ANS: C

35. Care sunt cerintele generale pentru valabilitatea obiectului actului juridic civil?
a. sa fie in circuitul civil
b. existenta autorizatiei administrative sau judiciare
c. sa fie imoral
ANS: A

36. Pentru incheierea valabila a contractelor solemne se cere:

a. de regula forma autentica
b. intotdeauna forma autentica

5
 c. semnatura private
ANS: A

37. Nerespectarea formei solemne atrage:

a. ineficacitatea contractului
b. nulitatea absoluta a contractului
c. nulitatea relativa a contractului
ANS: B

38.Care sunt cerintele generale pentru valabilitatea obiectului actului juridic civil:
a. sa fie imoral
b. sa fie ilicit
c. sa fie determinat sau determinabil
ANS: C

39.Ce sunt acei creditori care nu au o garantie reala pentru creanta lor, ci numai un drept de gaj general asupra
tuturor bunurilor debitorilor lor ?
a. succesori cu titlu universal
b. succesori universali
c. creditori chirografari
ANS: C

40. Pot beneficia de reprezentare:

a. descendentii in linie dreapta;
b. descendentii in linie dreapta pana la gradul IV;
c. sotul supravietuitor
ANS: A

41. Nedemnitatea poate fi invocata:

a. de orice persoana interesata;
b. doar in fata notarului public;
c. doar de catre mostenitorii legali, nu si de catre mostenitorii testamentari
ANS: A

42. Care sunt persoanele cu capacitate civila de exercitiu restransa?

a. barbatul minor de 15 ani pus sub interdictie;
b. femeia de 16 ani casatorita;
c. minorii intre 14 si 18 ani.
ANS: C

43. Care sunt persoanele fara capacitate de exercitiu ?

a. minorul care nu a implinit varsta de 14 ani;
b. minorul cu varsta intre 14 şi 18 ani;
c. persoanele decazute din drepturile parintesti.
ANS: A

44. De cand este recunoscuta capacitatea de folosinta anticipata?

6
 a. naştere;
b. conceptie, daca se naste viu;
c. conceptie, dar subzista numai daca se naste viabil.
ANS: B

45. Ce caracter are actul juridic prin care vanzatorul, devenit ulterior major, declara ca
renunta la orice pretentii derivate din faptul ca la data incheierii contractului de vanzare
a lipsit incuviintarea autoritatii tutelare necesara instrainarii?
a. are caracter confirmativ (abdicativ de drepturi)
b. poate fi opus tertilor care, ulterior vanzarii, dar inainte de renuntare, au dobandit in
mod valabil vreun drept real in legatura cu acelasi imobil
c. nu poate fi opus tertilor care au dobandit ulterior vanzarii, dar inainte de renuntare,
vreun drept personal in legatura cu acelasi imobil
ANS: A

46. Clauzele indoielnice ale contractului se interpreteaza:

a. in sensul vointei legiuitorului
b. in sensul care reiese din natura contractului
c. niciuna dintre variante
ANS: B

47. Cum se imparte mostenirea daca sunt chemati doar ascendentii privilegiati?
a. pe tulpini;
b. in functie de numarul lor;
c. pe cote prestabilite de lege
ANS: B

48. Fac parte din clasa I de mostenitori legali:

a. nepotii de frate ai defunctului;
b. stranepotii defunctului;
c. orice descendent al defunctului, pana la gradul IV
ANS: B

49. Ce are in continut capacitatea de folosinta anticipata?

a. drepturi si obligatii;
b. numai drepturi;
c. drepturi dar si unele obligatii in conditii exceptionale.
ANS: B

50. Ce caracter are actul juridic prin care vanzatorul, devenit ulterior major, declara ca
renunta la orice pretentii derivate din faptul ca la data incheierii contractului de vanzare
a lipsit incuviintarea autoritatii tutelare necesara instrainarii?
a. are caracter confirmativ (abdicativ de drepturi)
b. poate fi opus tertilor care, ulterior vanzarii, dar inainte de renuntare, au dobandit in
mod valabil vreun drept real in legatura cu acelasi imobil
c. nu poate fi opus tertilor care au dobandit ulterior vanzarii, dar inainte de renuntare,

7
 vreun drept personal in legatura cu acelasi imobil
ANS: A

51. Autonomia de vointa in dreptul civil reprezinta:

a. posibilitatea subiectului active de a avea o anumita conduita, de a cere subiectului
pasiv o conduita corespunzatoare si de a apela la forta coercitiva a statului in caz
contrar;
b. libertatea pe care o are persoana de a incheia contracte, precum si de a indeplini
orice act producator de efecte juridice, in limitele stabilite de lege, cu respectarea
ordinii publice si bunelor moravuri;
c. posibilitatea pe care o are creditorul chirografar de a dispune de bunurile
debitorului.
ANS: B

52. Care este regimul juridic al nulitatii absolute?

a. opereaza de drept, in principiu
b. este expres prevazuta de lege
c. este aparenta
ANS: A

53. Ce reprezinta “organizarea de sine statatoare” ca element constitutiv al persoanei

juridice?
a. persoanele juridice care desfasoara aceeasi activitate au aceeasi organizare;
b. compartimentarea colectivului persoanei juridice in raport cu activitatile ce se
desfasoara;
c. o persoana juridica isi pastreaza aceeasi organizare pe tot timpul functionarii ei.
ANS: B

54. Nu pot forma obiectul contractului de vanzare-cumparare :

a. drepturile litigioase
b. terenurile extravilane
c. dreptul de abitatie al sotului supravietuitor

55. Contractul de vanzare-cumparare are un caracter :

a. consensual
b. solemn
c. mixt
ANS : A

56. Dupa care criteriu se face clasificarea nulitatilor în nulitati absolute si nulitati relative ?
a. dupa cum sunt sau nu expres prevazute de lege
b. dupa natura interesului ocrotit
c. dupa întinderea efectelor
ANS: B

57. Cum se clasifica bunurile dupa cum pot fi sau nu inlocuite in executarea unei obligatii civile ?

8
 a. diviziblie si indivizibile
b. fungiblie si nefungibile
c. sesizabile si insesizabile
ANS: B

58. Cum se împart bunurile în functie de natura lor si de calificarea data de lege?
a. bunuri care se afla in circuitul civil si bunuri scoase din circuitul civil
b. bunuri mobile si bunuri imobile
c. bunuri principale si bunuri accesorii
ANS: B

59. Care sunt componentele care stau la baza infiintarii persoanei juridice prin “actul de
infiintare recunoscut”?
a. actul constitutiv si statutul asociatiei;
b. statutul si autorizarea;
c. statutul si hotararea judecatoreasca.
ANS: A

60. Pactul de preferinta poate fi definit ca:

a. preferinta pe care o exprima de cuius, prin testament, in favoarea unuia dintre succesori
b. promisiunea pe care si-o asuma una dintre parti ca, in cazul in care se va decide sa incheie
contractul avut in vedere de cealalta parte, sa acorde preferinta acesteia la contractare, la pret
egal
c. promisiunea pe care si-o asuma testatorul, in schimbul unei sume de bani, ca la redactarea
testamentului sa acorde preferinta unei persoane
ANS: B
61. Ce reprezinta “specialitatea” ca şi caracter juridic al capacitatii de folosinta a persoanei
juridice?
a. o persoana juridica nu poate avea decat un singur scop;
b. este reglementata prin lege;
c. dobandeste numai acele drepturi si acele obligatii care sunt in legatura cu
realizarea scopului propriu.
ANS: C

62. Conditia sub care se incheie vanzarea pe incercate este :

a. rezolutorie
b. suspensiva
c. ambele variante sunt corecte
ANS : B

63. Donatia este un contract :

a. unilateral
b. bilateral
c. cu scop lucrativ
ANS : A

9
64. Sunt incapabili sa primeasca donatii :
a. fostul sot (dupa pronuntarea divortului)
b. persoanele publice
c. medicii sau farmacistii in perioada in care acordau ingrijiri dispunatorului
ANS : C

65. Care sunt caracterele raportului juridic civil?

a. în orice raport juridic civil partile au un numar egal de drepturi subiective civile si
de obligatii
b. raportul juridic civil are caracter supletiv
c. raportul juridic civil are caracter volitional
ANS: C

66. În cadrul raporturilor obligationale, prin ce operatiune juridica poate avea loc schimbarea
subiectului pasiv ?
a. novatie prin schimbare de debitor
b. subrogatie personala
c. cesiunea de creanta
ANS: A

67. În cadrul raporturilor obligationale, prin ce operaþiune juridica poate avea loc schimbarea
subiectului activ ?
a. cesiunea de creanta
b. stipulatia pentru altul
c. delegatia
ANS: A
68. In functie de natura continutului lor, cum se împart drepturile subiective civile?
a. absolute si relative
b. principale si accesorii
c. patrimoniale si nepatrimoniale
ANS: C

69. Care obligatie civila este naturala sau imperfecta ?

a. a carei executare este asigurata in caz de neexecutare de catre debitor, printr-o
actiune in justitie
b. a carei executare nu se poate obtine pe cale silita, dar, odata executata de bunavoie
de catre debitor, nu se mai poate cere restituirea ei
c. care consta in indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea
unui anumit rezultat, fara a se obliga la insusi rezultat
ANS: B

70. Ce fel de obligatie este aceea care consta in indatorirea debitorului de a obtine un
rezultat determinat ?
a. de diligenta
b. de mijloace
c. de rezultat sau determinata

10
 ANS: C

71. Ce fel de obligatie este aceea care consta in indatorirea debitorului de a depune toata
staruinta pentru obtinerea unui anumit rezultat, fara a se obliga la obtinerea acelui
rezultat?
a. de diligenta
b. de rezultat
c. determinata
ANS: A

72. Mandatul este un contract:

a. intotdeauna cu titlu oneros
b. intotdeauna cu titlu gratuit
c. niciuna dintre variante
ANS: C

73. Comodatul este un contract:

a. bilateral
b. cu titlu oneros
c. real
ANS: C

74. Care din urmatoarele este principiu general de drept civil?

a. principiul egalitatii in fata legii civile
b. principiul consensualismului
c. principiul ocrotirii bunei-credinte
ANS: A

75. Care sunt exceptiile de la irevocabilitatea actelor juridice unilaterale?

a. legatul
b. donatia
c. retragerea ofertei de a contracta, inainte de a ajunge la destinatar
ANS: A

76. Ce este comodatul, dupa scopul avut în vedere la încheierea lui?

a. un act juridic aleatoriu
b. un act juridic dezinteresat
c. o liberalitate
ANS: B

77. Ce este ipoteca, dupa efectul pe care îl produce?

a. un act juridic translativ
b. un act juridic declarativ
c. un act juridic constitutiv
ANS: C

11
78. Ce fel de act juridic este vanzarea-cumpararea unui teren, dupa modul de încheiere?
a. translativ, unilateral, consensual
b. consensual, inter vivos
c. solemn, numit
ANS: C

79. Care enunt este corect avându-se în vedere interesul, sub aspect juridic, al clasificarii
bunurilor în mobile si imobile?
a. Ipoteca are ca obiect un imobil, pe când gajul priveste un mobil
b. Gajul are ca obiect un imobil, pe când ipoteca priveste un mobil
c. Pentru mobile posesia poate conduce la uzucapiune, pentru imobile posesia de
buna credinta valoreaza titlu de proprietate.
ANS: A

80. Cum este bunul care nu poate fi inlocuit cu altul in executarea unei obligatii, astfel ca
debitorul nu este liberat decat prin predarea bunului datorat?
a. consumptibil
b. nefungibil
c. fungibil
ANS: B

81. Cum se clasifica actiunea în revendicare imobiliara, din punctul de vedere al prescriptiei?
a. este prescriptibila in termenul general de 3 ani
b. este imprescriptibila
c. este prescriptiblia in termenul de 30 de ani
ANS: B

82. Cine poate dispune anularea, modificarea, rectificarea ori completarea actelor de stare
civila?
a. instanta competenta;
b. autoritatea tutelara de domiciliu;
c. procurorul, la sesizarea primarului localitatii de domiciliu.
ANS: A

83. Sotul supravietuitor are un drept de mostenire:

a. in concurs cu toate clasele de mostenitori legali;
b. doar atunci cand vine in concurs cu clasele III si IV;
c. doar atunci cand vine in concurs cu clasele II, III si IV.
ANS: A

84. Care sunt cazurile de întrerupere a termenului prescriptiei extinctive?

a. cat timp cel in favoarea caruia prescriptia curge face parte din fortele armate ale
Romaniei, iar acestea sunt puse pe picior de razboi
b. in raporturile intre soti
c. prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul
caruia curge prescriptia

12
 ANS: C

85. Sotul supravietuitor are drept de abitatie asupra casei in care a locuit cu defunctul daca:
a. este proprietarul casei;
b. devine prin mostenire proprietarul exclusiv al imobilului;
c. nu are alta locuinta proprie.
ANS: C

86. Sunt caractere juridice ale testamentului:

a. nu poate fi incheiat decat personal;
b. poate fi incheiat prin reprezentare;
c. este un act juridic bilateral.
ANS: A

87. Nulitatea unor dispozitii testamentare:

a. atrage dupa sine nulitatea intregului testament;
b. poate fi constatata doar pe calea procedurii notariale;
c. nu atrage dupa sine si nulitatea altor dispozitii testamentare
ANS: C

88. Care actiuni nepatrimoniale sunt imprescriptibile extinctiv?

a. actiunea in nulitate absoluta
b. actiunea in stabilirea paternitatii
c. actiunea in tagada paternitatii
ANS: B

89.Care este regimul juridic al inopozabilitatii comparativ cu nulitatea?

a. priveste orice act juridic
b. se aplica actelor incheiate prin reprezentare cu lipsa sau depasirea puterii de a
reprezenta
c. presupune un act juridic nevalabil incheiat
ANS: B

90. Reprezintă obiect al actului juridic :

a. drepturile si obligatiile partilor
b. conduita partilor stabilita prin actul juridic
c. scopul urmarit la incheierea actului
ANS: B

91. Fac parte din clasa a II-a de mostenitori legali:

a. doar ascendentii privilegiati;
b. copiii defunctului din interiorul casatoriei
c. ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati
ANS: C

92. Fac parte din clasa a II-a de moştenitori legali:

a. copiii naturali ai defunctului;

13
 b. copiii adoptati ai defunctului;
c. fratii defunctului
ANS: C

93. Cum sunt fondurile de pamant si cladirile ca bunuri imobile?

a. prin obiectul la care se aplica
b. prin destinatie
c. prin natura lor
ANS: C

94. Evictiunea consta in :

a. pierderea proprietatii lucrului (in tot sau in parte)
b. tulburarea cumparatorului in exercitarea prerogativelor sale de proprietar
c. ambele variante
ANS : C

95. Patrimoniul :
a. constituie gajul general al creditorilor cu garantii reale, nu insa si al creditorilor chirografari
b. este transmisibil, in cazul persoanelor fizice, numai prin mostenire
c. este alcatuit din totalitatea drepturilor evaluabile pecuniar ce apartin unei persoane
ANS : B

96. Vanzarea unei mosteniri este :

a. nula in toate cazurile
b. posibila numai dupa deschiderea mostenirii
c. posibila in toate cazurile, ca si drepturile litigioase
ANS : B

97. In caz de reprezentare, mostenirea se va imparti:

a. in mod egal;
b. pe tulpini;
c. in ordinea stabilita de testator.
ANS: B

98. Ce fel de obligatie este aceea a detinatorului unui teren agricol de a-l cultiva?
a. reala
b. imperfecta
c. de a nu face
ANS: A

99. Atunci cand vine in concurs cu clasa I de mostenitori legali, cota sotului supravietuitor este
de:
a. 1/3
b.1/2
c. 1/4
ANS: C

14
100. Actul de optiune succesorala este:
a. act de administrare;
b. act de dispozitie;
c. act de conservare
ANS: B

101. Care este definitia dreptul subiectiv civil absolut?

a. acel drept in virtutea caruia titularul sau poate avea o anumita conduita, fara a face
apel la altcineva pentru a si-l realiza
b. acel drept in virtutea caruia titularul poate pretinde subiectului pasiv o conduita
determinata, fara de care dreptul nu se poate realiza
c. acel drept care are o existenta de sine statatoare, soarta sa nedepinzand de vreun alt
drept
ANS: A

DREPT PENAL
1. Care sunt criteriile dupa care se poate determina legea penala mai favorabila?
a. dupa conditiile de tragere la raspundere penala;
b. dupa gravitatea faptei;
c. dupa locul unde a fost comisa fapta;
ANS: A

2. Care sunt formele pe care le imbraca vinovatia, ca trasatura esentiala a

infractiunii?
a. intentia, culpa, intentia depasita;
b. intentia, culpa, pedeapsa
c. culpa, intentia depasita, pedeapsa
ANS: A

3. Care sunt cele doua modalitati principale sub care este cunoscuta, in doctrina si in
legislatia penala, culpa?
a. culpa cu prevedere sau usurinta si culpa simpla sau neglijenta;
b. culpa pozitiva si culpa negativa;
c. culpa cu premeditare si culpa spontana;
ANS: A

4. Ce cuprinde praeterintentia?
a. intentia directa si intentia indirecta, reunite;
b. intentia si culpa, reunite;
c. faptele cu un pericol social redus;
ANS: B

5. Cand exista intentie directa, ca forma a vinovatiei?

15
a. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara temei, ca el nu se va
produce;
b. faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmareste producerea lui, prin
savarsirea acelei fapte;
c. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta producerea lui;
ANS: B

6. Cand exista intentie indirecta ca forma a vinovatiei?

a. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va
produce;
b. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta producerea lui;
c. faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada;
ANS: B

7. Cand xista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei?

a. faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada;
b. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste accepta producerea lui;
c. faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale si nici nu putea sa-l prevada;
ANS: A

8. Cand exista praeterintentia ca forma a vinovatiei?

a. in situatia in care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea s?-l
prevada;
b. in situatia in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste, accepta
producerea lui;
c. in situatia in care faptuitorul doreste si urmareste ori accepta producerea unor urmari
periculoase, insa in realitate se produc, din culpa, urmari mai grave (pe care fie ca le-a prevazut,
dar a socotit fara temei ca nu se vor produce ori nu le-a prevazut, desi putea si trebuia sa le
prevada);
ANS: C

9. Ce intelegeti prin latura subiectiva a unei infractiuni?

a. activitatea persoanei fizice care, prin urmarile ei periculoase, vatama sau pune in pericol
anumite relatii sociale aparate de normele dreptului penal;
b. valoarea sociala si relatiile sociale create in jurul acestei valori, care sunt periclitate sau
vatamate prin fapta infractionala;
c. atitudinea psihica a faptuitorului, alcatuita din elemente intelective, volitive si afective,
care determina si insotesc actul fizic de executare.
ANS: C
10. Care sunt principalele forme ale infractiunii intentionate?
a. actele pregatitoare (preparatorii), tentativa, fapta consumata ;
b. tentativa, complicitatea, fapta consumata ;

16
c. complicitatea, unitatea de infractiune, tentativa
ANS: A
11. Care sunt conditiile desistarii?
a. renuntarea la comiterea infractiunii sa fie determinata de interventia unei alte persoane;
b. renuntarea la comiterea infractiunii sa se bazeze pe vointa libera a faptuitorului deci, din
proprie initiativa;
c. renuntarea la comiterea infractiunii poate avea loc si dupa descoperirea faptei;
ANS: B
12. Ce este infractiunea complexa?
a. infractiunea al carei rezultat obtinut dupa momentul consumarii si excluzand interventia
faptuitorului, se va amplifica in mod progresiv, dand nastere la noi urmari, corespunzatoare unor
infractiuni mai grave;
b. infractiunea care se realizeaza prin repetarea faptei incriminate de un numar de ori atat de
mare incat sa rezulta o obisnuinta a faptuitorului, o indeletnicire a acestuia;
c. infractiunea in al carei continut intra, ca element constitutiv sau ca element circumstantial
agravant, o actiune sau inactiune care constituie, prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea penala.
ANS: C PTS: 1

13. Ce este infractiunea continuata ?

a. infractiunea prin care o persoana savarseste, la diferite intervale de timp, dar in realizarea
aceleiasi rezolutii infractionale, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul
aceleiasi infractiuni;
b. infractiunea in al carei continut intra, ca element constitutiv sau ca element circumstantial
agravant, o actiune sau inactiune care constituie, prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea penala;
c. infractiunea al carei rezultat obtinut dupa momentul consumarii si excluzand interventia
faptuitorului, se va amplifica in mod progresiv, dand nastere la noi urmari, corespunzatoare unor
infractiuni mai grave;
ANS: A

14. Cand trebuie savarsita infractiunea ce constituie al doilea termen al recidivei

postcondamnatorie pentru a exista recidiva?
a. numai inainte de inceperea executarii pedepsei;
b. numai in timpul executarii pedepsei;
c. atat inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia cat si in stare
de evadare;
ANS: C

15. Cand exista recidiva postexecutorie?

a. cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat
savarseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai
mare de un an;
b. cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat
savarseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai
mare de 3 luni;

17
c. cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat
savarseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai
mare de 6 luni;
ANS: A
16. Ce este legitima aparare?
a. o cauza care inlatura raspunderea penala;
b. o cauza care inlatura executarea pedepsei;
c. o cauza care inlatura in mod direct caracterul penal al faptei;
ANS: C

17. Ce este starea de necesitate?

a. este o cauza care in mod direct inlatura caracterul penal al faptei;
b. este o cauza care inlatura raspunderea penala;
c. este o cauza care inlatura executarea pedepsei;
ANS: A

18. Ce se inlatura prin constrangerea morala?

a. caracterul penal al faptei;
b. raspunderea penala;
c. executarea pedepsei;
ANS: A

19. In ce conditii minorii ce au depasit varsta de 14 ani, dar nu au implinit 16 ani, care
savarsesc fapte prevazute de legea penala, raspund penal?
a. intotdeauna raspund penal;
b. nu raspund penal;
c. raspund penal numai daca au savarsit faptele cu discernamant;
ANS: C

20. Cand exista eroarea de fapt?

a. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a cunoscut ca acea fapta constituie o
infractiune;
b. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a prevazut ca se vor produce anumite
consecinte grave;
c. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a cunoscut existenta unei stari, situatii sau
imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei;

21. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?

a. legitima aparare, starea de necesitate, constrangerea fizica si constrangerea morala;
b. starea de necesitate, constrangerea fizica si constrangerea morala, amnistia ;
c. constrangerea fizica si constrangerea morala, amnistia, gratierea ;
ANS: A

22. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentu existenta starii de minoritate drept
cauza care inlatura caracterul penal al faptei?

18
a. fapta sa fie savarsita de un minor care nu indeplinieste conditiile legale pentru a
raspunde penal;
b. minorul sa mai fi comis o alta infractiune anterior;
c. minoritatea faptuitorului trebuie sa existe in momentul judecarii lui pentru fapta comisa.
ANS: A
23. Care cauze constituie cauza de impunitate?
a. cauzele care inlatura caracterul penal al faptei;
b. cauzele speciale care inlatura raspunderea penala;
c. oricand cauzele care inlatura consecintele condamnarii;
ANS: B

24. Ce inlatura aministia?

a. executarea pedepsei;
b. raspunderea penala;
c. caracterul penal al faptei;
ANS: B

25. Cui apartine dreptul de a cere continuarea procesului penal, pentru a dovedi
nevinovatia in cazul intervenirii amnistiei?
a. apartine numai inculpatului sau invinuitului;
b. apartine si procurorului;
c. apartine tuturor partilor implicate in proces;
ANS: A
26. In ce caz prescriptia nu inlatura raspunderea penala?
a. in cazul infractiunilor contra sigurantei statului;
b. in cazul infractiunii contra pacii si omenirii;
c. in cazul infractiunilor contra vietii;
ANS: B

27. De cand incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale?

a. de la data inceperii urmaririi penale;
b. de la sesizarea organelor judiciare;
c. de la data comiterii infractiunii;
ANS: C

28. Ce inlatura retragerea plangerii in cazul infractiunilor la care actiunea penala se

pune in miscare la plangerea prealabila?
a. executarea pedepsei;
b. raspunderea penala;
c. caracterul penal al faptei;
ANS: B

29. Ce inlatura impacarea partilor?

a. raspunderea penala;
b. executarea pedepsei;

19
c. caracterul penal al faptei;
ANS: A

30. Pana cand poate interveni impacarea partilor?

a. pana la sesizarea faptei penale;
b. pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare;
c. pana la declansarea cercetarilor;
ANS: B
31. Ce constituie obiectul amnistiei?
a. persoana condamnatului
b. executarea pedepsei
c. infractiunile savarsite pana la data aparitiei actului de clementa
ANS: C

32. Care este minimul necesar al pedeapsei privativa de libertate, pronuntata de

instanta de judecata, pentru a se putea aplica pedeapsa complementara a interzicerii unor
drepturi?
a. un an inchisoare;
b. doi ani inchisoare;
c. doi ani inchisoare;
ANS: B

33. Care este momentul punerii in executare a pedepsei interzicerii unor drepturi?
a. inceperii executarii pedepsei inchisorii pe langa care a fost aplicata pedeapsa
complementara interzicerii unor drepturi;
b. pronuntarii hotararii de condamnare;
c. ramanerii definitive a hotararii de condamnare.
ANS: C

34. Ce se poate intampla in cazul suspendarii conditionate?

a. aceasta nu atrage si suspendarea executarii pedepsei accesorii, condamnatului fiindu-i
interzise in continuare toate drepturile prevazute in art. 64 C. pen.;
b. condamnatul poate exercita numai drepturile politice si electorale;
c. aceasta atrage si suspendarea executarii pedepsei accesorii.
ANS: C

35. Care sunt starile de agravare a pedepsei?

a. infractiunea consumata, infractiunea continuata, concursul de infractiuni si starea de
recidiva;
b. concursul de infractiuni, starea de recidiva si starea de betie voluntara;
c. infractiunea continuata, concursul de infractiuni si starea de recidiva.
ANS: C

36. Cum se clasifica circumstantele dupa efectul pe care il produc in operatia de

stabilire si aplicare a pedepsei?
a. circumstante reale si circumstante personale;

20
b. circumstante atenuante si circumstante agravante;
c. circumstante cunoscute infractorului si circumstante necunoscute infractorului
ANS: B

37. Savarsirea unei infractiuni de cate un infractor major impreuna cu o persoana care
nu a implinit varsta de 14 ani, constituie:
a. o circumstanta agravanta legala;
b. o circumstanta agravanta judiciara;
c. nu constituie nici un fel de circumstanta agravanta, deoarece minorul care nu a implinit
varsta de 14 ani nu raspunde penal.
ANS: A

38. Printre conditiile ce trebuie indeplinite pentru a se putea dispune suspendarea

executarii pedepsei sub supraveghere se numara si cea referitoare la durata pedepsei pronuntata
de instanta pentru infractiunea savarsita. Care este limita maxima a pedepsei cu inchisoarea
pronuntata de instanta pentru a fi indeplinita conditia?
a. 5 ani inchisoare;
b. 4 ani inchisoare;
c. 3 ani inchisoare.
ANS: B

39. Care sunt masurile de siguranta privative de bunuri ?

a. amenda;
b. confiscarea speciala;
c. confiscarea speciala si amenda.
ANS: B

40. Fata de cine se poate lua masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite
localitati?
a. orice faptuitor care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala;
b. orice infractor care a savarsit orice infractiune;
c. un condamnat la pedeapsa inchisorii de cel putin un an inchisoare si care a mai fost
condamnat pentru alte infractiuni.
ANS: C

41. Care este durata pe care poate fi dispusa masura de siguranta a interzicerii de a se
afla in anumite localitati, fara prelungiri?
a. 3 ani;
b. 5 ani;
c. 7 ani.
ANS: B

42. Exista infractiuni pentru care se poate dispune masura de siguranta a interzicerii
de a se afla in anumite localitati chiar daca nu sunt indeplinite toate conditiile prevazute de
art.116 C.pen. Care sunt acestea?
a. inselaciune;

21
b. tulburarea linistii publice;
c. ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice.
ANS: C

43. Masura de siguranta a expulzarii se poate dispune de o instanta penala fata de un

cetatean strain care:
a. prin prezenta lui pe teritoriul Romaniei, prezinta pericol public;
b. a savarsit o fapta prevazuta de legea penala
c. este declarat ,,persona non grata".
ANS: B

44. Din ce decurge starea de pericol, in cazul dispunerii masurii de siguranta a

confiscarii speciale?
a. dobandirea, detinerea sau folosirea unor bunuri ce au legatura cu savarsirea faptei sau a
infractiunii, cat si posibilitatea de a fi folosite in viitor la savarsirea altor fapte prevazute de legea
penala sau infractiuni;
b. gravitatea faptei sau infractiunile savarsite care au atras masura confiscarii speciale;
c. comportamentul violent.
ANS: A

45. Care este durata maxima pentru care instanta de judecata poate dispune masura de
siguranta a interdictiei de a reveni in locuinta familiei?
a. 6 luni;
b. 2 ani;
c. 3 ani.
ANS: B

46. Care este termenul de prescriptie a executarii pedepsei atunci cand pedeapsa este
amenda?
a. 5 ani;
b. 3 ani;
c. 1 an.
ANS: B

47. Care este termenul de prescriptie in cazul sanctiunilor cu caracter administrativ

mentionate in art. 181 si prevazute in art. 91 C. pen.?
a. 6 luni;
b. 1 an;
c. 2 ani.
ANS: B

48. In ce consta masura educativa a libertatii supravegheate?

a. lasarea minorului in libertate pe timp de un an, sub o supraveghere deosebita;
b. lasarea minorului in libertate pe timp de doi ani, sub o supraveghere deosebita;
c. incredintarea minorului familiei pentru a fi supravegheat pana la majorat.

22
ANS: A

49. Ce inlatura gratierea?

a. caracterul penal al faptei;
b. raspunderea penala;
c. executarea pedepsei, in totul sau in parte;
ANS: C

50. De catre cine se acorda gratierea individuala?

a. de Parlamentul Romaniei prin lege ;
b. de presedintele Romaniei prin decret ;
c. atat de Parlament, cat si de presedinte<
ANS: B

51. Elementul material al infractiunii de omor se poate realiza:

a. numai prin acte comisive
b. prin acte comisive sau omisive
c. numai prin acte omisive
ANS: B

52. Suprimarea vietii unei persoane grav bolnave la rugamintea acesteia (eutanasia):
a. nu reprezinta infractiune
b. reprezinta infractiunea de omor
c. reprezinta infractiunea de omor calificat
ANS: B

53. Constituie infractiunea de omor calificat omorul comis în una din urmatoarele
împrejurari:
a. în timpul noptii
b. cu premeditare
c. de catre o persoana avand asupra sa o arma, o substanta narcotica sau paralizanta
ANS: B

54. Constituie infractiunea de omor calificat omorul comis în una din urmatoarele
împrejurari:
a. de doua sau mai multe persoane împreuna;
b. asupra sotului sau unei rude apropiate;
c. asupra unei femei gravide:
ANS: B

55. Omorul comis pentru savarsirea unei talharii reprezinta:

a. omor calificat
b. omor deosebit de grav
c. concurs de infractiuni între omor calificat si talharie
ANS: B

23
 56. Constituie infractiunea de pruncucidere omorul comis de:
a. mama cu premeditare
b. orice persoana asupra unui copil nou-nascut
c. mama aflata într-o stare de tulburare pricinuita de nastere
ANS: C

57. Participantii la savarsirea infractiunii de pruncucidere raspund, în calitate de

instigatori sau complici pentru savarsirea infractiunii de:
a. omor calificat
b. omor deosebit de grav
c. pruncucidere
ANS: A

58. Tentativa la urmatoarele infractiuni nu se pedepseste:

a. omorul deosebit de grav
b. omorul simplu;
c. pruncuciderea;
ANS: C

59. Daca în urma unui accident de circulatie au fost ucise doua persoane, fapta
constituie:
a. o infractiune de ucidere din culpa, modalitatea simpla
b. doua infractiuni de ucidere din culpa aflate în concurs
c. infractiunea de ucidere din culpa în varianta agravata
ANS: C

60. Întreruperea cursului sarcinii este legala daca, între alte conditii, se realizeaza:
a. de catre o persoana care are calitatea de medic de specialitate.
b. în afara institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate în acest scop;
c. de catre o persoana care nu are calitatea de medic de specialitate;
ANS: A

61. Uciderea din culpa se retine în varianta agravata:

a. cand fapta a fost comisa de doua sau mai multe persoane împreuna
b. cand prin fapta comisa s-a cauzat moartea a doua sau mai multe persoane
c. cand fapta a fost comisa de catre o persoana care a mai savarsit un omor
ANS: B

62. Daca în urma unui accident rutier victima necesita pentru vindecare 8 zile de
îngrijiri medicale, fapta va fi încadrata ca:
a. vatamare corporala din culpa - art. 184 alin. (3) C. pen. -
b. lovire sau alte violente - art. 180 alin. (2) C. pen. -
c. fapta nu este infractiune.
ANS: C

24
 63. Daca s-a provocat vatamarea corporala din culpa a mai multor persoane,
încadrarea juridica va fi:
a. o singura infractiune de vatamare corporala din culpa în varianta tip
b. o singura infractiune de vatamare corporala din culpa în varianta agravata
c. un concurs de infractiuni de vatamare corporala din culpa (atatea infractiuni cate
persoane au fost vatamate)
ANS: C

64. Violarea de domiciliu va fi retinuta în varianta agravata atunci cand este savarsita:
a. în timpul unei calamitati;
b. prin folosire de calitati mincinoase;
c. prin simulare de calitati mincinoase;
ANS: B

65. Fapta tatalui de a-si obliga fiica în varsta de 12 ani sa întretina raporturi sexuale
cu el reprezinta infractiunea de :
a. viol
b. act sexual cu un minor
c. viol în concurs cu infractiunea de incest
ANS: C

66. Talharia se va retine în varianta agravata atunci cand:

a. a avut vreuna din urmarile aratate în art. 181 C. pen;
b. a fost savarsita prin efractie
c. a fost savarsita într-un mijloc de transport
ANS: C

67. Exista înselaciune în varianta agravata atunci cand fapta:

a. se comite în scopul de a obtine un folos material injust;
b. a pricinuit o paguba;
c. este savarsita prin folosire de nume sau calitati mincinoase;
ANS: C

68. Constituie infractiunea de vatamare corporala, numai daca s-a pricinuit o

vatamare care necesita ingrijiri medicale pentru vindecare :
a. cel mult 60 de zile;
b. cel mult 20 de zile;
c. mai mult de 60 de zile
ANS: A

69. Infractiunea de violare de domiciliu:

a. este susceptibila de consumare in timp;
b. este instantanee, intervenind in momentul patrunderii in locuinta ori in momentul
exprimarii refuzului de a parasi imobilul;

25
c. este susceptibil si un moment al epuizarii infractiunii
ANS: B
70. Obiectul juridic special al infractiunii de talharie este:
a. simplu, fiind constituit din relatiile sociale referitoare la patrimoniu;
b. simplu, fiind constituit din relatiile sociale referitoare la viata, sanatatea sau integritatea
corporala a persoanelor;
c. complex, fiind constituit din relatiile sociale referitoare la patrimoniu, precum si cele
referitoare la viata, sanatatea sau integritatea corporala a persoanelor
ANS: C

71. Luarea unui vehicul din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia,
in scopul de a-l folosi pe nedrept, constituie infractiunea de:
a. furt calificat, art.209 C.Pen.;
b. furt prev. de art.208 C.Pen.;
c. abuz de incredere.
ANS: B

72. In cazul infractiunii de furt calificat, cand autorul are asupra sa o arma, este
necesar:
a. ca autorul sa foloseasca arma;
b. sa poarte la vedere arma;
c. nu are relevanta daca victima vede sau nu arma
ANS: C

73. Pentru existenta infractiunii de tainuire se cere:

a. faptuitorul sa cunoasca faptul ca dobandeste un bun care provine din savarsirea unei fapte
penale;
b. este suficient ca faptuitorul sa cunoasca faptul ca un bun provine din infractiune si nu
anunta autoritatile;
c. faptuitorul primeste bunul, stie ca provine din savarsirea unei fapte prevazute de legea
penala si urmareste obtinerea unui folos material
ANS: C

74. In cazul coautoratului la infractiunea de omor:

a. trebuie sa se efectueze o activitate materiala in intregime de catre fiecare coautor,
actiunea de ucidere;
b. este suficienta simpla prezenta la locul comiterii faptei;
c. trebuie ca activitatea fiecarui coautor sa contribuie imn mod direct la producerea mortii
ANS: C

75. Fapta de lovire savarsita din culpa care a pricinuit o vatamare ce necesita pentru
vindecare 6-8 zile de ingrijiri medicale, constituie:
a. infractiunea de lovire sau alte violente;
b. infractiunea de vatamare corporala din culpa;
c. nu este infractiune
ANS: C

26
 76. Vatamarea corporala din culpa este mai grava daca:
a. vatamarile au necesitat pentru vindecare cel mult 60 de zile de ingrijiri medicale;
b. vatamarile au necesitat pentru vindecare mai mult de 60 de zile de ingrijiri medicale;
c. daca este indreptata aspra mebrilor familiei
ANS: B

77. Lovirea unui politist aflat în exercitiul functiunii, dar care si-a dep?sit atributiile
de serviciu, reprezint? infractiune de:
a. ultraj;
b. ultraj în concurs cu infractiunea de lovire sau alte violente;
c. lovire sau alte violente.
ANS: C

78. Fapta inculpatului care, cu aceeasi ocazie, a insultat si amenintat în mod succesiv
trei lucr?tori de politie aflati în exercitiul functiunii reprezint?:
a. o singur? infractiune de ultraj în variant? agravat?;
b. trei infractiuni de ultraj, aflate în concurs cu trei infractiuni de lovire sau alte violente;
c. trei infractiuni de ultraj aflate în concurs real;
ANS: C

79. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de abuz în serviciu contra intereselor

persoanelor este:
a. numai un functionar public;
b. numai un functionar;
c. atât un functionar public cât si un functionar;
ANS: C

80. Fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, cu stiinta, nu

indeplineste un act si prin acesta cauzeaza o tulburare insemnata unei institutii de sta, constituie:
a. abuz in serviciu ciontra intereselor persoanelor;
b. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi;
c. abuz in serviciu contra intereselor publice.
ANS: C
81. În varianta agravat?, luarea de mit? nu poate fi s?vârsit? decât de c?tre:
a. un functionar public;
b. un functionar cu atributii de control;
c. un functionar public cu atributii de conducere.
ANS: B
82. Consumarea infractiunii de luare de mita are loc:
a. in momentul in care faptuitorul accepta promisiunea unor bani sau alte foloase;
b. in momentul confiscarii banilor, valorilor sau bunurilor;
c. in momentul trimiterii in judecata a faptuitorului.
ANS: A

27
 83. În cazul infractiunii de luare de mit?, actiunea sau inactiunea concret? a
subiectului activ nemijlocit trebuie s? fie:
a. posterioar? îndeplinirii, neîndeplinirii ori întârzierii în îndeplinirea actului determinat,
privitor la îndatoririle de serviciu
b. concomitent? îndeplinirii, neîndeplinirii ori întârzierii în îndeplinirea actului determinat,
privitor la îndatoririle de serviciu
c. anterioar? îndeplinirii, neîndeplinirii ori întârzierii în îndeplinirea actului determinat,
privitor la îndatoririle de serviciu
ANS: C

84. Elementul material al infractiunii de luare de mit? (art. 254 C. pen.) poate consta
în:
a. promisiunea sau oferirea de bani;
b. nerespingerea promisiunii unor foloase;
c. darea de bani ori alte foloase.
ANS: B

85. Pretinderea unor foloase de c?tre functionar si primirea acestora dup? efectuarea
actului privitor la îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu, pentru care foloasele au fost pretinse,
constituie infractiunea de:
a. luare de mit?;
b. abuz în serviciu contra intereselor persoanelor;
c. primire de foloase necuvenite.
ANS: A

86. Daca promisiunea, oferirea sau darea de banisau alte foloase este savarsita prin
intermediul altei persoane, aceasta:
a. raspunde in calitate de coautor la infractiunea de dare de mita;
b. nu raspunde penal;
c. raspunde in calitate de complice la infractiunea de dare de mita, chiar daca prin
activitatea sa nu infaptuieste actiunea incriminata.
ANS: C

87. Dac? functionarul corupt, în scopul de a satisface solicitarea mituitorului, nu

îndeplineste un act privitor la îndatoririle lui de serviciu, iar aceast? neîndeplinire constituie, prin
ea îns?si, o infractiune:
a. luarea de mit? va intra în concurs cu respectiva infractiune;
b. luarea de mit? absoarbe respectiva infractiune;
c. luarea de mit? se retine în variant? agravat?.
ANS: A

88. Fapta de a pretinde si primi un folos necuvenit, de c?tre un functionar, dup?

îndeplinirea în parte a unei îndatoriri de serviciu, dar înainte de finalizarea ei, constituie:
a. primire de foloase necuvenite;
b. abuz în serviciu contra intereselor persoanelor;
c. luare de mit?.

28
ANS: C

89. La infractiunea de dare de mit? (art. 255 C. pen.) elementul material al faptei:
a. se s?vârseste doar anterior efectu?rii sau neefectu?rii actului de serviciu;
b. se s?vârseste doar ulterior efectu?rii sau neefectu?rii actului de serviciu;
c. se poate s?vârsi fie anterior, fie ulterior efectu?rii sau neefectu?rii actului de serviciu.
ANS: A

90. Latura obiectiva a infractiunii de trafic de influenta include scopul de a determina

functionarul :
a. sa faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu;
b. sa faca un act ce nu intra in atributiile sale serviciu;
c. sa faca un act ce depaseste atributiile sale de serviciu.
ANS: A
91. Denuntarea de c?tre mituitor a faptei, mai înainte ca organul de urm?rire penal? s?
fi fost sesizat pentru acea infractiune, este:
a. o cauz? special? de nepedepsire;
b. o cauz? ce înl?tur? caracterul penal al faptei;
c. o cauz? de reducere a pedepsei.
ANS: A
92. Pentru existenta infractiunii de primire de foloase necuvenite:
a. foloasele pot fi primite anterior îndeplinirii actului la care functionarul era obligat în
virtutea functiei
b. foloasele pot fi primite doar dup? îndeplinirea actului la care functionarul era obligat în
virtutea functiei
c. foloasele necuvenite pot fi primite anterior sau dup? îndeplinirea actului la care
functionarul era obligat în virtutea functiei
ANS: B

93. In cazul infractiunii de trafic de influenta, precizarea numelui functionarului

asupra caruia faptuitorul are sau lasa sa se creada ca are influenta:
a. este esentiala pentru retinerea infractiunii de trafic de influenta;
b. constituie o circumstanta agravanta;
c. nu este determinanta, daca faptuitorul a indicat calitate functionarului.
ANS: C
94. Persoana care a determinat pe o alt? persoan? s? încerce s? determine pe un
martor, expert, interpret s? s?vârseasc? infractiunea de m?rturie mincinoas?, va r?spunde pentru:
a. instigare la m?rturie mincinoas?;
b. instigare la încercarea de a determina m?rturia mincinoas?;
c. instigare la împiedicarea particip?rii în proces.
ANS: B
95. Mentinerea intentionat? a st?rii de arest/detinere dup? expirarea duratei
mandatului de arestare preventiv?/de executare a pedepsei constituie infractiune de:
a. lipsire de libertate în mod ilegal;
b. arestare nelegal?;
c. represiune nedreapt?.

29
ANS: B

96. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals material în înscrisuri oficiale (art.
288 alin. 1 C. pen.) poate fi:
a. numai un functionar;
b. numai un functionar public;
c. orice persoan? fizic? care indeplineste conditiile generale pentru a r?spunde penal.
ANS: C
97. În varianta agravat?, falsul material în înscrisuri oficiale nu poate fi s?vârsit decât
de c?tre:
a. un functionar public
b. un functionar public în exercitiul atributiilor de serviciu
c. un functionar în exercitiul atributiilor de serviciu
ANS: C
98. Infractiunea de fals intelectual se poate comite:
a. numai dupa redactarea inscrisului oficial;
b. numai concomitent cu redactarea inscrisului oficial;
c. atat inainte, cat si dupa redactarea inscrisului oficial.
ANS: B
99. Falsificarea unui act de studii si folosirea lui pentru inscrierea la un concurs in
vederea ocuparii unui post constituie:
a. infractiunea de fals în înscrisuri sub semn?tur? privat?;
b. infractiunea de fals material în înscrisuri oficiale, în concurs cu infractiunea de uz de fals;
c. infractiunea de fals intelectual, în concurs cu infractiunea de uz de fals.
ANS: B
100. La infractiunea de fals în declaratii, elementul material se realizeaza prin actiunea de:
a. prezentare sub o identitate falsa;
b. folosire a unui inscris, cunoscand ca este fals;
c. declarare necorespunzatoare a adevarului, facuta unui organ.
ANS: C

DREPT PROCESUAL CIVIL

1. Condiţiile generale de exercitare ale acţiunii civile sunt:

a) interesul şi calitatea procesuală
b) părţile, obiectul şi cauza
c) afirmarea unui drept (formularea unei pretenţii), interesul, capacitatea procesuală şi calitatea
procesuală
Răspuns: c

2. Excepţia de prematuritate a cererii de chemare în judecată este o excepţie:

a) de fond, absolută şi dilatorie
b) de fond, absolută şi peremptorie
c) de fond, relativă şi peremptorie
Răspuns: b

30
3. Acţiunea în revendicare este o acţiune:
a) în realizare
b) în constatare
c) în constituire de drepturi
Răspuns: a

4. Acţiunea (cererea) în constatare:

a) are caracter subsidiar faţă de acţiunea în realizare
b) este admisibilă fără nicio restricţie
c) poate fi folosită şi atunci când se solicită constatarea unei simple situaţii de fapt
Răspuns: a

5. Acţiunea prin care cumpărătorului solicită obligarea vânzătorului să îi predea autoturismul pe

care acesta i l-a vândut este o acţiune:
a) personală
b) reală
c) mixtă
Răspuns: c

6. Judecătorul poate fi recuzat când:

a) a fost arbitru în aceeaşi pricină
b) a judecat un proces penal între una din rudele sale şi una din părţi în ultimii 5 ani
c) este tutore sau curator al uneia din părţi
Răspuns: c

7. Cererea de recuzare:
a) trebuie făcută în scris, pentru fiecare judecător în parte
b) se soluţionează în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor
c) se soluţionează printr-o încheiere ce poate fi atacată în toate cazurile numai odată cu fondul
Răspuns: b

8. Intervenţia voluntară se poate face la cererea:

a) reclamantului
b) pârâtului
c) unui terţ care justifică interes
Răspuns: c
9. Cererea de intervenţie principală:
a) se face printr-o simplă petiţie
b) se face în forma cerută pentru cererea reconvenţională
c) are cuprinsul stabilit expres de lege
Răspuns: b

10. Cererea de intervenţie accesorie poate fi făcută:

a) oricând în faţa primei instanţe
b) chiar şi în apel, cu acordul părţilor
c) oricând în cursul procesului, chiar şi direct în recurs

31
Răspuns: c

11. Intervenţia voluntară principală:

a) poate fi formulată şi la rejudecarea fondului după casarea cu reţinere
b) trebuie formulată cel mai târziu la prima zi de înfăţişare
c) trebuie făcută în forma prevăzută de lege pentru cererea de chemare în judecată
Răspuns: c

12. Chemarea în judecată a altor personae o poate face:

a) instanţa, din oficiu
b) numai reclamantul
c) atât reclamantul, cât şi pârâtul
Răspuns: c

13. Terţul chemat în garanţie:

a) este obligat să ia procedura în stadiul în care se găseşte în momentul introducerii sale în proces
b) nu este îndreptăţit să formuleze apărări care vizează pretenţia din cererea de chemare în
judecată
c) are o poziţie subordonată părţii care a formulat cererea de chemare în garanţie
Răspuns: a

14. Normele care prevăd compunerea instanţei au caracter:

a) supletiv;
b) imperativ;
c) dispozitiv.
Răspuns: b

15. Şirul chemărilor în garanţie este limitat la:

a) una;
b) două;
c) trei.
Răspuns: b

16. Cererile privitoare la nulitatea căsătoriei, nulitatea sau desfacerea adopţiei sunt de
competenţa:
a) judecătoriei;
b) tribunalului;
c) curţii de apel.
Răspuns: b

17. Cererile ce izvorăsc dintr-un fapt ilicit pot fi judecate de:

a) instanţa domiciliului reclamantului;
b) instanţa pe care o alege pârâtul;
c) instanţa în circumscripţia căreia s-a săvârşit fapta.
Răspuns: c

32
18. Nu se admite ca mijloc de probă pentru dovedirea motivelor de recuzare:
a) proba cu martori;
b) interogatoriul;
c) proba cu înscrisuri.
Răspuns: b

19. Cererea de strămutare se judecă:

a) în camera de consiliu;
b) fără citarea părţilor;
c) numai după ce preşedintele instanţei a cerut dosarul pricinii şi a ordonat, fără citarea părţilor,
suspendarea judecării pricinii.
Răspuns: a

20. În funcţie de natura drepturilor ce se valorifică prin acţiune, acţiunile se împart în:
a) personale;
b) incidentale;
c) adiţionale.
Răspuns: a

21. În funcţie de calea procedurală aleasă de parte pentru apărarea drepturilor ei, cererile
se împart în:
a) reale;
b) mixte;
c) incidentale.
Răspuns: c

22. Conflictul de competenţă se judecă:

a) în şedinţă publică;
b) în camera de consiliu;
c) cu citarea părţilor.
Răspuns: b

23. Compunerea completului de judecată este reglementată de norme procesual civile:

a) de organizare judecătorească;
b) de competenţă;
c) de procedură, propriu-zise.
Răspuns: a

24. Capacitatea procesuală de folosinţă a persoanelor fizice:

a) începe la naşterea lor;
b) începe la vârsta de 14 ani;
c) nu poate fi îngradită în niciun mod.
Răspuns: a

25. Dreptul de reprezentare în judecată poate fi dat:

a) unui avocat, care va certifica semnătura potrivit legii avocaţilor;

33
b) unui mandatar neavocat, dar numai dacă este dat în faţa notarului public;
c) prin declaraţie verbală făcută în cabinetul de avocatură.
Răspuns: a
26. Controlul judecătoresc se realizează:
a) pe calea unui recurs împotriva unei hotărâri judecătoreşti;
b) pe calea unui recurs în anulare împotriva unei hotărâri judecătoreşti;
c) asupra hotărârilor emise de organe cu activitate jurisdicţională din afara sistemului
judecătoresc.
Răspuns: c

27. Întâmpinarea poate cuprinde:

a) răspunsurile la toate capetele de fapt si de drept ale cererii;
b) pretentiile pârâtului asupra reclamantului;
c) obiectul cererii.
Răspuns: a
28. Citatia, sub sanctiunea nulitătii, trebuie înmânată părtii:
a) cu cel putin 3 zile înaintea termenului de judecată;
b) cu cel putin 5 zile înaintea termenului de judecată;
c) cu cel putin 7 zile înaintea termenului de judecată.
Răspuns: b
29. Exceptiile procesuale:
a) pun în discutie fondul dreptului;
b) nu pun în discutie fondul dreptului;
c) pun în discutie fondul dreptului numai excepţiile procesuale de fond.
Răspuns: b
30. În procesul civil, momentul începerii dezbaterilor îl constituie:
a) prima zi de înfătisare;
b) momentul în care s-au propus si încuviintat probe;
c) momentul în care s-au administrat toate probele, părtile putând să pună concluzii pe fond.
Răspuns: b
31. Subiect al probei este:
a) partea;
b) judecătorul;
c) partea care a propus proba.
Răspuns: b
32. Suspendarea voluntară a judecătii are loc:
a) când amândouă părtile o cer;
b) prin moartea uneia dintre părti;
c) în cazul în care reclamantul lipseste nejustificat la termenul de judecată în primă instantă, în
procesul de divort.
Răspuns: a
33. Suspendarea:
a) se dispune pentru încheiere care poate fi atacată numai cu fondul;
b) se dispune prin încheiere, care poate fi atacată cu apel sau recurs, după caz;
c) operează fată de toate părtile din proces.
Răspuns: c

34
34. Achiesarea tacită a părtii care a pierdut procesul intervine:
a) când partea care a pierdut execută de bunăvoie hotărârea;
b) când partea nu exercită calea de atac în termenul prevăzut de lege;
c) când partea este executată silit în cazul executării silite a hotărârilor judecătoresti.
Răspuns: a

35. Minuta:
a) poate fi scrisă pe cererea de chemare în judecată;
b) se semnează, sub pedeapsa nulităţii, de judecător si de grefier;
c) se semnează de grefier.
Răspuns: a

36. Hotărârea judecătorească trebuie redactată:

a) în cel mult 20 de zile de la pronuntare;
b) în cel mult 15 de zile de la pronuntare;
c) în cel mult 30 de zile de la pronuntare.
Răspuns: c

37. Pronuntarea se poate amâna:

a) cel mult 7 zile;
b) cel mult 15 zile;
c) cel mult 20 de zile.
Răspuns: a

38. În cazul în care, după pronuntarea hotărârii, grefierul este în imposibilitate de a semna
hotărârea, în locul acestuia poate semna:
a) presedintele instantei;
b) grefierul-sef;
c) unul dintre membrii completului de judecată.
Răspuns: b

39. Controlul judecătoresc:

a) poate avea ca obiect hotărâri judecătoresti sau acte ce emană de la organe ce nu fac parte din
sistemul judiciar, acte care au, însă, caracter jurisdictional;
b) se poate realiza de către toate instantele judecătoresti;
c) se poate realiza numai de judecătorie, tribunal sau curte de apel.
Răspuns: c

40. Controlul judiciar:

a) are ca obiect numai hotărâri judecătoresti;
b) se realizează numai de curtile de apel si de Înalta Curte de Casatie si Justitie;
c) se poate realiza de toate instantele judecătoresti.
Răspuns: a

41. Ordonanta presedintială:

a) este supusă apelului;

35
b) se poate ataca numai cu recurs;
c) se poate ataca cu apel în termen de 5 zile de la comunicare, dacă părtile nu au fost prezente la
dezbateri, desi au fost legal citate.
Răspuns: b

42. Rei iudicata pro veritate accipitur înseamnă:

a) nicio cauză nu se poate judeca de două ori;
b) drepturile subiective trebuie exercitate cu bună credintă;
c) lucrul judecat se consideră adevărat.
Răspuns: c

43. Costituie cale de atac de retractare:

a) apelul;
b) recursul;
c) contestatia în anulare.
Răspuns: c

44. Apelul:
a) constituie prin el însusi un act de acceptare a moştenirii;
b) este o cale de atac partial devolutivă;
c) nu constituie prin el însusi un act de acceptare a moştenirii.
Răspuns: c

45. Apelul se depune:

a) la instanta a cărei hotărâre se atacă, sub sanctiunea decăderii;
b) la instanta a cărei hotărâre se atacă, sub sanctiunea nulitătii;
c) la instanta de apel.
Răspuns: b

46. Termenul de recurs:

a) este de 15 zile;
b) nu poate fi prelungit în niciun mod;
c) poate fi prelungit cu 10 zile.
Răspuns: a

47. Pot fi atacate în recurs:

a) numai deciziile;
b) deciziile;
c) numai sentinţele.
Răspuns: b

48. Contestatia în anulare este o cale de atac:

a) de retractare; comună;
b) suspensivă de executare;
c) ordinară.
Răspuns: a

36
 49. Revizuirea este o cale de atac:
a) nesuspensivă de executare;
b) ordinară;
c) de reformare.
Răspuns: a

50. Ordonanta presedintială:

a) este supusă apelului;
b) este supusă recursului;
c) este supusă recursului în termen de 5 zile de la comunicare, dacă părtile nu au fost prezente la
dezbateri.
Răspuns: b

51 (18). Nu se admite ca mijloc de probă pentru dovedirea motivelor de recuzare:

d) proba cu martori;
e) interogatoriul;
f) proba cu înscrisuri.
Răspuns: b
DREPT PROCESUAL PENAL

1. În ceea ce priveste aplicarea in timp, normele procesual penale:

a. de regula retroactiveaza daca sunt mai favorabile;
b. de regula sunt ultraactive;
c. de regula se aplica imediat;
ANS: C

2. Actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc:

a. numai din oficiu;
b. din oficiu, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel;
c. la cererea partilor;
ANS: B

3. Prezumtia de nevinovatie:
a. este consacrata expres de Codul de procedura penala;
b. nu este consacrata expres de Constitutia Romaniei;
c. este o prezumtie absoluta care nu poate fi rasturnata decat printr-o hotarare penala
definitiva;
ANS: A

4. Dreptul la aparare este garantat invinuitului sau inculpatului:

a. dupa punerea in miscare a actiunii penale;
b. in timpul prezentarii materialului de urmarire penala;
c. pe tot parcursul procesului penal;
ANS: C

37
 5. Pentru garantarea dreptului la aparare:
a. organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a
invinuitului sau inculpatului in toate procesele penale;
b. organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a
partii vatamate in toate procesele penale;
c. organele judiciare au obligatia sa incunostinteze, de indata si mai inainte de a-l
audia, pe invinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, incadrarea
juridica a acesteia si sa-i asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii;
ANS: C

6. În cursul procesului penal:

a. orice parte are dreptul de a fi asistata de aparator;
b. orice parte trebuie asistata de aparator;
c. invinuitul sau inculpatul trebuie asistat de aparator;
ANS: A

7. Actiunea penala:
a. ste suficienta existenta unor informatii privind savarsirea unei infractiuni pentru
punerea in miscare a actiunii penale;
b. nu poate fi pusa in miscare decat in personam;
c. implica dobandirea de catre faptuitor a calitatii de invinuit;
ANS: B

8. Obiectul actiunii penale il constituie:

a. intocmirea actului de inculpare;
b. intocmirea rechizitoriului;
c. tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni;
ANS: C

9. Daca inculpatul si partea vatamata se impaca in cursul cercetarii judecatoresti:

a. instanta va inceta procesul penal;
b. procurorul va dispune incetarea procesului penal;
c. cauza se claseaza;
ANS: A

10. Actiunea civila se exercita in procesul penal impotriva:

a. inculpatului , si partii responsabile civilmente;
b. partii civile;
c. partii responsabile civilmente, daca inculpatul se sustrage de la judecata;
ANS: A

11. Repararea pagubei in cazul in care actiunea civila a fost exercitata in procesul penal:
a. se face numai in natura;

38
 b. se face numai prin echivalent, cu exceptia situatiei in care bunul a fost gasit la
inculpat;
c. se face in natura sau prin plata unei despagubiri banesti, in masura in care
repararea in natura nu este posibila;
ANS: C

12. Constituirea ca parte civila are ca efect:

a. punerea in miscare a actiunii penale;
b. punerea in miscare a actiunii civile;
c. obligarea inculpatului condamnat la plata despagubirilor solicitate de partea civila;
ANS: B

13. Inculpatul:
a. este numai persoana fizica impotriva careia s-a inceput urmarirea penala;
b. trebuie sa fie o persoana, fizica sau juridica, determinata fata de care s-a pus in
miscare actiunea penala
c. poate fi o persoana careia legea ii recunoaste imunitatea penala;
ANS: B

14. Are calitatea de inculpat:

a. numai persoana fata de care s-a pus in miscare actiunea penala;
b. numai persoana fizica sau juridica citata in aceasta calitate de instanta penala;
c. persoana fata de care s-a dispus inceperea urmaririi penale;
ANS: A

15. Înalta Curte de Casatie si Justitie nu judeca:

a. in fond;
b. in apel;
c. in recurs;
ANS: B

16. Cererea de stramutare:

a. se adreseaza instantei care a primit cauza spre judecare;
b. se adreseaza instantei ierarhic superioare celei care a primit cauza spre judecare;
c. se adreseaza Înaltei Curti de Casatie si Justitie;
ANS: C

17. Sarcina administrarii probelor in procesul penal apartine:

a. organelor judiciare;
b. politiei judiciare si procurorului;
c. partilor, politiei judiciare, procurorului si instantei;
ANS: A
18. Persoana obligata sa pastreze secretul profesional:
a. nu este obligata sa declare ca martor;
b. nu poate fi ascultata ca martor cu privire la faptele si imprejurarile de care a luat

39
 cunostinta in exercitiul profesiei, fara incuviintarea persoanei sau a unitatii fata de
care este obligata sa pastreze secretul;
c. nu poate sa fie ascultata ca martor in nicio cauza;
ANS: B

19. Perchezitia poate fi:

a. numai domiciliara;
b. corporala sau domiciliara;
c. numai corporala;
ANS: B

20. Sunt masuri preventive:

a. retinerea;
b. obligarea la tratament medical;
c. sechestrul;
ANS: A

21. Este competenta sa dispuna arestarea preventiva:

a. numai judecatorul delegat sau presedintele de la instanta careia i-ar reveni
competenta sa judece cauza in fond sau instanta in a carei circumscriptie se afla
sediul parchetului;
b. numai instanta ierarhic superioara celei careia i-ar reveni competenta sa judece
cauza in fond sau instanta in a carei circumscriptie se afla locul de detentie;
c. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

22. Arestarea preventiva se dispune prin:

a. ordonanta procurorului;
b. incheierea judecatorului;
c. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

23. În cazul in care instanta admite propunerea de arestare preventiva:

a. mandatul de arestare preventiva este emis de judecator;
b. mandatul de arestare preventiva este emis de procuror;
c. mandatul de arestare preventiva este emis de grefier;
ANS: A

24. Arestarea inculpatului major:

a. nu poate depasi 180 de zile decat daca s-a pronuntat o hotarare de prima instanta;
b. nu poate depasi 180 de zile in cursul urmaririi penale;
c. nu poate depasi 180 de zile in fiecare faza a procesului penal;
ANS: B

25. Sanctiunea nerespectarii dispozitiilor referitoare la competenta dupa calitatea persoanei este:

40
 a. nulitatea relativa, care poate fi invocata pana la citirea actului de sesizare;
b. nulitatea relativa, care poate fi invocata pana la pronuntarea hotararii in prima
instanta;
c. nulitatea absoluta care poate fi invocata oricand;
ANS: C

26. Daca organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca inculpatul nu isi poate face singur apararea:
a. asistenta juridica este obligatorie;
b. asistenta juridica nu este obligatorie, cu exceptia situatiilor prevazute de art. 171 C.
proc. pen. in care se afla inculpatul;
c. nu exista o prevedere legala referitoare la aceasta situatie;
ANS: A

27. Sunt limite ale fazei de judecata:

a. trimiterea in judecata si pronuntarea hotararii;
b. trimiterea in judecata si ramanerea definitiva a hotararii;
c. prezentarea materialului de urmarire penala si pronuntarea hotararii;
ANS: B

28. Participarea procurorului la judecarea propunerii de arestare preventiva:

a. este obligatorie, indiferent de infractiune;
b. este obligatorie, dar numai daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea
savarsita este de 4 ani sau mai mare;
c. este obligatorie, dar numai daca inculpatul este minor ori infractiunea savarsita este
pedepsita cu o pedeapsa mai mare de 4 ani;
ANS: A

29. Urmarirea penala se desfasoara de catre:

a. procuror si organele de cercetare penala;
b. magistrati;
c. organele de cercetare penala speciale;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

30. Constituie moduri generale de sesizare a organelor de urmarire penala:

a. plangerea, denuntul si plangerea prealabila;
b. plangerea, denuntul si sesizarea din oficiu;
c. plangerea, denuntul si sesizarea comandantului;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

31. Actul prin care se dispune neinceperea urmarii penale este:

a. rezolutia;

41
 b. rezolutia de neincepere a urmaririi penale;
c. ordonanta;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

32. Urmarirea penala poate fi suspendata:

a. daca inculpatul sufera de o boala grava care il impiedica sa ia parte
la procesul penal;
b. daca partea vatamata sufera de o boala grava care o impiedica sa
participe la procesul penal;
c. daca una din parti sufera de o boala grava care o impiedica sa
participe la procesul penal;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
33. Actul de sesizare a instantei de judecata este:
a. plangerea prealabila, in cazul infractiunilor pentru care actiunea
penala se pune in miscare la plangere prealabila;
b. numai rechizitoriul;
c. incheierea de declinare a competentei in situatia necompetentei
teritoriale;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

34. Pot face plangere:

a. impotriva actelor de urmarire penala: partea vatamata, partea civila
si invinuitul sau inculpatul;
b. impotriva masurilor de urmarire penala: invinuitul sau inculpatul,
partea vatamata;
c. impotriva masurilor si actelor de urmarire penala: orice persoana,
daca prin acestea s-a adus atingere intereselor sale legitime;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

35. Partea vatamata poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii cu privire la:
a. latura penala;
b. latura civila;
c. latura penala si latura civila;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

36. Încheierea de sedinta se intocmeste:

a. de catre unul dintre judecatorii din complet, in termen de 3 zile de
la terminarea sedintei;
b. de grefier, in termen de 24 de ore de la terminarea sedintei;
c. de presedintele completului, in termen de 24 de ore de la terminarea

42
 sedintei;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

37. Procurorul trebuie sa participe la sedintele de judecata ale judecatoriilor:

a. numai daca este citat;
b. numai cand considera necesar;
c. in cauzele in care instanta a fost sesizata prin rechizitoriu
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

38. Daca instanta constata, in cursul cercetarii judecatoresti, ca incadrarea juridica data faptei prin actul de
sesizare urmeaza a fi schimbata:
a. pune in discutie noua incadrare juridica;
b. dispune suspendarea procesului penal;
c. dispune schimbarea incadrarii juridice prin rezolutie;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

39. Ultimul cuvant al inculpatului:

a. inculpatului i se da cuvantul personal sau prin aparator;
b. inculpatului i se da cuvantul personal;
c. nu se impune, in ipoteza in care, in cadrul dezbaterilor, inculpatul a
luat cuvantul ultimul pentru a raspunde sustinerilor partii civile;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

40. Procurorul poate face apel:

a. in ceea ce priveste latura penala si latura civila;
b. numai in ceea ce priveste latura penala;
c. in ceea ce priveste latura penala, iar in ceea ce priveste latura civila
numai in cazul in care acesta se exercita din oficiu
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

41. Inculpatul poate declara apel:

a. in ceea ce priveste latura penala si latura civila;
b. in caz de achitare, numai cu privire la temeiul achitarii;
c. in caz de incetare a procesului penal, numai cu privire la temeiul
incetarii;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

42. Partea vatamata poate formula apel:

a. numai in ceea ce priveste latura penala;
b. in ceea ce priveste latura penala si latura civila;

43
 c. numai cu privire la latura civila;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
43. Termenul de apel este:
a. de 10 zile de la pronuntare pentru procuror, daca legea nu dispune
altfel;
b. de 10 zile de la comunicare pentru procuror, daca legea nu dispune
altfel;
c. de 10 zile de la pronuntare pentru toate partile;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
44. Efectul extensiv al apelului presupune:
a. instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la
partile care nu au declarat apel, fara a le putea crea o situatie mai grea;
b. instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la
partile la care apelul nu se refera, chiar daca le creeaza o situatie mai grea;
c. instanta de apel nu poate hotari in privinta partilor care nu au
declarat apel sau la care declaratia de apel nu se refera;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
45. Participarea procurorului la judecarea apelului:
a. este obligatorie;
b. este obligatorie numai daca a participat si la judecarea cauzei in
fata primei instante sau daca a declarat apelul suspus judecatii;
c. nu este obligatorie;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

46. În cazul decesului partii civile, mostenitorii acesteia, introdusi in

procesul civil:
a. devin titulari ai dreptului de apel sau de recurs;
b. pot declara recurs ca substituiti procesuali;
c. pot declara apel in numele partii civile;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A

47. Autoritatea de lucru judecat presupune indeplinirea cumulativa a

urmatoarelor conditii:
a. existenta unei hotarari penale definitive, identitatea de persoana;
b. existenta unei hotarari penale definitive, identitatea de obiect;
c. existenta unei hotarari penale definitive, identitatea de persoana si
identitatea de obiect;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

44
48. Termenul de exercitare a apelului sau recursului in cazul infractiunilor flagrante este de:
a. 10 zile de la pronuntare
b. 3 zile de la pronuntare, pentru partile prezente, si de la comunicare,
pentru cei care au lipsit atat la dezbateri, cat si la pronuntare
c. 3 zile de la pronuntare;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
49. Procedura speciala de urmarire si judecare a infractiunilor flagrante nu se aplica:
a. infractiunilor savarsite de minori
b. infractiunilor pedepsite la plangere prealabila
c. infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai
mica de 15 ani;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

50. Inculpatul care a savarsit infractiunea in timpul cat era minor:

a. este judecat potrivit dispozitiilor procedurale referitoare la minori,
chiar daca a implinit 18 ani inainte de sesizarea instantei;
b. este judecat potrivit dispozitiilor procedurale referitoare la minori
numai daca instanta a fost sesizata inainte ca minorul sa devina major;
c. este judecat potrivit dispozitiilor procedurale referitoare la minori
numai daca instanta apreciaza ca este necesara aceasta procedura;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

45