Revolutia de la 1821

Pe plan european au loc, în 1820-1822, mai multe mişcări de eliberare socială şi

naţională (Spania, Italia, Serbia, Grecia). În strânsă legătură cu mişcarea de
emancipare a grecilor de sub stăpânirea otomană, organizată de societatea Eteria, a
avut loc mişcarea socială şi naţională declanşată sub conducerea lui Tudor
Vladimirescu, în Ţara Românească.

Cauzele mişcării sunt de mai multe feluri:

1. economice:

 economie de tip feudal;

 slabă dotare tehnică, fiscalitate excesivă;
 populaţie urbană, aproape inexistentă (1,22%)
 1. sociale:

 situaţia grea a ţăranilor clăcaşi, obligaţi să îndeplinească nartul;

 lipsa acută de pământ pentru majoritatea ţăranilor;
 existenţa scutelnicilor agravează situaţia ţăranilor plătitori de impozite;
 îndepărtarea de la conducere a boierilor pământeni şi promovarea celor greci;

1. naţionale:

 abuzurile domnilor fanarioţi;

 sistemul de vânzare şi de cumpărare a funcţiilor;
 tributul şi rechiziţiile impuse de turci;
 monopolul asupra vitelor şi cerealelor.

Desf ăşur ărea mi şc ării

 ianuarie 1821 – moare domnul Alexandru Şuţu şi, provizoriu, conducerea este
luată de un Comitet de Oblăduire;
 Tudor Vladimirescu pleacă în Oltenia şi-i răscoală pe pandurii nemulţumiţi că au
fost puşi să plătească dările;
 el este în legătură cu Comitetul de Oblăduire şi cu eteriştii;
 întăreşte mănăstirile din nordul Olteniei şi ăşi aşează tabăra la Padeş unde dă
cunoscuta Proclamaţie, care are un vădit caracter social;
 de aici îşi deplasează mulţimea de panduri şi ţărani la Ţînţîăreni, unde stă în
februarie şi unde alcătuieşte „Cererile norodului românesc”, care devine
programul mişcării;
 în Moldova intră eteriştii, conduşi de Alexandru Ipsilanti, care apoi se îndreaptă
spre Muntenia;
 Tudor pleacă spre Bucureşti, unde ajunge pe 16 martie, stabilindu-şi tabăra la
Cotroceni;
 la 28 martie Ipsilanti îşi aşează tabăra la Colentina şi în urma unei întâlniri
cu Tudor, cei doi îşi împart zonele de influenţă: primul va administra judeţele de
sub munte, iar al doilea, pe cele de câmpie şi Oltenia;
 în mai turcii intră în ţară, iar Ipsilanti se retrage la Târgovişte;
 Tudor vrea şi el să se retragă în Oltenia, dar la Goleşti este luat de eterişti şi, fiind
învinuit de legături cu turcii, este ucis în noapte de 26-27 mai;
 pandurii se împrăştie, o parte retrăgându-se în nordul Olteniei, iar alţii se alătură
lui Ipsilanti;
 la Drăgăşani, eteriştii şi pandurii alăturaţi lor sunt înfrânţi de turci;
 ultimele rezistenţe ale eteriştilor sunt înfrânte în Moldova la Sculeni şi Secu.

Urm ări:

 sunt numiţi, în cele două ţări, domni dintre boierii pământeni;

 ele rămân sub ocupaţie turcească până în 1822.