TESTE MG NEUROLOGIE 2016 COMPENDIUL 2016

1. Poligonul lui Willis

A. permite redistribuirea sanguina în cazul stenozelor asimptomatice
B. este cel mai important sistem anastomotic functional arterial al
creierului
C. asigura circulaţia colaterală arterială a encefalului
D. înconjoară topografic suprafaţa emisferelor cerebrale
E. este localizat la baza emisferelor cerebrale.

2. AIT (accidentul ischemic tranzitor)

A. are aceeiaşi factori de risc ca infarctul cerebral
B. are aceleaşi cauze ca infarctul cerebral
C. simptomele clinice durează în mod tipic mai puţin de 1 oră
D. examenul imagistic cerebral IRM nu evidenţiază infarctul cerebral acut
E. cel mai frecvent mecanism de producere este cel atero-trombotic.

3. Principalele tablouri semiologice nu sunt evocatoare pentru un infarct lacunar:

A. hemipareza pur motorie
B. hemiplegia cu hemihipoestezie
C. hemihipoestezia pură
D. sindromul dizartrie - mână inabilă
E. sindrom cerebelos.

4. Tratamentul HTA în faza acută a unui AVC (accident vascular cerebral) ischemic se
face numai în următoarele cazuri:
A. se prevede necesitatea efectuării unui tratament de reperfuzie prin
fibrinoliză
B. existenţa complicaţiilor ameninţătoare ale HTA: disecţia aortică,
insuficienţa cardiacă
C. encefalopatie hipertensivă
D. dacă HTA ≥ 160/95 mm Hg
E. dacă HTA ≥ 130/80 mm Hg

5. Tratament trombolitic intravenos se face în următoarele cazuri:

A. infarct cerebral mai vechi de 4 ore şi 30 minute
B. infarct cerebral la care nu se poate determina cu exactitate ora debutului
C. bolnav aflat sub anticoagulante orale corect administrate
D. AVC ischemic acut în teritoriul carotidian
E. ora debutului AVC ischemic poate fi determinată cu exactitate şi este
sub 4,5 ore
6. *Diagnosticul diferenţial între AVC ischemic şi AVC hemoragic se bazează în primul
rând pe:
A. imagistica cerebrală CT
B. examinarea LCR prin puncţia lombară
C. examenul clinic neurologic
D. examenul anatomo-patologic.
E. Echo- Doppler vascular.

7. Examenul clinic al hemoragiei meningiene nontraumatice evidenţiază:

A. redoarea cefei
B. fotofobie, fonofobie, greaţă şi vărsături
C. cefalee atroce instalata brutal
D. hemiplegie masivă şi egală de la debut
E. sindrom febril important de la debut.

8. *Următoarele complicaţii pot apare în urmatoarele săptămâni declanşării hemoragiei

subarahnoidiene:
A. complicații de decubit
B. epilepsie
C. aparitia hematoamelor intracraniene
D. sechele cognitive
E. recidivă hemoragică.

9. Tratamentul în urgenţă în accidentul cerebral hemoragic presupune:

A. repausul la orizontală la pat
B. asigurarea constantelor fiziologice
C. internarea cel mai bine într-o unitate de AVC acute
D. tratamentul neurochirurgical în cazurile necesare
E. imagistica cerebrală de urgenţă.

10, Hematoamele intraparenchimatoase cerebrale legate de HTA au cel mai frecvent

următoarele localizări:
A. talamus
B. ganglioni bazali
C. punte
D. cerebel
E. cortex.

11 Imagistica cerebrală în hematomul intraparenchimatos cerebral arată:

A. hipodensitate spontană la CT
B. hiperdensitate spontană la CT
C. hiposemnal în T2* la RMN
D. hipersemnal în T2* la RMN
E. hipersemnal în secvenţa de difuzie la RMN

12. Imagistica cerebrală în infarctul cerebral arată:

 A. hipodensitate spontană la CT
B. hiperdensitate spontană la CT
C. hipersemnal în secvenţa de difuzie la RMN
D. hiposemnal în T2* la RMN
E. stergerea giratiilor corticale într-o zona a unui emisfer cerebral pe CT

13. Tratamentul neurochirurgical în infarctul cerebral intră în discuţie în următoarele

cazuri:
A. hipertensiune intracraniană la cei cu AVC acut ischemic şi cu vârsta
sub 60 de ani, şi dacă tratamentul osmolar a fost ineficient
B. edem cerebral malign
C. infarct pontin cu comă
D. infarct silvian profund
E. infarct bulbar.

14. Alegeţi localizările cele mai frecvente ale anevrismelor arteriale intracraniene.
A. artera comunicantă anterioară
B. artera comunicantă posterioară
C. artera cerebrală medie
D. originea arterei cerebrale anterioare
E. artera oftalmică.

15. Alegeți simptomatologia sugestivă pentru prezența unui sindrom de arteră cerebrală
anterioară:
A. hemipareză controlaterală predominent facio-brahială
B. hemipareză controlaterală predominent crurală
C. hemianopsia omonimă controlaterală
D. tulburări de sensibilitate controlaterale
E. tulburări de limbaj în lezarea emisferului dominant

16. Alegeți simptomatologia sugestivă pentru prezența unui sindrom de arteră cerebrală
medie totală:
A. hemiplegia controlaterală totală
B. hemipareza controlaterală predominent crurală
C. hemianopsia omonimă controlaterală
D. tulburări de sensibilitate controlaterale
E. tulburări de limbaj în lezarea emisferului dominant

17. *Alegeți cea mai importantă cauză a hemoragiei subarahnoidiene non-traumatice:

A. malformații arterio.venoase intracraniene
B. anevrisme arteriale intracraniene saculare
C. malformații arterio.venoase spinale
D. anevrisme arteriale spinale.
E. coagulopatii congenitale sau dobândite.
18. Alegeți metodele terapeutice pentru profilaxia trombozelor venoase profunde şi a
tromembolismului pulmonar în tratamentul AVC ischemic acut:
A. hidratarea corespunzătoare
B. mobilizarea precoce
C. profilaxia cu antibiotice
D. administrarea heparinelor cu greutate moleculara mică
E. profilaxia cu anticonvulsivante

19. *Cauza cea mai frecventă a AVC cardio-embolic este:

A. fibrilația atrială
B. tromboza de auricul stâng
C. stenoza mitrală
D. endocarditele bacteriene
E. tromboza intraventriculară din cursul infarctului miocardic

20. Patologia peretelui vascular implicată în etiologia AVC ischemic este reprezentată de:
A. aterotromboză
B. disecţia de artere cervico-cerebrale
C. angiopatii inflamatorii
D. tromboza de auricul stâng
E. endocarditele bacteriene

21. Factorii de risc în AVC ischemic aterotrombotic sunt.

A. diabetul zaharat
B. obezitatea
C. HTA
D. dislipidemia aterogenică
E. fumatul

22. Consecinţele AVC sunt:

A. deficitele focale neurologice
B. demenţa
C. boala Alzeiheimer
D. hemipareze drepte sau stângi
E. crize epileptice secundare vasculare

23. Tratamentul medical specific în AVC hemoragic constă în:

A. tratamentul HTA
B. substituţia cu masă trombocitară la cei cu trombocitopenie severă
C.la cei cu INR crescut excesiv, substituţia cu factori de coagulare
dependenţi de vitamina K
D. monitorizarea TA, a alurii ventriculare, a temperaturii
E. monitorizarea şi corectarea permanentă a echilibrului hidroelectrolitic.

24. Tratamentul chirurgical în AVC hemoragic constă în:

 A. se face drenaj ventricular în hidrocefalia secundară cu alterarea stării de
conştienţă
B. substituţia cu masă trombocitară la cei cu trombocitopenie severă
C.la cei cu INR crescut excesiv, substituţia cu factori de coagulare
dependenţi de vitamina K
D. evacuarea hemoragiei cerebeloase la cei cu fenomene compresive de
trunchi cerebral
E. craniectomie decompresivă la cei cu edem cerebral foarte mare.

25. Neuroreabilitarea precoce după un AVC constă în:

A. recuperarea deficitului motor
B. recuperarea funcţiei limbajului
C. recuperarea deglutiţiei
D. recuperarea funcţiilor sfincteriene
E. administrarea tratamentului anticoagulant.