Elaborarea metodică Nr.

5
(anul II, semestrul IV)

Tema: Pregătirea pacienţilor către anestezie. Preanestezia (premedicaţia).

1. Pregătirea psihică.
Se indeparteaza teama,starea de excitatie,explicind bolnavului necesitatea si
scopul interventiei; asigurindu-l de o buna anestezie,i se cistiga increderea si
colaborarea.
Bolnavilor spitalizati li se creaza un regim de protectie:liniste,buna ingrijire,somn
regulat.La intrarea bolnavului in cabinetul stomatologic sau in sala de
operatii,pregatirile preoperatorii trebuie terminate,instrumentele acoperite cu un
cimp steril,discutiile cu colaboratorii evitate.

2. Pregătirea fizică.
Pregătirea fizică asigura libertatea cailor respiratorii prin asezarea bolnavului in
pozitia corecta si comoda ,cu capul bine fixat,cu hainele desfacute la gat,cu
obiectele care iar jena respiratia indepartate,cu o pregatire corespunzatoare a
gurii,cu protezele mobile scoase.
Bolnavul va fi nemincat de citeva ore, cel putin 5-6 ore pentru anestezia
generala,dar nu in stare de foame pentru anestezia locoregionala;cu vezica golita.

3. Pregătirea medicamentoasă.

Pregătirea medicamentoasă (premedicatia) face parte integranta din anestezia

moderna,atit locoregionala cit si generala.
Prin premedicatie se reduce excitabilitatea sistemului nervos central,indeosebi
a scoartei , diminuind anxietatea, teama de interventie;se deprima activitatea
reflexa vagala diminuind secretia salivara si bronsica;se scade metabolismul si
deci necesarul de oxigen si substante anestezice; se scade metabolismul si deci
necesarul de oxigen si substante anestezice;se ridica pragul de perceptie
dureroasa la pacientii care urmeaza a fi supusi unei interventii dureroase sau
se determina analgezia la pacientii cu dureri;se reduc unele efecte nefavorabile
ale substantelor anestezice,potentind actiunile lor favorabile si usurind
anestezia.
Premedicatia este obligatorie:la copii,la pacientii emotivi,anxiosi,care prin
comportarea lor ar putea stingheri activitatea medicului stomatolog;la bolnavii
cu reflexe exagerate,hipersalivatie,miscari dezordonate ale limbii;in interventii
stomatologice mai ample;la bolnavii cu dureri;in vedera efectuarii unei
activitati stomatologice moderne inlocuind sedintele multiple si scute,prin
sedinte reduse numeric dar de durata.
4. Medicamente utilizate în premedicaţie (barbiturice, analgetice,
vagolitice, tranchilizante).
-Sedative si neuroleptice:
 barbiturice cu actiune medie si lunga, fenobarbital(Luminal,Gardenal;cu
actiune scurta,pentobarbital(Nembutal);cu actiune
ultrascurta,thiopental(Pentothal; sint sedative,hipnotice si
anticonvulsivante;
 fenotiazine:clorpromazina(Largactil), prometazina(Phenergan)
 benzodiazepine,dintre care cel mai utilizat este
Diazepamul,sedativ,anxiolitic,miorelaxant,anticonvulsivant,creeaza
amnezie tranzitorie.
-Vagolitice:atropina sau scopolamina;diminua reflexele vagale,inhiba secretiile
salivare si bronsice,previn spasmul bronsic si laringian.
-Analgezice,rezervate pacientilor cu dureri:Morfina, cu actiune maxima la o ora
dupa injectarea subcutanata, Hidromorfon(Dilaudid), Pethidina(Mialgin),
Meperidina (Demarol), Pentazocina (Fortral).

Premedicatia la pacientii ambulatori este indicata mai rar si este mai limitata.Starea
de somnolenta si diminuarea reflexelor trebuie sa fie minima,pentru a nu-i expune
la accidente inainte sau dupa parasirea cabinetului stomatologic.Se utilizeaza
indeosebi tranchilizante nehipnotice si vagolitice.

Premedicatia la pacientii spitalizati este in raport cu importanta interventiei si

timpul de anestezie utilizat,iar dozele variaza cu virsta,greutatea si starea
pacientului. Clasic,premedicatia se realizeaza prin asocierea unui barbituric,cu un
opiaceu si un vagolitic.Utilizarea sistematica in premedicatie a unui analgezic nu
este justificata la pacientii care nu acuza dureri.In anestezia moderna premedicatia
trebuie adaptata fiecarui caz.Obisnuit,in seara dinaintea interventiei se
administreaza fenobarbital asociat sau nu cu prometazin sau diazepam;in dimineata
respectiva se poate administra din nou fenobarbital,iar cu o ora inaintea interventiei
premedicatia propriu-zisa,care consta dintr-un sedativ (diazepa, sau phenergan) si
atropina, la care in caz de dureri se asociaza un analgezic.Dupa administrarea
premedicatiei pacientul ramine intr-o camera linistita.

La copii sau adulti cu o sensibilitate exagerata,carora urmeaza a li se executa o

interventie de durata,se poate realiza”anestezia de baza”,o premedicatie puternica
in care efectul hipnotic este depasit fara a se ajunge la stadiul de anestezie. Se
obtine prin administrarea unui „cocktail litic”(Laborit,Huguenard), o asociere de
medicamente avind fiecare o farmacodinamie diferita si actionind asupra
sistemului nervos central si sistemului autonom la niveluri diferite;sensibilitatea
dureroasa si cunostinta sint mult diminuate,dar nu suprimate; completata cu
anestezia locoregionala permite executarea de interventii chirurgicale
 laborioase.Datorita progreselor realizate de anesteziologia moderna anestezia de
baza este in prezent mai rar utilizata.

5. Anestezia locală potenţializată.

Anestezia locală numită şi terminală, acţionează direct asupra receptorilor algici şi a terminaţiilor
nervoase libere, determinând suprimarea
sensibilităţii dureroase doar în teritoriul unde se intervine.

• Anestezia locală potenţializată combină tehnicile de anestezie loco-regională cu administrarea

unui "cocktail litic", compus cel mai frecvent dintr-un amestec de Fentanyl (analgetic),
Midazolam (tranchilizant minor de scurtă durată) şi Suprastin (antihistaminic).

Pacientul se află în stare de calm în faţa actului stomatologic, sedare somnolentă şi relativa - analgezie.
Amestecul litic se poate administra intramuscular sau în perfuzie lentă, intravenos, într-o singură doză
sau fracţionat.

Exista mai multe metode de realizare a anesteziei locale potenţializate, dar toate necesită spaţiu de
spitalizare, supravegherea continuă a pacientului, o anumită pregătire şi experienţă clinică, dotare
tehnică cu sursă de oxigen, aparatura şi analeptice moderne de resuscitare respiratorie şi cardiacă,
personal calificat.