Agricultura social responsabila si alimentatia in viitor

Agricultura pe glob.
In 2050, se estimeaza faptul ca planeta o sa ajunga la o populatie de aproximativ
9-9,5 miliarde de locuitori, conform estimarilor facute de Organizatia Natiunilor Unite.
Pentru a putea sa sustinem alimentatia atator persoane, fara subnutritie sau in ratii
insuficiente, cantitatea de alimente vegetale necesare pentru comsum uman, dar si
pentru cresterea animalelor in fermele animale, o sa fie necesara sa se dubleze pentru
tot globul. In tarile foarte dezvoltate o sa fie necesara o triplare, conform Organizatiei
pentru Agricultura si Alimente a ONU (FAO). In Africa, in tarile putin mai dezvoltate o
sa fie necesara o crestere de cinci ori, fata de momentul actual, pe cand in cele foarte
putin dezvoltate chiar de zece ori. Intr-un timp chiar mai scurt, pana in 2030, o sa fim
nevoiti sa marim cantitatea de apa fresh cu cel putin 30 %.
La inceputul secolului XXI, mai bine de jumatate din populatia de 7 miliarde de oameni
traieste in saracie, cu un venit zilnic de mai putin de 2 dolari.
Aproape 2 miliarde sufera de deficiente nutritionale severe, un miliard nu au acces la
apa potabila si aproximativ 800 de milioane sufera de instabilitate alimebtara,
insemnanc ca au acces zilnic la ratia necesara de alimente care sa le acopere necesarul
pentru minimul de energie. Intr-un cuvant, merg aproape zilnic flamanzi la somn.
Aceasta situatie nu este nici noua, dar nici nu s-a imbunatatit foarte mult in
ultimii ani. In acest sens ONU, in anul 2015 si-au asumat faptul ca trebuie sa inceapa sa
construiasca un viitor si mai bun pentru omenire.
Acestia au promis o planeta fara saracie si fara foamete, eliberata de inegalitate si
discriminare si fondata pe o dezvoltare durabilain toate dimensiunile sale, social,
economic si de mediu. Acest plan presupune implementarea mai multor obiective de
dezvoltare sustenabila – SDGs (Sustainable developement goals). Acestea sunt in
numar de 17 si o mare parte din ele sunt in stransa legatura cu Agricultura social
responsabila si efectele acesteia asupra mediului si societatii in general, dar despre
care o sa discutam mai mult in ultima parte, Agricultura in viitor.
Provocarile cu care se confrunta astazi lumea sunt foarte dificile, de la crize mondiale
si conflicte, pana la efectele imediate ale schimbarilor din punct de vedere cimatic –
RCC (Rapid climate change) cu efecte resimtite pe mai multe directii: topire calotei
glaciare, destabilizarea unor ecositeme, marire nivel ocean planetar si inundare
suprafete mari de uscat sau chiar tari intregi. O alta ramura afectata foarte tare, este
chiar agricultura, unde conditiile neprielnice din cauza mai multor factori care se
modifica brusc, precum a iernilor atipice, verilor foarte calduroase si cu secete
continue, in general conditii din ce in ce mai neprielnice, fac tot mai greu gestionarea
fermelor vegetale traditionale si automat prin neperformata, ineficienta si metode
nesustenabile, creste si numarul personalor vulnerabile instabilitatatii alimentare si
planeta se degradeaza tot mai mult.
Conform ANM, in ultimii 30 de ani, in Romania, media temepraturilor anuale a crescut
cu aproape 0,5 grade Celsius, in conditiile in care in ultimii 100 de ani, marirea totala
este aproape un grad, 0,95 mai exact. Acest lucru se explica prin prisma cantitatilor tot
mai mari de gaze cu efect de sera eliberate in atmosfera din foarte multe industrii,
inclusiv din agricultura. Conform unor statistici ale FAO, una din cele mai mari industrii
cauzatoare de marirea cantitatilor de gaze cu efect de sere, este chiar agricultura, fiind
un poluator mai mare chiar si decat toate industriile de transport, cu un procent de
aproximativ 18 % din totalul emisiilor.
Productia de animale este cea cu aportul cel mai mare, in special cresterea bovinelor,
ovinelor, porcinelor si gainilor.
1 kg de carne Cantitate CO2e
Bovine 34.6
Ovine 17.4
Porcine 6.35
Gaini 4.57

De exemplu o vaca produce o cantitate intre 70 si 120 de kg de Metan pe an.

Metanul, lafel, este un gaz cu efect de sera, dar are un aport negativ de 23 de ori mai
mare decat dioxidul de carbon (CO2). Asadar 100 kg de metan, sunt echivaletul a 2300
kg de CO2. La nivel mondial, confor FAO.org crestem undeva la 1,5 milioane de bovine
pe an, echivalentul a 3,5 miliarde de tone de CO2. Ca si comparatie cu industria
automobilelor, un autovehicul cu un consum mediu de 8l/100 km, ar trebui sa consume
1000 de litri de combustibil pentru a produce 2300 kg CO2, cantitate cu care se poate
deplasa 12500 km.
Din nou ajungem la unul din factorii importanti pentru dezvoltarea acestei miscari a
agriculturii social responsabile, prin nevoia tot mai mare pe care chiar consumatorul o
solicita si anume produsul local si super local, prin producerea in special a produselor
vegetale, in jurul marilor orase sau zone metropolitane. Discutam de o consecinta a
bifarii unuia din obiectivele de dezvoltare sustenabila prin reducerea nevoii de logistica
integrata pentru facilitarea cat mai variata a produselor catre consumator – „Reducing
miles „. Toate punctele in logistica de transport si depozitare au aport in producerea
gazelor cu efect de sera si poluare, prin consumul de carburanti solizi si utilizarea de
catitati foarte mari de electricitate la depozitarea in conditii optime de temperatura.
In acest moment Romania utilizeaza aproximativ 24 % energie regenerabila, urmand
sa ajunga la 35 % in 2030, conform Planului Național de Acțiune în Domeniul Energiei
din Surse Regenerabile (PNAER) si a directivei Parlamentului European, emisa in
Ianuarie 2018.
 Coroborat cu toate aceste lucruri, tot FAO estimeaza ca o marire cu inca 2 grade
celsius, creste numarul persoanelor vulnerabile instabilitatii alimentare cu 200
milioane, pe cand 4 grade, ar mari acest numar cu 1 miliard. Luand in calcul si marirea
accelerata a populatiei pe glob, coroborata cu toate informatiile de mai sus, fara
implementarea SDG-urilor in mod sustenabil, se poate sa se ajunga in scurt timp la o
instabilitate alimentara pentru cel putin 1,5 miliarde de oameni.
Agricultura social responsabila pe care si noi o practicam in serele Microgreens
Romania, tradusa prin abordarea unor metode sustenabile in productie, in tot lantul
operational si chiar cel administrativ. De exemplu la nivel mondial 70% din totalul de
apa fresh procesat de om este folosit in agricultura. In acest tip de cultura, care nu este
ecologic, dar este social responsabil, folosim cu 90-95% mai putina apa, nu folosim
deloc substante de sinteza de tipul fungicide sau insecticide, resursele umane sunt
utilizate in asa fel incat sa avem un randament mai mare pe metru patrat comparativ
cu alte culturi, iar cantitatile emise de CO2, raportate la productia super intensiva, sunt
foarte mici in comparatie cu fermele conventionale.
De accea, pe termen scurt trebuie sa adoptam tehnologii si metode pentru o ASR, iar
pe termen mediu si lung, metode eficiente, precum cele indoor, in spatii non
dependente de factori naturali necesari cresterii si dezvoltarii plantelor, mai ales in
tehnologii multi strat, precum cele din agricultura verticala, care pot fi facute industrial
sau chiar in spatii mai mici cat mai aproape de consumator. Aici avem exemplul unei
companii din Germania, care este specializata in constructia de tehnologii indoor
farming, direct in marile lanturi de magazine sau chiar in restaurante si hoteluri, in
acest moment fiind in mai bine de 100 de puncte fixe din tari precum Evetia,
Luxemburg, Germania, Franta, Olanda. Principiul acestora se bazeaza pe prospetimea
produsului, acesta fiind crescut direct acolo unde este consumat sau comercializat.
Zero km parcursi, resurse la comun, zero poluare directa, eficienta in utilizare apa, zero
pesticide, fertilizanti chimici sau insecticide. Idealul pentru consumator, un
consumator educat, care nu este speriat de cultivarea unei salate intr-o tava de plastic
si nu in sol, asa cum suntem familiarizati in Romania acestor vremuri.

Aceste tipuri de cultura pot fi de pana la 100 de ori mai productive decat cele
conventionale, dar cel mai important non poluante si adjuvante biodiversitatii pe
suprafetele agricole deja saturare si supra-poluate.
Tinand cont de toate aceste aspecte, pentru a putea suplinii nevoile actuale si cerintele
in continua crestere, agricultura o sa se faca foarte eficient, in jurul oraselor, foarte
aproape, sau in interiorul acestora, in spatii ce necesita revitalizare sau pot fi
implementate prin prisma resurselor ce pot fi folosite la comun, de exemplu sky
farmingul, pe acoperisurile cladirilor rezidentiale. In prima faza, acest tip de agricultura
se va face in sere profesionale cu tehnologiii ce au un randament foarte ridicat si
productivitate foarte mare, urmand sa se dezvolte si in spatii inchise de tip indoor
farming unde dirijarea factorilor de cultura a plantelor este necesara in proportie de
100 %.
ASR poate sa fie transformata intr-un trend sau intr-un ghid de practici pe care
producatorul sa-l adopte si cumparatorul sa-l inteleaga si sa-l transforme intr-un
declansator in achizitiile pentru cosul zilnic.
Aceasta viziune se refera la metode, dar inclusiv la produse, pe care cumparatorul o sa
le aleaga in mod constant, pentru ca si acestea o sa se schimbe. Acest lucru o sa fie
posibil si datorita ofertei din piata, care o sa fie in ton cu nevoiele raportate la viteza
cu care ne miscam si timpul limitat pe care il avem, asta in cazul in care fermierii
viitorului o sa anticipeze corect ce o sa isi doreasca consumatorul, sau o sa aibe puterea
de a-i conduce in directia potrivita.

Agricultura dupa 1990 in Romania

Agricultura in Romania, raportata la suprafata totala utilizata, este pe locul sase
dupa tari precum Franta, Spania, Anglia, Germania sau Polonia, in acest moment
folosind aproape 14 milioane de ha.
Cele mai multe terenuri sunt cultivate cu cereale, in special garu si porumb.
Ponderea agriculturii in PIB – ul tarii s-a micsorat foarte mult de la inceputul anilor 1990
si pana in prezent, dar totusi este mult mai mare fata de cel al altor state mai dezvoltate
din UE. Media ultimilor ani se mentine in jurul procentului de 6%, pe cand in tarile
mentionate mai sus, acest procent nu depaseste 2%.
Definitia agriculturii in general se refera la cultivarea pamantului si cresterea
animalelor in vederea obtinerii produselor alimentare si a materiilor prime pentru
alimentatie. Deja aceasta definitie nu putem spune ca se mai poate aplica integral,
conform tehnologiilor folosite si in Romania, inca de la inceputul anilor 2007. In ramura
legumiculturii deja tehnologii avansate pentru unele culturi, precum cele hidroponice,
aeroponice si agvaponice sunt utilizate din ce in ce mai mult sau cel putin incep sa
reprezinte un interes pentru agricultorii din noile generatii, unde partea substrat,
anorganic, este folosit doar pentru sustinerea platelor. Aceste sisteme sunt mult mai
productive, sustenabile, prietenoase cu mediul inconjurator, mai sigure pentru
consumator prin prisma utilizarii optime a cantitatilor de ingrasaminte, dar mai ales
prin utilizarea tot mai scazuta, sau chiar deloc a insecticidelor si a fungicidelor. De
asemenea aceasta categorie de fermieri este si cea care intelege importanta uneri
certificari sau implementarea unor standarde, care ofera transparent trasabilitate
exacta a produselor si posibilitatea de verificare permanenta a tot circuitului din lantul
operational. Global GAP este unul din standardele cele mai importante in agricultura,
a carui implementare este foarte dificila, spre imposibila pentru cultivatorul mic, care
in general se fereste de transparenta operationala si de asumarea unei verificari
constante. Aceasta monitorizare constanta este si unul din motivele care au contriuit
la accesarea foarte scazuta a fondurilor nerambursabile din programele de dezvoltare
a Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii rurale.
Pentru ca discutam de legumicultura, acesta este domeniul care a suferit cel mai
mult dupa 1989, prin prisma dezafectarilor a mai bine de 2000 de ha de sere incalzite
si neinvestitia in altele. Pe deasupra, cultivatorii mici, cei care cultiva sub 1 ha de teren,
dar care au cea mai mare pondere ca si suprafata cultivata la nivel national cu 34,5 %
din total suprafata, lucreaza inca manual, cu tehnologii deloc eficiente si foarte
neproductive. Aceasta categorie este si cea mai riscanta din punct de vedere al
sigurantei alimentelor, raportat la nivelul de cunostinte aplicate in tehnologii, la lipsa
trasabilitatii produselor si a materiilor prime utilizate.
Pregatirea slaba, competitia nejustificata si neloiala, cateodata, duc
legumicultura intr-o directie in care cu greu se va ajunge la o stabilizare a pietei, incat
sa combatem eficient deficitul pe majoritatea produselor de masa.
In acest moment in Romania, conform unei statistici personale efectuate in
perioada 2014-2015, piata profesionistilor care nu depind in intregime de niciun factor
extern, in productia de legume, este de nici 15 milioane de euro pe an, cu un total de
aproximativ 20 ha de sere profesionale, de ultima generatie, care pot conduce culturile
in conditii cat mai aproape de optimul necesar in toate anotimpurile anului.
Toate aceste sere, cultiva in mare parte tomate, fiind una din culturile cele mai
sigure ca si productie, din punct de vedere al sigurantei de business, raportat la nevoia
din piata, tehnologia aplicata si productivitate in condiriile meteorologice din Romania.
Desi suntem tara de pe locul 3 ca si suprafata cultivata, suntem pe locul 8 in UE ca si
cantitate totala produsa pe un ha cultivat de tomate, media fiind sub 50 t/ha. Acest
lucru se intampla datorita investitiilor scazute in acest sector si a tehnologiilor utilizate
in acest moment in sere si solarii vechi sau chiar in camp deshis, unde productivitatea
este foarte scazuta si daca facem referire doar la cele din camp, lafel si si calitatea.
In aceste sere profesionale, unde inclusiv CO2-ul este utilizat activ in tehnologia
de crestere ca si adjuvant al plantelor, in general doar in sistem hidroponic, productia
la ha ajunge sa fie intre 450 si 500 t, comparativ cu serele si solariile traditionale unde
nu se depasesc 200 sau in camp deschis unde se poate produce maxim 50.
Alte culturi de interes mediu si chiar ridicat in Romania, nu au nici macar un ha
de sera profesionala. Lipsa investitiilor, este intr-adevar si legata de cost, infiintarea
unui ha ajunand g sa fie intre 1,2 mil Euro la tomate, 2,5 mil Euro la salate capatani,
sau chiar 4-4,5 mil Euro la frunze tip baby si plante aromatice. La fiecare din ele
perioada de amortizare in conditiile de business si factori de mediu din Romania, poate
sa fie mai mica de 3,5-4 ani. Excluzand factorul investitional, de cele mai multe ori din
lipsa educatiei si a pregatirii in domeniu, din start nici nu se au in vedere cultivarea
anumitor tipuri de plante in Romania. Ca de exemplu cultivarea de plante aromatice
sau frunze de tip baby, produse care in principal se importa din tari precum Italia,
Spania, zone cu climat favorabil in toata perioada anului. Productia in cazul acestor tari
se bazeaza pe tehnologii simple la sol, fara dirijarea factorilor necesari, care incep usor,
usor sa sufere in conditiile unui climat in schimbare nefavorabila si la ei, fiind necesara
o readaptare urgenta. Din pacate asa cum s-a observat si anul 2018 pe piata
europeana, lipsa tehnologiilor performante inclusiv in aceste tari, pe aceste tipuri de
cultura, a dus la un deficit foarte mare de produs, unde destabilizarile ecostiemelor
naturale, in acest caz punctual temperaturile extrem de ridicate in vara, au condus la o
productie scazuta, chiar spre deloc in unele cazuri.
Nevoia unei agriculturi social responsabile si educatia in acest sens este
necesara la scara larga cat mai rapid, odata pentru sustinerea nevoilor din pietele
dezvoltate, pentru dezvoltarea mediului antreprenorial din domeniu, pentru
asigurarea hranei si diminuarea instabilitatii alimentare in zonele mai putin dezvoltate,
dar mai ales pentru a nu lasa generatiilor urmatoare un Pamant bolnav.

AGRICULTURA DE MAINE – AGRICULTURA SOCIAL

RESPONSABILA

Schimbarile climatice rapide sunt unul din cele mai importante aspecte ale
mediului inconjurator cu care ne confruntam astazi, dar care o sa fie in atentia noastra
constant si in viitorul apropiat. Aceste schimbari climatice afecteaza orice vietate de pe
glob, dar cel mai mult ar trebui sa ne ingrijoreze modalitatile in care o sa mai putem
face agricultura si sa producem alimente in viitor.
Unde avem astazi terenuri agricole cultivate, maine, probabil ca o sa fie mai greu de
gestionat. Temperatura, precipitatiile si tranzitiile anotimpurilor, facand tot mai
neclara si dificila reusita culturilor.
Agricultura social responsabila se refera la metode sustenabile de productie si tipuri
de tehnologii aplicate si poate fi chiar cheia catre crearea unor ecosisteme naturale
urbane.
Totodata agricultura social responsabila se poate referi si la produsul in sine, prin
simplitatea producerii lui, dar prin magnitudinea de beneficii pentru oameni si pentru
mediul inconjurator. In acest caz putem sa discutam de unul din alimentele viitorului,
care prin prisma nevoilor minimale, se poate spune ca se produce doar social
responsabil.
MICROPLANTELE. Acestea sunt formate din specii normale de legume si nu numai, care
sunt crescute in prima faza de vegetatie, cea de rasad in doua frunze cotiledonale, intr-
o perioada medie de 8-10 zile, pana la o inaltime de maxim 10 cm. Pentru unele din
speciile cultivate in aceasta forma, cu beneficii extraordinare pentru organism, nevoile
tehnologice sunt extrem de scazute. In prima parte, in introducere, se face referire la
faptul ca aproape 2 miliarde de oameni pe gob sufera de deficiente nutritionale grave
si inca aproximativ 800 mil, care sunt afectati de instabilitatea alimentara, ce-i face sa
merga aproape zilnic flamanzi la somn.
Numeroase cercetari stiintifice si studii de specialitate, au relevat faptul ca o
parte din aceste microplante pot fi considerate alimente complete, care sa ajute corpul
sa nu resimta nicio carenta in urma unui consum zilnic intre 50 si 100 de grame. Studiile
sunt la inceput in acest sens, dar numeroase institutii medicale, in special din SUA, de
mai bine de 60 de ani le folosesc complementar in tratamente destul de complicate
impotriva unor boli, unele chiar incurabile. Studiile fiind doar in faza incipieta,
nedemostrandu-se in vreun fel proprietatile terapeutice, acestea sunt folosite in mare
parte preventiv, intr-un stil de viata sanatos, in baza cantitatilor de pana la 50-60 de ori
mai mari decat in partile comestibile ale plantelor mature, cu substante benefice, fie
ca sunt vitamine, minerale, fibre sau alte substante adjuvante de tipul fitochimicalelor
, ale caror proprietati se cunosc deja conform cercetarilor medicale, deja foarte
evoluate.
Conform FDA SUA, de exemplu, microplantele de brocoli sunt in de 50 - 60 de ori mai
concentrate decat partea comestibila a plantei mature. Una din substantele cele mai
importante gasite in toate cruciferele (varza, gulie, brocoli, ridichi, ssmd.) este
sulforafanul, care conform Institutului american de cercetare a cancerului este una din
substantele cu cele mai importante proprietati de preventie, ajutand totodata
organismul sa scape de agentii cancerigeni si sa activeze gene pentru suprimare
tumorilor, incetinind astfel procesul de dezvoltare in organism.
Alte specii de microplante cu aport nutritional important sunt cele de mazare, floarea
soarelui, varza, ridichea, Amarantul sau iarba de grau pentru sucuri fresh.

Agricultura social responsabila: Avantaje

Din cele mai vechi timpuri ale agriculturii si pana in prezent, putem spune ca
agricultura traditionala nu a functionat si probabil ca in viitor o sa fie si mai dificil sa se
desfasoare. Prin nefunctionalitate facem referire la toate aspectele, in special cele
moderne, prin irigatie, utilizare a agrochimicalelor, adjuvante si de combatere,
mecanizare, hibridari sau chiar modificari genetice, ce au ca scop cresterea
randamentului, dar care nu au stat in stransa legatura cu logica fireasca a naturii si
biodiversitatea distrusa din ce in ce mai mult, de la an la an.

Fie ca ne place sau nu, chiar si noi oamenii, nu putem sa traim departe de natura,
aceasta fiind cea care ne ofera resursele vitale supravieturii. Aerul pe care il respiram,
apa pe care o bem si hrana pe care o mancam.
Este nevoie de crearea din ce in ce mai mult a unui echilibru in care trebuie sa
oferim mai mult decat sa luam. Prin a oferi ne referim in special la „eliberarea” mediului
inconjurator in vederea restaurarii si reluarii pe traseul ei natural. Intr-un cuvant,
restabilirea biodiversitatii naturale acolo unde a fost incalcata si distrusa in urma
proceselor tehnologice aplicate de om. De aceea este necesara obrdarea unei ASR pe
cat mai multe culturi cu putinta. Este clar ca literalmente nu este posibil pentru toate
tipurile, dar este necesar imperios sa incepem deja cu cele unde implementarea nu ar
avea un proces laborios si greu accesibil fermierilor din toate categoriile, fie ca sunt
asociatii familiale, ferme de subzistenta si semisubzistenta sau ferme comerciale mici
si mari. Educatia in acest sens este un prin pas, atat pentru fermieri cat si pentru
consumatori, in ideea de a intelege cat maine bine ce si de unde consuma.
1. Restaurarea naturii
2. Utilizarea eficienta a apei si levigarea
3. Siguranta alimentara
4. Culturi 365
5. Biodiversitate urbana
6. Securizare de business
7. Zero pesticide/insecticide
8. Zero Poluare directa

1. Este destul de clar ca ne aflam intr-un moment in care, asemenea unui

organism, Pamantul transmite semnale ca ceva nu este in regula si neaparat
sunt necesare masuri in vederea restaurarii naturii. Restaurarea
biodiversitatilor si nedistrugerea altora pentru a face loc altor suprafete prin
prisma nevoilor tot mai mari si pentru inlocuirea acelora sufocate de
monoculturi si tehnologii nesustenabile.

2. Utilizarea eficienta a apei in agricultura social responsabila, prin tehnologiile

aplicate, in conditii de pierdere zero prin reutilizarea completa a drenajului,
putem spune ca este un avantaj de luat in seama, daca facem comparatie cu
cantitatile de apa folosite in culturile din sol, unde cea mai mare parte se leviga
in straturile inferioare, de unde majoritatea plantelor oricum nu mai pot
absorbi. De cele mai multe ori, aceasta apa, ce ajunge inclusiv in panzele
freatice, poate contine cantitati mari de pesticide si alte substante toxice,
poluante.
Agricultura socila responsabila prin sistemele de tip indoor farming cu tehnologii
hidroponice sau aeroponice, utilizeaza cu 95 % mai putina apa decat cele
conventionale in sol.

3. In conditiile unei culturi legumicole pe un substrat inert, cu scop doar de

sustinere, care nu vine cu niciun aport nutritional plantei, cantitatile necesare
de nutrienti pot fi controlate exact in asa fel incat dezvoltarea sa se faca optim
 si planta sa metabolizeze tot fara a exista riscul de reziduuri nedorite. Exista mai
multe variante care tin de tipul de cultura si de nivelul de dezvoltare si implicit
de nevoia pentru o fertilizare pe fenofaze. Lafel de important este si alegerea
fertilizantilor, fie ca sunt chimici sau ecologici.
Chiar si in cazul utilizarii fertilizantilor 100% ecologici cand riscul de reziduri
periculoase este zero, orice depasire a cantitatilor optime nu face bine plantei,
conducand-o intr-o stare de stres care duce catre o productivitate scazuta, un
produs final nevandabil, sau chiar compromis. De la aceasta premisa trebuie
sa mergem si catre fertilizantii chimici, care odata aplicati in cantitati excesive,
nu fac bine plantei si productiei in sine. Odata folositi in aceasta forma
necontrolata, partile negative sunt resimtite din toate directiile, inclusiv prin
cheltuila nejustificata in conditiile rezultatului nefavorabil.
Tinerea sub control intr-o cultura de acest fel, se poate realiza in conditii de
tehnologie de ultima generatie, cu ajutorul unor statii de fertirigare
performante, sau chiar mecanic prin pompe de recirculare a mixului de baza.
Acesta din urma functioneaza foarte bine pentru fermele mici si foarte mici.

4. Culturi 365 de zile pe an: In agricultura traditionala sezonalitatea si chiar

alegerea terenului pentru fiecare cultura in parte a reprezentat un impediment.
Intr-o tehnologie precum cele promovate in sistemul agriculturii social
responsabile, culturile nu depind nici de sezon, nici de particularitati speciale,
totul este condus.

5. Biodiversitate urbana. Din ce in ce mai mult suntem preocupati de crearea cator

mai multe spatii verzi in inimile oraselor. Exista deja destul de multe miscari in
vedere infiintarii unor spatii de tip social urban farming, cu stategii clare de
creare a unor spatii vii in anumite locuri ca identificate dezafectate, care nu
reprezinta interes in societate, ba chiar polueaza vizual si nici nu exista
perspective intr-o utilizare in folosul comunitatii.
Totodata, agricultura urbana poate starni interes, in conditiile de proximitate,
pentru activitati exatrascolare pentru elevi si copii de gradinita.

6. Securizare business

7. Zero insecto-fungicide

8. Zero poluare directa