Femei remarcabile in istoria Romaniei

EcaterinaTeodoroiu

EcaterinaTeodoroiu

Ecaterina Teodoroiu (sau Catalina Toderoiu) e o prezenta insolita in istoria noastra, una dintre
putinele femei distinse "oficial" cu renumele de eroina, printre atatea alte eroine anonime care
vor fi pierit in batalii fara ca posteritatea sa le mai stie numele si faptele. Cercetas, apoi
infirmiera in timpul Primului Razboi Mondial, si-a depasit conditia sub influenta unei tragice
intamplari - moartea fratelui ei Nicolae, cazut pe front. Pentru el, in amintirea lui, pentru a-i
onora memoria, sora l-a inlocuit, cumva, devenind si ea soldat - sau, poate, curajul pe campul de
lupta era o trasatura de familie. Podul Jiului, Samboteni, Barbatesti, Tantareni, Filiasi - sunt
nume ale unor locuri in care armata romana a dat, in 1916, batalii la care a luat parte si Ecaterina
- pe atunci in varsta de 22 de ani. Remarcata penrtru curajul ei, decorata de regele Ferdinand, a
primit, pe langa multe distinctii, gradul de sublocotenent si comanda unui pluton de infirmieri, cu
care a luat parte la luptele de la Marasesti. Aici a murit, impuscata in piept, incheindu-si astfel, in
chip tragic si eroic, scurta viata de femeie-ostas.
 Regina Maria

Regina Maria a avut, ca si predecesoarea ei, o viata plina de preocupari personale, bine
cunoscute, care ii hraneau spiritul creator si avid de frumos, dar si o viata politica, mult mai putin
stiuta, insa prin care a adus un aport hotarator la istoria Romaniei. Castelul Pelisor, casa si
gradinile de la Balcic, tablourile pe care le picta, povestile pe care le scria - sunt infaptuirile unei
vieti de regina-artista, plina de haruri, parte dintre multele sale calitati. Dar, atunci cand, dupa
Primul Razboi Mondial, negocierile Tratatului de la Paris s-au impotmolit in punctul in care
urmau sa se acorde Romaniei recunoasterea si rasplata participarii la conflict, regina Maria si-a
revelat si marele ei har politic, pe care il avusese mereu, dar care, pana atunci fusese tinut
oarecum ascuns, in umbra celorlate preocupari, mai vizibile - de mama, sotie, persoana oficiala si
artista. A plecat ea insasi la Paris, iar intrevederile cu ministrul francez Clemenceau au indreptat
situatia. Prin Tratatul de la Paris, Romania si-a vazut implinite aspiratiile, iar Romania Mare isi
datoreaza nasterea - poate in masura mai mare decat credem - interventiei oportune si salutare a
reginei Maria.
 Ana Aslan

A fost medic român specialist în gerontologie, academician din 1974, director al Institutului
Național de Geriatrie și Gerontologie (1958 - 1988). n timpul Primului Război Mondial, Ana
Aslan a îngrijit soldații în spitalele militare din spatele frontului de la Iași. După întoarcerea la
București, în anul 1919, ea a lucrat alături de marele neurolog Gheorghe Marinescu. Trei ani mai
târziu, a absolvit Facultatea de Medicină.
Este considerată a fi “Savanta care a învins bătrânețea”.
În cadrul acestui institut, Ana Aslan a elaborat medicamente cu efecte curative aupra îmbătrânirii
și a bolilor legate de vârstă, de exemplu Gerovital H3 primul medicament creat anume să întârzie
procesul de îmbătrânire, a fost elaborat între anii 1946 și 1956, de Prof. Dr. Ana Aslan și școală
să după numeroase cercetări clinice și experimentale. Aslavital este de asemenea o marca Ana
Aslan.
 Nadia Comăneci

Nadia Comăneci este câștigătoare a cinci medalii olimpice de aur. Este considerată a fi una
dintre cele mai bune sportive ale secolului XX și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din
toate timpurile, „Zeița de la Montreal”, prima gimnastă a epocii moderne care a luat 10 absolut.
Este primul sportiv român inclus în memorialul International Gymnastics Hall of Fame.
 Maria Tănase

Maria Tănase a fost supranumită Pasărea măiastră de către Nicolae Iorga în anul 1938. Este
cunoscută pentru interpretarea de muzică populară, lăutărească. A fost și actriță de teatru de
revistă. Repertoriul său cuprindea cântece din toate zonele țării.
 Virginia Andreescu Haret - prima arhitectă din Romînia

Virginia a fost nepoata marelui pictor român Ion Andreescu și, după ce a trecut printr-o copilărie
dură, rămasă orfană la vârstă de 9 ani și fiind nevoită să aibă grijă de cei trei frați. La vârstă de
18 ani a intrat prima, la Școală Superioară de Arhitectură din București. În același timp, a studiat
și la Academia de Arte Frumoase.
A fost prima femeie arhitect din România, obținând diploma în 1919, și prima femeie din lume
care a ajuns la gradul de arhitect inspector general, statut recunoscut prima dată în cadrul celui
de-al XVI-lea Congres de Istorie a Științei organizat la București, în 1981
 Sarmiza ori Sarmisa Bilcescu - prima româncă avocat

Sarmiza ori Sarmisa Bilcescu (ulterior Bilcescu-Alimănișteanu, n. 27 aprilie 1867 - d. 26 august

1935) a fost prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obținut licența în drept la
Universitatea din Paris și prima femeie din lume cu un doctorat în drept în acele vremuri, accesul
femeilor în astfel de domenii era aproape de neconceput. Tânără româncă a reușit să spargă
barierele prejudecăților și ale sexismului. A fost căsătorită cu inginerul Constantin
Alimănișteanu.