I i

Izomeria

sil organici
compusilor i i
 Clasificarea izomerilor
iz me ii

iz me i t ct ali te e iz me i
iz me i e c tit tie

iz me i e c matie

iz me i e c i atie

iz me i e met ic tici
i

e a ti me i ia te e iz me i
l l l l
 t i i
Stereoizomeria

Izomeria de conformaŃie
Izomeria de configuratie
Graficul energetic al variaŃiei
energiei în cursul unei rotaŃii
complete a butanului
H3 CH3 HCH3 H CH3
H3C CH
3

H H H3 C H HH H
H CH3
total eclipsat H
eclipsat eclipsat total eclipsat

6 kcal/mol
(25kJ)
3,6 kcal/mol
(15kJ)
0,9 kcal/mol
0,9 kcal/mol
H C CH CH
H CH3 H H H3 C H Grafigul de energie pentru conformatiile
H H H H butanului.Conformatiile total eclipsate
gauche H H sunt cu energia cea mai mare
CH
anti gauche iar conformatiile intercalate
cu energia cea mai mica

~6kcal 0.9kcal 3.6kcal energie 3.6kcal 0.9kcal ~6kcal

(25kJ) 3.8kJ) (15kJ) minim (15kJ) (3.8kJ) (25kJ)
a

0
0
60
0
120
0
1800 2400 300
0
3600
Unghiul de torsiune  
ConformaŃiile butanului
0 CH3
CH3 0 CH3 0 0
H3C CH3 H H
H CH3
H H H
H H H H CH3 CH3
H H
sin gauche eclipsat anti
(total (=60 ) (=120 ) (=180 )
eclipsat)
(=0 )
eclipsati intercalati
Cele mai importante conformatii
Sin- conformaŃia eclipsată cu grupările R la
0o una faŃă de alta.
Gauche- conformaŃia intercalată cu
grupările R situate la 60o una faŃă de alta.
Anti- o conformaŃie intercalată cu
grupările R la 180o una faŃă de cealaltă.
 Izomeria de configuraŃie
Izomeria geometrică
Izomeria optică
 Izomeria geometrică
H3C CH2CH3 H3C
C C C H
H C
H H
CH2CH3
cis-2-pentena trans-2-pentena
H3C CH CH H
H
C C C C
H3C H H CH2CH3
2-metil-2-pentena 1-p n n
nu au izomeri cis-trans
 Nomenclatura E-Z pentru izomerii geometrici este introdusă de
Cahn, Ingold şi Prelog.

Terminologia E-Z urmăreşte paşii:

1.Se atribuie priorităŃile pentru cei doi substituenŃi de la
fiecare capăt al dublei legături în funcŃie de numărul
atomic Z al atomului legat de carbonul dublei legături.
2.Dacă cei doi atomi notaŃi cu 1,3 (prioritari) sunt
împreună, de aceeaşi parte a dublei legături (cis),
configuraŃia se numeşte Z, dacă cei doi atomi notaŃi sunt
opuşi faŃă de planul legăturii duble (trans), izomerul este
E.
 1 4
1
C C C C
2 4
2 3
Zusammen
Entgegen
1>2
3>4

exemplu: 1
1 opusi
impreuna
1 Br 1
CH 1 CH3
C C C
2 Cl 1 Br H 2
H 2
(Z)-1-bromo-1-cloropropena (E)-1-bromo-1-cloropropena

Br

3-bromo-(3Z,5E)-octadiena
Izomeria geometrică a
ciclurilor

H H3C H H
CH3 H

CH3 H3C H H 3C CH3

H
trans-1,2-dimetilciclopropan cis-1,2-dimetilciclopentan (achiral
enantiomeri
Enantiomeria(izomeria optică)
Izomerii optici- substanŃe ce prezintă aceleaşi proprietăŃi fizice şi
chimice dar se deosebesc prin puterea de rotaŃie a luminii polarizate.
Aceste substanŃe se numesc optic active, iar izomerii se numesc
antipozi optici sau enantiomeri.
Enantiomerii -izomeri care au aceleaşi proprietăŃi fizice şi chimice; se
deosebesc prin comportarea lor diferită faŃă de un factor chiral:
lumina polarizată, un reactant chiral, catalizator. -aceeaşi
geometrie, dar se deosebesc prin aranjarea spaŃială chirală diferită
a substituenŃilor în spaŃiul tridimensional;
- respectă condiŃia obiect – imagine în oglindă, deci au configuraŃii
diferite.
 Activitatea optică
Activitatea optică este proprietatea substanŃelor de
a roti planul luminii polarizate. Unele substanŃe
rotesc planul luminii polarizate spre dreapta –
dextrogire (+), iar altele, rotesc planul luminii
polarizate spre stânga – levogire(-)
Activitatea optică depinde de:
 Structura cristalului (de exemplu, cuarŃul a
cărui activitatea optică dispare prin topire)
Structura moleculară (zahărul, acidul tartric îşi
menŃin proprietatea de a roti planul luminii
polarizate în toate stările de agregare)
 Activitatea optică
Activitatea optică a unei substanŃe se exprimă
prin rotaŃia specifică unghiul cu care deviază
planul luminii polarizate 1g substanŃă din 1cm3
lichid pentru o lungime de 1dm a stratului
străbătut de raza de lumină.
[ ] tW = /ld, unde: t = temperatura, = unghiul de
rotaŃie, l = lungimea tubului în dm, d =
densitatea substanŃei, W = lumina galbenă a
lămpii de sodiu la 
=589nm.
 Chiralitatea

chiralitatea- proprietatea substanŃelor de a fi nesuperpozabile cu

imaginea lor în oglindă, prin mişcarea lor de rotaŃie sau translaŃie.
Chiralitatea reprezintă condiŃia necesară şi suficientă pentru
apariŃia activităŃii optice. Moleculele chirale sunt optic active, iar
moleculele care nu respectă condiŃia obiect – imagine în oglindă sunt
achirale.
Chiralitatea moleculelor depinde de geometria acestora şi se
clasifică Ńinând cont de elementele de simetrie:
 Plan de simetrie
 Centrul de simetrie
 Axă de rotaŃie de ordin II
 Elemente de simetrie
Planul de simetrie este planul ce împarte moleculele în
două părŃi simetrice, fiecare reprezentând imaginea de
oglindire a celeilalte.
Centrul de simetrie este punctul din care la distanŃe egale se
văd imagini simetrice.
Axa de rotaŃie – prin rotirea unei molecule cu 180o în jurul
acelei axe apare o structură echivalentă şi rotită cu încă
180o apare o structură identică.
 C2 C2
HA HB HB HA

H H
H CH3 H3C H
H3C H H CH3 H3C CH3
trans 1,2 dimetil ciclopropan moleculã chiralã molecule achirale
(are 2 enantiomeri) (prin trasarea unui plan de simetrie)
 Tipuri de chiralitate
1.Chiralitate centrală
2.Chiralitate axială
3.Chiralitate elicoidală
4.Chiralitate de tip „ansă”sau planară
 Exemple
H COOH
COOH COOH
H C* OH HOOC H
H C * OH
H C OH
CH3 COOH
acidul tartric (mezo)
acid lactic
R' R
R' R R'
R

R R' R' R'

R R

conformatii impiedicate

2 a b
b sp2 sp a (CH2)n
C C C C C C
a sp b b a
O O

R
 Chiralitatea centrală
a X = C, Si, N+, P+, aminoxizi, sulfoxizi

X b
c d

N H S O sau R1 Si R2
H3C C2H5 R1 R2
O
aminoxozi sulfoxizi

CHO COOH COOH

H OH H OH HO H

CH OH CH3 CH3
aldehida glicericã D(+)
acidul lactic D (+) acidul lacticD(-)
enantiomeri
 Formulele de reprezentare a
enantiomerilor
 Formule de configuraŃie tetraedrică,  Formule de perspectivă tetraedrică
ce redau modelul steric real al moleculelor

C OOH COOH COOH COOH

CH3 H3C C CH3 H3C C

H H
H OH HO H
O O

 Formule de proiecŃie Fischer

 Formule de perspectivă
COOH COOH COOH COOH legaturi pana-substituentii
din fata observatorului
H OH OH H H C OH HO C H legaturi punctate-substituentii
din spatele planului de reprezentare
CH3 CH3
CH3 CH3
Trecerea de la formule de configuraŃie tetraedrică la formule de proiecŃie Fischer

COOH
C OOH COOH COOH
CH3
H H OH H OH
C CH3
H C H3 CH3 H OH
 ConvenŃii pentru notarea
configuraŃiilor
1.ConfiguraŃia relativă după convenŃia
Fischer – Rosanoff (D,L)
2.ConfiguraŃia absolută la centrul de
chiralitate (R,S)
 ConfiguraŃia relativă după convenŃia
Fischer – Rosanoff (D,L)
ConfiguraŃiile stabilite în raport cu substanŃa etalon (aldehida glicerică) – notate prin convenŃia D, L
CHO CHO CHO CHO
H OH CH2OH HO H
HOH C
CH2OH H OH HO H CH2OH
D(+) glicerinaldehidã L(-) glicerinaldehidã

CHO COOH COOH COOH

oxidare PBr3 H OH
reducere
H OH H OH H OH
CH2Br CH3
CH2OH CH2OH

D(+) glicerinaldehidã D(-) acid gliceric acid D(-)3-brom-2- D(-) acid lactic
hidroxipropionic

CHO COOH COOH

H OH H OH H OH
CH OH CH OH
D (+) aldehidã glicericã D(-) acid lactic D (-)acid gliceric
 ConfiguraŃia absolută la centrul de
chiralitate (R,S)
ConvenŃia R,S are la bază regulile:
a
1. 1. se stabileşte prioritatea substituenŃilor legaŃi de centrul a>b>c>d d
chiral (aceleaşi reguli ca la izomerii geometrici):
b c
1. 2. se priveşte tetraedrul astfel ca substituentul cu prioritate
minimă să fie cel mai îndepărtat de observator; a
observatorul roteşte privirea de la substituentul de prioritate
maximă, prin cel mediu spre cel minim. d

1. 3. dacă sensul descreşterii priorităŃii substituenŃilor este a b a

c
în sensul rotirii acelor de ceas este configuraŃie rectus,
dacă este în sens invers – sinister. d
b c c b
2 2

CHO CHO CHO CHO

1 1
H OH 3 HO H
CH2OH HOH2C OH
3 CH
proiectie 2OH
Fischer HO 1 CH2OH
perspectivica proiectie Fischer
perspectivica
(R)-(+)-glicerinaldehida (S)-(-)-glicerinaldehida
sau
D(+) glicerinaldehidã L(-) glicerinaldehidã
-OH>-CHO>-CH2OH>H
 Conventia RS in cazul formulelor Fischer

 Folosirea formulelor de proiecŃie Fischer necesită respectarea, anumitor

reguli deoarece ele sunt structuri convenŃionale de reprezentare în plan.
1.Prin rotirea cu 180o în planul moleculei, ceea ce coincide cu un număr par de
schimbări a locului a doi substituenŃi, se menŃine configuraŃia.
2.Prin rotirea cu 90 o sau 270 o în planul figurii, ceea ce coincide cu un număr
impar de schimbări a locului a doi substituenŃi are loc schimbarea
configuraŃiei
3. Când substituentul de prioritate minimă nu este în partea de jos a liniei
verticale, conform convenŃiei Fischer este permisă schimbarea locului
substituenŃilor Ńinându-se cont că la o schimbare a locului a doi substituenŃi
rezultă antipodul optic iar la două schimbări rezultă acelaşi enantiomer.
 Exemple, exercitii

CHO 2 schimbari OH 2
H OH HOH2C CHO
CH2OH H R
1 schimbare
CHO
HOH2C OH
H S
Cl O
H Cl COOH
H H NH2
CH2SH
O
 Izomeria optică la compuşii cu două
centre de chiralitate

1.molecula are doi atomi de carbon

asimetrici cu substituenŃi diferiŃi;
2.molecula are doi atomi de carbon
asimetrici cu substituenŃi identici;
 Izomeri optici cu doi atomi de carbon
asimetrici cu substituenŃi diferiŃi
2,3,4 trihidroxibutanal I II III IV
CHO CHO CHO CHO HOH C CHO
HOH2C CHO
H OH HO H H OH HO H 2
H OH HO H HO H H OH H OH
H
H OH O
H CH2OH CH2OH CH2OH H
CH2OH forma treo
forma eritro
ritroza reoza
2R, 3R 2S,3S 2R,3S 2S,3R
Forme eritro si treo CHO CHO CH2OH HOH2C CHO
H H
H OH H OH
OH H OH
CH H
2
forma eritro proiectie Newman
CHO
CHO CH2OH HOH2C CHO
HO H
C H
H OH H H OH H OH
O
CH2OH OH proiectie Newman
forma treo
I şi II sunt enantiomeri (eritro) I + II în părŃi egale = racemic
III şi IV sunt enantiomeri (treo) III + IV în părŃi egale = racemic
I şi II faŃă de III şi IV sunt diastereoizomeri
 I III II IV
CHO CHO CHO CHO
H OH H OH HO H HO H
H OH HO H HO H H OH
CH2OH CH2OH CH2OH CH2OH
2R, 3R 2S,3R 2S,3S 2R,3S
epimeri la C3 epimeri la C2

RelaŃia stereochimică între diastereoizomeri (pentru 2,3,4 trihidroxibutanal)

2R, 3R(I) enantiomeri 2S, 3S(II)

diastereoizomeri diastereoizomeri diastereoizomeri

2R, 3S(III) enantiomeri 2S, 3R(IV)

 Izomeri optici cu doi atomi de carbon
asimetrici cu subsituenŃi identici
acidul tartric (acidul 2,3 dihidroxisuccinic):

I II III IV
COOH COOH COOH COOH
H OH HO H H OH HO H III = IV mezo chirală (eritro)
H OH HO H HO H H OH I şi II sunt enantiomeri (treo) I + II în părŃi egale = racemic
COOH COOH COOH I şi II faŃă de III (III = IV) sunt diastereoizomeri.
COOH
eritro treo
2R,3S 2S,3R 2R, 3R 2S,3S
mezo, achirala
(+) enantiomeri
Activitatea optică

3
 AMESTEC RACEMIC, FORMA MEZO

 Racemicul: amestec în părŃi egale a doi enantiomeri, care este optic inactiv prin
compensare intermoleculară a celor doi enantiomeri. Poate fi scindat în enantiomeri.
 Forma mezo este forma optic inactivă prin compensare intermoleculară a celor două
forme chirale care nu pot fi separate deoarece, având substituenŃi identici, în fiecare
moment apar un număr egal din ambele structuri (cele două forme mezo), bariera de
energie fiind mică.
 Pentru a identifica un racemic sau forma mezo se utilizează o metodă cromatografică
şi se procedează astfel: se folosesc două coloane cromatografice în care, pe lângă
Al O se introduce şi o substanŃă chirală – lactoza. Trecând prin aceste coloane
(racemicul şi forma mezo) se observă că prin coloana prin care a trecut racemic,
soluŃia nu roteşte planul luminii polarizate.
Izomeria optică la compuşii ciclici
Structuri achirale Structuri chirale

R R R R R H H R
H H H H H R R H
trans
cis 2 enantiomeri
R R H
R R
H

R
R R
R
H
cis H trans
H
H H R R
R H H
R R H H
R R R
cis trans

H3C CH3 H C H3C CH3 H3C CH3

3 CH3
cis-1,2-dimetilciclohexan
trans-1,2-dimetilciclohexan
 Prochiralitate

CH3 CH3 CH3

H H Cl2 H Cl
protoni + Cl H
diastereotopiciH H h H Cl Cl H
prochiral 2H5 C2H5 C2H5
diastereomeri

CH3 CH3 CH3

hidrogen enantiotopic H H Cl2 H Cl
C2H5 h + Cl H
centru prochiral C2H5 C2H5
butan enantiomeri
 ReacŃii ce includ compuşi
optic activi
 reacŃii ce au loc la atomul de carbon
chiral
 reacŃii ce nu au loc la atomul de carbon
chiral
 reacŃii ce generează un nou atom de
carbon chiral
 ReacŃii ce au loc la atomul de carbon chiral
Inversia configuraŃiei(SN2)
O
H3C CH3
O S CH3 HO
H O H H + O S CH3
2 5 O 2 5
O
(R)-2-butil tosilat (S)-(+)-2-butanol
OCH C 3

5 CH CHOH C
HC CH(CH )2 a 2 5
Racemizarea Racemizarea(SN1) C 2 5 CH(CH )2
C CH(CH )2 3C
Br HC (S)
Br (inversie)
(R) b
5
CH CHOH HC CH(CH )2
C
RetenŃia configuraŃiei Br
(R)
(retentie)

Cl
O HCH C S O C2 3 HCHC
HCHC C O Cl
HCH rapid 3 H
2 C Cl
3 2 OH Cl S Cl 3 2 lent
H C + S O -SO HC
+ -HCl H
3 H C
HC H C O 2 3
3 HC
3
ReacŃii ce nu includ un atom de
carbon chiral

H3CH2C H H3CH2C
H C C H2,Pt H C CH2CH3
HO C H
H HO
(S)-1-hexen-3-ol (S)-hexan-3-ol
 ReacŃii ce generează un nou
centru chiral
Pentru a obŃine un compus optic activ sunt necesare materiale de plecare,
reactivi sau catalizatori optic activi
InducŃia asimetrică:utilizarea unui reactiv sau catalizator optic activ pentru a transforma
substanŃele de plecare optic inactive în produşi optic activi.

HC
O
enzime
H3C C CH2CH3 H3CH2C
NADPH, coenzima redusa C O
H
H
(R)-2-butanol
 RezoluŃia enantiomerilor
Enantiomerii puri ai compuşilor optic activi sunt deseori obŃinuŃi prin
izolarea din surse biologice.
Multe molecule optic active se găsesc ca un enantiomer pur în organismele
vii (enantiomerul pur d (+)-acidul tartric, d(+)glucoza).

CHO
H OH COOH
HO H H OH
H OH HO H
H OH COOH
(+)-acid tartric
CH OH (2R,3R)-acid tartic
(+) -glucoza
Separarea enantiomerilor se numeşte rezoluŃie.
Pentru rezoluŃia enantiomerilor este necesară o probă chirală: agent de rezoluŃie.
 RezoluŃia chimică a
enantiomerilor
CH2CH3
H O O
CH3
H OH
CH2CH3 HO H
HO H COOH COOH
CH3 H OH (R)-2-butil tatrat diastereomeri
H+ CH2CH3
(S)-2-butanol + HO H
O O H
CH2CH COOH
(+)-acid tartric CH3
H OH H OH
(2R,3R)-acid tartic
CH HO H
(R)-2-butanol COOH
(S)-2-butil tatrat
(R)si (S)-2-butanol
+
+ (R)-2-butiltartat(R,R) + (S)-2-butiltartat (R,R)
(2R,3R)(+)-acidtartic diastereomeri, nusunt imagineinoglinda
 CH2CH3 COOH CH2CH3
H H OH H OH
C H+
CH3 H2O HO H CH3
H OH
COOH (R)-2-butanol
HO H
(+)-acid tartric
COOH
(R)-2-butil tatrat

CH2CH3 CH2CH3
COOH
O O H HO H
C H H OH
CH3 + CH3
H OH H 2O HO H
(S)-2-butanol
HO H COOH
COOH (+)-acid tartric
(S)-2-butil tartat
 CLASIFICAREA COMPUŞILOR
ORGANICI

Din punct de vedere structural, pot fi clasificati în: compuşi aromatici -

conŃin cicluri aromatice (benzen, naftalina, piridina) si compuşii alifatici
conŃin lanŃuri sau cicluri nearomatice de atomi de carbon.
Seria omologă se defineşte ca o grupă de compuşi care conŃin o aceeaşi
grupare funcŃională sau ca grupă în care fiecare membru diferă de membrul
următor cu masa moleculară mai mare , printr-o grupare metilen, CH2.
 O grupare funcŃională este un atom sau o grupare de atomi ce imprimă
moleculelor organice proprietăŃi chimice specifice (exemple, gruparea
hidroxil, -OH, amino, -NH2, carboxil, -CO2H). Compuşi organici mai pot fi
clasificaŃi, în: (1) hidrocarburi, (2) compuşi conŃinând oxigen şi (3)compuşi
conŃinând azot.
 Clasa de compuşi Structura generală Gruparea funcŃională

Alcani R-H Nu au

DerivaŃi R-X X= F,Cl, Br, I

halogenaŃi
Alchene R-CH=CH-R’ Legătura dublă C=C

Alchine Legătura triplă CC

Arene Ciclul benzenic

Alcooli R-OH Gruparea hidroxil

Eteri R-O-R’ Oxigen între două

grupări alchil

Cetone O Gruparea carbonil

R C R

Aldehide Gruparea carbonil

Acizi carboxilici O Gruparea carboxil

R C OH
Esteri Gruparea carboalcoxi

Amide Gruparea
2 carboxamido
Amine R-NH2 Gruparea amino

Nitrili R C N Gruparea cian

NitroderivaŃi R-NO2 Gruparea nitro

O
R C R