Modul de elaborare a actelor normative adoptate de autorităţile publice locale*

Considerente generale
Având în vedere schimbările care au avut loc în administraţia publică românească, se
impune abordarea de tip leadership şi management strategic în managementul instituţiilor
publice, abordare care nu poate ocoli nici activitatea din administraţia publică a comunei, fie
că este vorba de primărie, fie de consiliu local.
Ţinând cont că principalul atribut al consiliului local, prevăzut în art. 36 alin (1) din
Legea 215/2001, este acelă că are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate
problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor
autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale, în prezentul material mă voi referi la
modul de elaborare a hotărârilor consiliului local.
Hotărârile adoptate de către consiliului local sunt acte administrative adoptate în
limitele competentelor legale prin care se crează, se modifică sau se sting raporturi de drept
administrativ.
Ele constituie o voinţă unilaterală a consiliului local, dar au un caracter obligatoriu şi
executoriu atât pentru persoanele fizice cât şi cele juridice carora li se adresează.
În conformitate cu dispoziţiile legii organice consiliul local, în calitatea sa de autoritate
administrativă autonomă, deliberează şi adoptă hotărâri. În acest sens art.46 din Legea
nr.215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare prevede: „În exercitarea atribuţiilor ce îi revin consiliul local adoptă hotărâri, cu
votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de
organizare şi funcţionare a consiliului cere o altă majoritate.”
Hotărârile consiliilor locale sunt norme juridice prin care acestea rezolvă treburile locale
şi îşi manifestă autoritatea în comune şi oraşe.
Fiind acte de realizare a autorităţii administrative autonome, hotărârile consiliilor locale
sunt acte administrative obligatorii şi executorii, cu condiţia respectării legii, şi care, ca orice
act juridic, trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi de fond pentru valabilitatea lor.
Astfel în privinţa condiţiilor de valabilitate, impune să se aibă în vedere, pe de o parte, câmpul
lor de aplicare, iar pe de altă parte, cerinţele privitoare la adoptarea hotărârilor de către
consiliile locale şi condiţiile de fond ale legalităţii actelor juridice.
La elaborarea lor, iniţiatorii vor avea în vedere caracterul de subordonare faţă
de toate actele normative de nivel superior, limita competenţei materiale instituită, precum şi
respectarea principiilor din actul normativ care-i conferă acest drept.
Reglementarile cuprinse în hotarari nu pot contraveni unor prevederi din acte
normative de nivel superior.
Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care
să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă. Soluţiile pe care le cuprinde
trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica
legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu ansamblul reglementărilor interne şi ale
armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale la care
România este parte, precum şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Hotărârile consiliului local reprezintă o modalitate juridică de organizare a executării
şi de executare a legii, care trebuie să aiba întotdeauna o bază legală.
Proiectele de hotărâri se înscriu în ordinea de zi a şedinţei prin menţionarea titlului şi a
iniţiatorului, în ordinea înregistrării.
Iniţiatorul poate să-şi retragă proiectul de hotărâre până la aprobarea, de către şedinţă,
a ordinii de zi pe care este înscris.
În situaţii excepţionale, când se impune adoptarea unor soluţii imediate, în vederea
evitării unor grave atingeri aduse interesului public, proiectele de hotărâre se supun adoptării
în procedură de urgenţă, potrivit art. 44 - 45 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia

1
publica locală. În această situaţie, iniţiatorul proiectului de hotărâre va solicita primarului
comunei să facă menţiunea „Procedură de urgenţă” pe referatul proiectului de hotărâre.
Situaţia excepţională trebuie să fie motivată în scris şi nu poate constitui un abuz în vederea
eludării procedurilor anterioare elaborării actelor administratrive.

Formele procedurale la elaboarea unui act administrativ

Elaborarea unui act administrativ, presupune, potrivit Dreptului administrativ, trei
forme procedurate şi anume:
Formele procedurale anterioare care cuprind:
Iniţiativa
Rapoartele şi avizele
Avizele de legalitate
Acordurile prealabile
Formele procedurale concomitenete, care se referă la:
cvorum
majorităţi
semnarea actelor
contrasemnarea
motivarea actelor administrative
Formele poceedurare posterioare, adică:
comunicarea
publicarea
aprobarea
confirmarea
În ceea ce priveste pe iniţiatorii unui proiect de hotărâre, importantă este doar forma
procedurală anterioară emiterii sau adoptării actului administrativ.

Dreptul la iniţiativă şi procedura de iniţiere a proiectelor de hotărâri

Dreptul la iniţiativă pentru proiectele de hotărâri ale consiliului local aparţine
primarului, consilierilor, viceprimarilor sau cetăţenilor.
Elaborarea proiectelor de hotărâri va fi precedată de o activitate de documentare şi
analiză din partea iniţiatorului a legislaţiei în materie a realităţilor concrete ce urmează a fi
reglementate şi a consecinţelor prezumate.
Cu aceasta ocazie vor fi examinate şi avute în vedere unele reglementări similare din
alte U.A.T.-uri din ţară, a reglementărilor siliare din legislaţia străină, în special a ţărilor
Uniunii Europene.
Compartimentele de specialitate ale consiliului local, instituţiile şi serviciile publice
aflate sub autoritatea sa, vor pune la dispoziţia initiatorului toate informaţiile şi datele
solicitate .
În etapa de analiză şi documentare, initiatorul poate apela şi la sprijinul comisiilor de
specialitate ale consiliului local sau la sprijinul specialiştilor din cadrul consiliului judeţean.
Pentru alegerea unor solutii judicioase şi durabile se pot elabora mai multe variante
posibile de proiecte, evaluandu-se efectele previzibile ale fiecăruia.
Obligaţia redactării şi semnării proiectului revine initiatorilor lui.
La redactarea proiectului de hotărâre se va ţine cont de respectarea normelor prevăzute
Legea privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, nr.24/2000
republicată. În acest sens, iniţiatorul proiectului de hotărâre poate solicita asistenţă de
specialitate care va fi oferită de către secretarul unităţii administrativ-teritoriale. În
tehnoredactarea proiectului (care trebuie să aibă foma standard: caractere Times New Roman
de mărimea 12) se solicită sprijinul serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al
primarului.

2
 Proiectele de hotărari trebuie redactate într-un stil concis, sobru, clar şi precis, care să
excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi ortografice şi de
punctuaţie ale limbii romane folosindu-se semnele diacritice.
Folosirea neologismelor este permisă numai dacă nu exista un sinonim de largă
răspândire în limba română, iar termenii de specialitate vor fi întrebuinţaţi numai dacă sunt
consacraţi şi stăpâniţi de cei cărora li se adresează.
Redactarea textelor se va face prin folosirea cuvintelor în înţelesul lor curent în limba română
modernă, evitându-se folosirea regionalismelor. Exprimarea prin abrevieri a unor denumiri
sau termeni se poate face prin explicitare în text. Pentru accentuarea caracterului imperative al
dispoziţiei, la redactare, verbele vor fi utilizate la timpul prezent, forma afirmativa.
Textul articolelor trebuie sa aibă un caracter dispozitiv, să prezinte norma instituită
fără explicaţii şi justificări. Utilizarea unor norme imperative este permisă numai în măsura în
care ele sunt strict necesare pentru întelegerea textului. Nu este permisă prezentarea unor
explicatii prin folosirea parantezelor .
Referirea, în cuprinsul unei hotărâri sau dispoziţii la un act normative, de acelaşi nivel
sau superior, se face prin precizarea categoriei juridice, a numărului, titlului şi datei publicării
sau numai a categoriei juridice şi a numarului, atunci când orice confuzie este exclusă.
În cadrul procedurii de iniţiere şi pregătire a hotărârilor sunt necesare anumite scripte
de fundamentare a proiectelor de hotărâre, fără de care o hotărâre poate fi ilegală.
Materialele de fundamentare pentru un proiect de hotărâre sunt următoarele:
 referat de aprobare ( nu expunere de motive cum greşit se foloseşte. A se vedea în
acest sens art. 30 alin. (1) lit. c) din L. 24/2000) redactat şi semnat de iniţiator, care va
cuprinde:
a) motivele de fapt care reclama reglementarea respectiva, cu alte cuvinte raţiunile care au
determinat iniţierea proiectului, şi, după caz, scopul urmărit;
b) principiile de baza si finalitatea ;
c) efectele /consecintele in raport cu obiectul reglementarii ;
d) fazele parcurse in pregatirea proiectului ;
e) temeiul legal care sta la baza adoptarii acelei reglementari;
f) modul de realizare şi resursele necesare;
g) va preciza comisia de specialitate de la care se cere avizul.
Referatul de aprobare se depune şi se înregistrează la registratura generală, după care,
primarul şi secretarul, prin rezoluţie, stabilesc, în termen de 10 zile, compartimentul care va
întocmi raportul de specialitate şi care va redacta proiectul de hotărâre, termenele şi, dacă este
cazul, comisia de specialitate care va analiza şi aviza proiectul.
b) Raportul de specialitate al compartimentului de resort
Compartimentele de resort au obligaţia de a elabora raportul la proiectul de hotărâre,
în termen de 30 de zile de la solicitarea iniţiatorului (art. 45 din L. 215/2001). Raportul nu
trebuie privind doar ca un material care, conform legii trebuie să însoţească proiectul de
hotărâre. Acesta trebuie privit ca un sprijin în adoptarea unei hotărâri viabile. De aceea în
cuprinsul său raportul va face referire la actele normative în materie, necesitatea şi
oportunitatea adoptării hotărârii şi de ce nu, propuneri pentru completarea şi reformularea
articolelor din proiectul de hotărâre.
Raportul de specialitate al compartimentului de resort trebuie să asigure temeinicia
proiectului, prin stabilirea corectă a stării de fapt şi legalitatea, prin corecta încadrare în drept
a stării de fapt. O atenţie deosebită se acordă respectării competenţei şi concordanţei
dispoziţiilor propuse în proiect, cu prevederile legale şi principiile de drept.
Sintetic, acest tip de raport trebuie să cuprindă:
a) elemente de specialitate de natură să conducă la fundamentarea proiectului de
hotărâre;
b) legalitatea şi oportunitatea acestuia;

3
 c) consecintele previzibile ale reglementarilor propuse.
Raportul va fi semnat de către şeful compartimentului de specialitate sau persoana
desemnată de către primar şi secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi va fi depus,
împreună cu proiectul de hotărâre şi referatul de aprobare secretarul unităţii administrativ-
teritoriale.
c) Raportul de avizare al comisiei de specialiate din cadrul consiliului local
Conform Ordonanţei Guvernului României privind aprobarea Regulamentului cadru
de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, nr.35/2002, aprobată de Legea nr.673/2002,
comisiile de specialitate întocmesc avize asupra proiectelor de hotărâri şi asupra problemelor
analizate, pe care le prezintă consiliului local.
Ca şi în cazul rapoartelor compartimentelor de resort avizele comisiilor de specialitate se
întocmesc în scris, şi se înregistrează în registrul de intrare ieşire a corespondenţei.
Referitor la conţinutul avizului , considerăm că acesta cuprinde punctul de vedere al
comisiei de specialitate, propuneri de îmbunătăţire a proiectului de hotărâre şi amendamente,
acesta concretizându-se într-un material util adoptării unei hotărâri viabile.
Avizele întocmite de comisiile de specialitate vor cuprinde separat, cu motivarea
necesară, atât amendamentele şi propunerile acceptate cât şi cele respinse. Ele sunt supuse la
vot în cadrul comisiei, fiind semnate de preşedinte şi secretar comisiei.
Raportul trebuie să asigure oportunitatea proiectului, apreciază concordanţa dintre
scopul urmărit de iniţiator şi interesele judeţului. Solicitarea raportului de avizare este
obligatorie, însă consiliul nu este obligat să i se conformeze.
Fac excepţie :
a) proiectele de hotărâre cu grad redus de complexitate, care nu necesită o
fundamentare tehnică prealabilă, cum sunt cele privind alegerea unor consilieri în anumite
funcţii, când este suficientă referatul de aprobare şi acordul persoanei respective, care poate fi
şi tacit;
b) proiectele de hotărâre iniţiate de o comisie de specialitate sau de comisia de
validare, privind probleme din domeniul ei de activitate, când referatul de aprobare este,
totodată, şi raport de avizare.
După obţinerea avizelor iniţiatorul actului definitivează proiectul, reţinând sau
respingând motivat propunerile, recomandările sau observaţiile formulate de avizatori. Dacă
în urma propunerilor, recomandărilor şi observaţiilor primite, se aduc modificări de esenţă
proiectului iniţial, se pot solicita alte avize, note de fundamentare sau referate decât cele
iniţiale, în funcţie de schimbările intervenite.
După examinarea proiectului sau propunerii, comisia de specialitate a consiliului local
întocmeşte un aviz cu privire la adoptarea sau, după caz, respingerea proiectului ori propunerii
examinate.
Avizul se transmite secretarului unităţii administrativ-teritoriale, care va dispune
măsurile corespunzătoare difuzării lui către primar şi către consilieri, cel mai târziu o dată cu
invitaţia pentru şedinţă.
Proiectele de hotărâri şi celelalte propuneri, însoţite de avizul comisiei de specialitate
şi de raportul compartimentului de resort din aparatul de specialiate al primarului, se înscriu
pe ordinea de zi şi se supun dezbaterii şi votului consiliului în prima şedinţă ordinară a
acestuia.

Avizul reprezintă opinia de specialitate, solicitată de autoritatea administrativă

competentă să emită/adopte actul administrativ, cu privire la necesitatea şi oportunitatea
emiterii/adoptării şi la conţinutul actului. Avizele de regulă, nu se pot solicita autorităţilor
administrative ierarhic superioare emitentului, iar revocarea avizului ulterior actului
administrativ emis/adoptat cu respectarea lui nu influenţează valabilitatea actului
administrativ.

4
 Tipuri de avize:
Avizele sunt facultative, atunci când autoritatea administrativă care emite/adoptă
actul nu este obligată să le solicite. În cazurile în care avizul a fost solicitat şi obţinut,
iniţiatorul actului nu este obligat să se conformeze acestuia;
Avizele sunt consultative, atunci când iniţiatorul actului administrativ este obligat să
le solicite, dar nu este obligat să se conformeze conţinutului acestora la emiterea/adoptarea
actului administrativ;
Avizele sunt conforme, atunci când iniţiatorul actului administrativ este obligat, atât
să le solicite, cât şi să le respecte. În această situaţie, actul administrativ emis nu poate fi
contrar conţinutului avizului , în schimb, organul competent să emită actul, dacă nu este de
acord cu conţinutul avizului, poate să renunţe la dreptul de a mai emit actul administrativ
respectiv.
În cazurile avizului facultativ şi consultativ, actul administrativ poate fi emis/adoptat,
dacă avizul nu a fost emis în termenul prevăzut de lege sau stabilit de autoritatea
administrativă care l-a solicitat.
Potrivit legislaţiei în vigoare, un consiliu local nu poate dezbate un proiect de hotărâre
dacă nu este însoţit de avizele comisiilor de specialitate ale consiliului. Dar, consiliul local
nu este obligat să urmeze acele avize, având deplina libertate în adoptarea hotărârii. În acest
caz , avizul este consultativ.

Avizele de legalitate
Proiectul de hotărâre este supuse controlului de legalitate, care se va executa de către
secretarul unităţii administrativ-teritoriale. În acest sens, acesta va primi, aşa cum am
menţionat mai sus, toate documentele care însoţesc proiectul de hotătâre.
Acesta va analiza proiectul de hotărâre sub aspectul îndeplinirii condiţiilor de fond şi
formă prevazute de lege, putând propune completarea, modificarea sau chiar refacerea parţială
sau totală a acestuia.
Avizul secretarului se va solicita întotdeauna. Acest aviz se dă în formă scrisă şi are
caracter consultativ.
Proiectul de hotărâre va fi însoţit de întreaga documentaţie de fundamentare şi va
cuprinde întotdeauna numele iniţiatorului, numărul şi data înregistrării proiectului la
registratura generală, iar în ultimul articol elementele concrete privind comunicarea sau
publicarea. Secretarul analizează proiectele de hotărâre şi documentaţia însoţitoare şi îşi dă
avizul în termen de 2 zile.
În cazul neavizării secretarul unităţii administrativ-teritoriale va formula în scris
opinia sa motivată pe care o va expune şi în plenul şedinţei consiliului local.
Dupa exprimarea avizului de legalitate de către secretarul unităţii administrativ-
teritoriale, proiectul de hotărâre poate fi cuprins în proiectul ordinii de zi de către primarul
comunei sau de consilierii care au convocat şedinţa de consiliu.

Măsuri privind transparenţa decizională în activitatea consiliului local

În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de hotarari cu caracter normativ,
iniţiatorul proiectului va trimite documentaţiile persoanei desemnate de către primar pentru
relaţia cu societatea civilă. Această persoană are următoarele atribuţii:

să publice un anunţ referitor la proiectele de hotărâre care urmează a se discuta în

şedinţele consiliului local în site-ul primăriei, să-l afişeze la sediul acesteia într-un spaţiu
accesibil publicului şi să-l transmită către mass-media locală. Operaţiunile menţionate se
realizează cu 30 de zile înainte de supunerea spre analiză şi adoptare în plenul consiliului
local.

5
 o Anunţul va cuprinde:
 referatul de aprobare privind necesitatea adoptării hotărârii consiliului
local;
 textul complet al proiectului de hotărâre;
 termenul limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în
scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de hotărâre;
să transmită proiectele de hotărâre tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru
primirea acestor informaţii;
în termen de zece zile de la publicarea anunţului, să primească şi să înregistreze într-un
registru special sugestiile şi opiniile persoanelor interesate, cu privire la proiectele de hotărâre
cu caracter normativ propuse;
să primească solicitările asociaţiilor legal constituite sau ale altor autorităţi publice cu
privire la organizarea unei dezbateri publice;
să aducă la cunoştinţa iniţiatorului proiectului toate sugestiile, opiniile şi cererile
privind dezbaterile publice înregistrate.
Anuntul referitor la elaborarea unui proiect de hotărâre cu caracter normativ cu relevanţă
asupra mediului de afaceri va fi transmis de catre initiator secretarului unităţii administrativ-
teritoriale, care îl va comunica persoanelor fizice şi juridice interesate.

Proiectul de hotărâre se transmite spre analiza şi avizare autoritatilor publice

interesate, numai dupa definitivare, pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate în scris.
În situaţia în care o autoritate publică sau o asociaţie legal constituită solicită
dezbaterea publică a unui proiect, primarul prin compartimentul administraţie publică locală
din cadrul aparatului său de specialitate, va organiza această dezbatere în cel mult 10 zile de la
publicarea datei şi locului desfăşurării dezbaterii publice.
Anunţul privind dezbaterea publică se afişează la sediul primăriei, se inserează în site-
ul propriu şi se transmite, după caz, în mass-media, cu cel mult zece zile înainte de
desfăşurare.
Anunţul se aduce la cunoştinţa cetăţenilor şi asociaţiilor legal constituite care au
prezentat sugestii şi propuneri în scris şi va conţine data, ora, locul de desfăşurare a şedinţei
publice şi ordinea de zi.
Difuzarea anunţului şi invitarea specială a unor persoane la dezbaterea publică sunt în
sarcina persoanei responsabile cu societatea civilă.
La dezbateri participă obligatoriu iniţiatorul proiectului şi specialişti din aparatul de
specialitate al primarului, care au întocmit referatul şi proiectul de hotărâre.
Dezbaterile se realizează într-un cadru organizat, asigurându-se dreptul la exprimare
tuturor participanţilor. Se acordă prioritate celor care au trimis recomandări în scris atât pe
suport electronic, cât şi pe suport de hârtie - maximum două pagini, de format A4.
Participanţii la dezbatere care se înscriu la cuvânt îşi vor susţine punctele de vedere
exclusiv pe marginea proiectelor de hotărâre aflate pe ordinea de zi. În cadrul dezbaterii nu se
vor lua în considerare problemele personale ale participanţilor, precum şi opiniile, sugestiile şi
sesizările care nu au tangenţă cu subiectele aflate în discuţie.
Durata limită de exprimare a punctelor de vedere este de cinci minute pentru fiecare
participant.
Propunerile, sugestiile şi opiniile participanţilor la dezbatere se consemnează în
procesul-verbal al dezbaterii, se înregistrează pe bandă magnetică sau orce alt suport de
înregistrare de către persoana responsabilă cu societatea civilă şi se transmit, împreună cu
recomandările scrise, iniţiatorului proiectului şi compartimentului administraţie locală. În
situaţia în care iniţiatorul proiectului, în urma analizării propunerilor formulate, îşi însuşeşte o
parte dintre acestea şi consideră necesară introducerea lor în proiectul de hotărâre, va

6
menţiona acest lucru într-un referat-anexă şi va modifica în mod corespunzător proiectul de
hotărâre, respectiv anexele acestuia.
Proiectul de hotărâre şi actele care stau la baza acestuia, precum şi procesul-verbal al
dezbaterii publice însoţit de recomandările scrise, se supun dezbaterii consilierilor în comisiile
de specialitate ale consiliului local.
Consiliul local are competenţa exclusivă de adoptare a hotărârilor, punctele de vedere
exprimate în cadrul dezbaterilor publice având valoare de recomandare.

Structura unei hotărâri/proiect de hotărâre (cu exemple concrete)

Proiectele de hotarari vor avea urmatoarele parti constitutive:

- antetul: ROMÂNIA, JUDETUL CLUJ, CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI
MOCIU;
- titlul; ,, Hotărâre privind ……… “
Titlul actului normativ cuprinde denumirea generică a actului. Se interzice ca
denumirea unui proiect de hotărâre să fie aceeaşi cu a altei hotărâri aflate în vigoare.
În cazul proiectelor de hotărâri prin care se modifică sau se completează o hotărâre,
titlul va exprima operaţiunea de modificare sau completare a acestora în conformiate cu
prevederile Legii nr. 24/2000 .
Dupa adoptarea hotărârilor de către consiliul local, acestea se completează cu
numărul de ordine şi data şedintei din registrul de evidenta a hotărârilor.
Aceste menţiuni se înscriu pe partea stângă a paginii, dupa dispozitivul hotărârii şi
semnaturile prevazute de lege.
- Formula introductiva constă într-o propoziţie care cuprinde denumirea autorităţii
emitente şi exprimarea hotărârii de a decide: ,, Consiliul Local al Comunei Mociu”.
- Preambulul hotărârii succede forma introductivă şi enunţă, în sinteză, scopul şi,
după caz, motivarea în fapt şi în drept a reglementării. El nu poate cuprinde nici directive, nici
reguli de interpretare şi in curpinsul lui.
Vor fi menţionate :
- referatul de aprobare al initiatorului proiectului, după caz;
- articolele din hotărârile, ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului României,
legile speciale, legile organice etc. în baza şi în exercitarea cărora hotărârea respectivă a fost
adoptată;
- rapoartele compartimetelor de resort şi ale comisiilor de specialiate ale consiliului local,
care pot fi prezenate şi sub forma: Fiind îndeplinite prevederile art. 44 alin. (1) din Legea
administraţiei publice locale, nr. 215/2001, (r1)cu modificările şi completările ulterioare;
- avizele prevăzute de lege,
toate precedate de formula ,, Având în vedere...... “.
În finalul preambulului se mentioneaza, în toate cazurile prevederile art. 45 alin. ..., lit. ....
şi . 115 alin. (1) lit. b) din Legea administraţiei publice locale, nr. 215/2001, (r 1)cu
modificările şi completările ulterioare, care conferă acestei autorităţi dreptul ca, în exercitarea
atribuţiilor prevăzute de lege, să adopte hotărâri.
- Partea dispozitivă a hotărârii reprezintă conţinutul propriu-zis al reglementării,
alcătuit din totalitatea normelor juridice instituite pentru sfera raporturilor sociale ce se fac
obiectul reglementării.
Elementul structural de bază al părţii dispozitive îl constituie articolul. El curpinde, de
regulă, o singură dispoziţie normativă aplicabilă unei situaţii date.
În cazul în care o hotărâre are o anexă, acesta trebuie să aibă un temei-cadru şi să se refere
eclusiv la obiectul determinat din textul de trimitere: Anexă la HCL nr. din …. “.

7
 Dacă sunt mai multe anexe, acestea se vor numerota cu cifre arabe în ordinea în care au
fost enuntate în textul hotărârii.
În textul cadru de trimitere se va face, în final, menţiunea că anexa face parte integrantă
din hotărâre. Dacă sunt mai multe anexe, se va include un articol distinct, cuprinzând aceeaşi
menţiune, însotită de nominalizarea expresă a tuturor anexelor.
- formula de atestare a autenticitate .

Hotărârea adoptată se semnează de preşedintele de şedinţă sau în caz de imposibilitate

ori refuz de către trei membrii ai consiliului, care au fost prezenţi la dezbatere, se
contrasemează de secretarul unităţii administrativ-teritoriale, se datează şi se numerotează în
ordinea datării lor, separat pe fiecare an calendaristic.
Formula de atestare a legalităţii adoptării hotărârii este:
Prezenta hotǎrâre a fost adoptatǎ cu respectarea prevederilor art. 45 din Legea 215/2001 (r1)
Nr. total al consilierilor = Voturi - pentru =
Nr. total al consilierilor prezenţi = - contra =
Nr. total al consilierilor absenţi = - abţineri =
Formula de atestare este urmată de semnăturile preşedinţilor celor două Camere sau ale
vicepreşedinţilor care au condus şedinţele.
- comunicarea actelor între autorităţile administraţiei publice locale
Comunicarea actelor între autorităţile administraţiei publice locale prefectului judeţului
are o importanţă deosebită, mai ales datorită intrării acestora în vigoare.
Comunicarea se efectuează prin intermediul secretarului unităţii administrativ-teritoriale
în original şi cu semnăturile de rigoare, astfel:
a) Dispoziţiile primarului se comunică în mod obligatoriu prefectului judeţului, în cel
mult 5 zile lucrătoare de la semnarea lor, potrivit prevederilor art. 115 alin. 7 din Legea nr.
215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
b) Hotărârile consiliului local se comunică în mod obligatoriu prefectului judeţului,
potrivit prevederilor art. 115 alin. 3 lit. b din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice
locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Termenul de comunicare este
prevăzut în art. 48 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, text potrivit căruia „secretarul unităţii administrativ-
teritoriale va comunica hotărârile consiliului local primarului şi prefectului de îndată, dar nu
mai târziu de 10 zile lucrătoare de la data adoptării”. Comunicarea hotărârilor cu caracter
normativ către prefect are o importanţă deosebită, întrucât, în funcţie de data comunicării se
va stabili data de la care acestea devin obligatorii şi produc efecte. Astfel, potrivit prevederilor
art. 49 alin. 1 şi 2 din actul normativ invocat mai sus „hotărârile cu caracter normativ devin
obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştinţă publică”, iar „aducerea la
cunoştinţă publică a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data
comunicării oficiale către prefect”.

Unele considerente privind modificarea, completarea şi abrogarea hotărârilor

După intrarea în vigoare, pe durata existentei unei hotărâri pot surveni evenimente ca
modificarea, completarea sau abrogarea.
Evenimentele pot fi dispuse prin hotărâri ulterioare adoptate sau emise de aceeaşi
autoritate, având ca obiect exclusiv evenimentul respectiv, dar şi prin acte normative care, în
principal, reglementează o anumită problematică, iar ca măsura conexa dispun asemenea
evenimente pentru a asigura corelarea lor.
Modificarea constă în schimbarea expresa a textului unuia sau mai multor articole ori
alineate, dându-le o nouă formulare .
Pentru exprimarea normativă a intenţiei de modificare se nominalizează expres

8
textul vizat, cu toate elemntele de identificare. Se va utiliză sintagma: Se modifică şi va avea
următorul cuprins, urmată de redactarea noului text.
Este interzis şi se va evita procedeul utilizat de a se menţiona generic, în finalul unei
hotărâri, ca o alta hotărâre conexă sau text din aceasta să se folosească sintagma Se modifica
in mod corespunzator.
Completarea actului normativ constă în introducerea unor dispoziţii noi, cuprinzând
soluţii legislative şi ipoteze suplimentare, exprimate în texte care se adaugă elementelor
structurale existente, prin utilizarea unei formule de exprimare, cum ar fi: După articolul ... se
introduce un nou articol,......, cu următorul cuprins:.
Actul de completare poate să dispună renumerotarea articolelor actului completat şi
republicarea lui sau să dobândească numărul structurilor corespunzatoare din textul vechi
însoţit de un indice cifric pentru diferenţiere.
Modificarea sau completarea unei hotărâri este admisă numai daca nu afectează
concepţia generală sau caracterul unitar al acestora ori dacă nu priveşte întreaga sau cea mai
mare parte a reglementarilor. În caz contrar actul se înlocuieşte cu o nouă reglementare,
urmând să fie în întregime abrogat.
Prevederile modificate sau care completează actul normativ trebuie să se integreze
armonios în actul supus modificării ori completării, asigurându-se unitatea de stil şi de
terminologie, precum şi succesiunea normală a articolelor.
Reglementările de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor
în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervenţiile ulterioare de modificare
sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază.
Prevederile cuprinse într-un act normativ, contrare unei noi reglementări de acelaşi
nivel sau de nivel superior, trebuie abrogate. Abrogarea poate fi totală sau parţială.
În cazul unor abrogări parţiale intervenite succesiv, ultima abrogare se va referi la
întregul act normativ, nu numai la textele rămase în vigoare.
Abrogarea unei hotărâri, parţial sau total, are caracter definitiv nemaiputându-se să se
repună în vigoare actul normativ iniţial.
Dacă o normă de nivel inferior, cu acelaşi obiect, nu a fost abrogată expres de actul
normativ de nivel superior, această obligaţie îi revine autorităţii care a emis prima actul.
Abrogările parţiale sunt asimilate modificărilor de acte normative, actul normativ
abrogat parţial rămânând în vigoare prin dispoziţiile sale neabrogate.

* Notă: Prezentul text este o reactualizare a unei părţi din lucrarea de disertaţie cu
acelaşi nume pe care am întocmit-o şi susţinut-o în iunie 2005 la finalizarea programului de
perfecţionare Formare secretari – 3 module organizat de INA.

Cluj-Napoca la 17.07.2016 Întocmit,

Marin Ban-Boroşteanu