Taxonomia lui Bloom

Taxonomia lui Benjamin Bloom oferă o structură utilă pentru clasificarea obiectivelor de învățare. Bloom a identificat șase
niveluri de competență, ierarhizate in funcție de gradul de dificultate. A fost publicată pentru prima dată in 1956. De atunci, s-au
făcut progrese importante in înțelegerea modului in care copilul învață. De curând contribuția lui Bloom a fost revizuită de
Anderson si Krathwohl (2001), a căror viziune ține cont atât de genul de cunoștințe care trebuie transmise (dimensiune
cunoștințelor din taxonomia lui Bloom), cât și de descoperirile psihologice cognitive referitoare la procesele folosite pentru
învățare. Schema rezultată oferă o modalitate eficientă de formulare a unor obiective de învățare clare si cu focalizare precisă.

Clasificarea lui Bloom

1. Cunoștințe - se va reține:
 Observarea și memorarea informației
 Cunoașterea datelor, evenimentelor, locurilor
 Cunoașterea ideilor principale
 Stapânirea subiectului

Verbe - elevul va inregistra , defini, povesti, descrie, identifica, arata, eticheta, reuni, examina, cataloga, cita,
numi, cine, cand, unde etc.

Exemple: Ce este…? Cum este…? Unde se petrece? Poți să selectezi? Poți enumera…?

2. Comprehensiune – se va înțelege:
 Înțelegerea informației
 Surprinderea sensului
 Interpretarea cunoștințelor într-un nou context
 Interpretarea faptelor, compararea, punerea in opoziție
 Ordonare, grupare, deducerea clauzelor
 Anticiparea consecințelor

Verbe – elevul va rezuma, descrie, interpreta, compara, anticipa, asocia, distinge, estima, diferenția, discuta.

Exemple: Cum ai clasifica aceste tipuri de…? Ce aspecte comune există între… și…? Ce deosebiri există? Care e cea
mai importanta idee? Cum se poate rezuma? Cum se explică…?

3. Aplicare - se aplică:
 Utilizarea informației
 Utilizarea metodelor, conceptelor, teoriilor in noi situații
 Rezolvarea problemelor utilizând cunoștințele si abilitățile solicitate

Verbe – elevul va aplica, demonstra, calcula, concluziona, ilustra, rezolva, examina, modifica, asocia, schimba, clasifica,
experimenta, descoperi.

Exemple: Ce exemplu poți oferi pentru…? Cum poți rezolva această problemă aplicând…? Cum ai organiza exemplele
pentru a demonstra că…? Ce abordare ai folosi pentru…?

4. Analiză – de analizat:
 Recunoașterea unor modele cunoscute
 Organizarea părților
 Surprinderea unor sensuri ascunse
 Identificarea părților componente

Verbe – elevul va analiza, despărți, ordona, explica, asocia, clasifica, sistematiza, împarți, compara, selecta, explica,
induce.
 Exemple: Care sunt trăsăturile distinctive ale…? Care sunt elementele care compun…? Care este tema…? Ce motive
sunt pentru…? Ce concluzie se poate extrage din…?

5. Evaluare – se va evalua:
 Evaluarea importanței teoriilor, prezentărilor
 Adoptarea unor decizii fondate pe raționamente
 Verificarea valorii faptelor
 Recunoașterea subiectivității

Verbe – elevul va evalua, decide, ordona, grada, testa, măsura, recomanda, convinge, selecta, judeca, explica, distinge,
argumenta, concluziona, compara, rezuma.

Exemple: Ești de acord cu acest mod de acțiune? Care este opinia ta despre? Ar fi mai bine dacă…?

6. Sinteza – se creează:
 Utilizarea vechilor idei pentru a crea idei noi
 Generalizare pornind de la faptele date
 Asocierea cunoștințelor provenite din mai multe domenii
 Anticiparea concluziilor, concluzionarea

Verbe – elevul va asocia, integra, modifica, reorganiza, înlocui, planifica, crea, proiecta, inventa, compune, formula,
pregăti, generaliza, reformula. Va compara si va face distincție între idei.

Exemple: Ce trebuie modificat pentru a rezolva…? Ce s-ar întampla dacă…? Ce alternative exista…?

Taxonomia lui Bloom reprezintă, pentru cadrele didactice, un mijloc de a obține mai multe cunoștințe despre obiective
și de diferențiere a obiectivelor in funcție de vârstele si abilitățile diferite ale elevilor, și de asemenea, îi ajută să
construiască teste care să măsoare eficient progresul studenților, iar pe studenți îi poate ajuta în alegerea strategiilor de
învățare atunci când știu exact care este obiectul de învățare.

Exemplu: Cercetătorii au descoperit că dacă au un calculator, 80% dintre elevii de 12 ani pot rezolva sarcina de lucru:

A. 225:15,
dar numai 40% pot rezolva sarcina identică:
B. Daca un grădinar are 225 de bulbi de plantat egal in 15 randuri de flori, cați bulbi vor fi in fiecare rond?
Unde se afla sarcinile A si B pe taxonomia lui Bloom?
A. este o aplicație pentru elevi, deoarece li se cere sa faca așa cum li s-a arătat. B. este o problema de sinteză
deoarece elevul trebuie sa recunoască întrebarea ca pe o operație aritmetica (nu una gramaticală), apoi să decidă ce
operație trebuie sa facă.

Predarea seamănă cu a da elevului o trusa de unelte. Sarcinile de aplicație îl învață pe elev cum să folosească uneltele
(:), dar cele de sinteză cer elevului să aleagă unealta potrivită pentru fiecare sarcină.

Dacă ne referim iar la problema împărțirii, fiecare nivel al taxonomiei lui Bloom descrie o competență diferită și
fiecare dintre ele este vitală:

 Cunoștințe: capacitatea de a recunoaște semnul împarțirii pe calculator;

 Comprehensiune: capacitatea de explica cum se face împărțirea pe calculator;
 Aplicație: să rezolve împarțirea dată cu ajutorul calculatorului;
 Analiza: capacitatea de a desprinde o operație artimetică dintr-o problemă exprimată în cuvinte și
recunoașterea părților;
 Sinteza: capacitatea de a recunoaște o întrebare ca o problema artimetică și de a decide cum sa o resolve, de
exemplu să știe cum să împartă;
 Evaluarea: capacitatea de a verifica propria strategie de rezolvare a propriei probleme sau a alteia, de a
recunoaște erorile.