Stim cu totii ca RM a mostenit de la fosta URSS un potential industrial

important. Din cauza pierderii pietelor de desfacere si a tehnologiilor

avansate, majoritatea intreprinderilor industriale au dat faliment. La
aceasta s-a adaugat si privatizarea nechibzuita, care n-a permis
aducerea investitorilor strategici prin vinderea intreprinderilor la
preturi rationale, ceea ce ar fi salvat potentialul industrial, asa cum s-
a procedat in ?arile Baltice. Ne-am pomenit o tara dezindustrializata,
care incearca sa asigure venituri la Buget din Vama, capital speculativ
si de pe spatele taranului.
Totusi, exista si exemple fericite, cand colosii industriali au supravietuit. Unul
dintre acestia e „Moldovahidromas” SA care, chiar daca si-a redus numarul de
angajati aproape de doua ori, a reusit sa gaseasca noi piete de desfacere si sa-si
asigure o activitate sustinuta. Se parea ca aceasta intreprindere va putea
contribui la relansarea industriei nationale. Insa, in 2003, in fruntea
„Moldovahidromas” SA vine un nou director, Mihail Vlas. Impreuna cu un grup
de actionari majoritari, noua conducere isi supune intreaga activitate economica
a intreprinderii propriilor interese. Acest lucru este realizat prin scheme
frauduloase, care duc treptat, dar sigur, intreprinderea de rapa, lipsind Bugetul
statului de sute de milioane de lei si aducand prejudicii directe la 35 la suta dintre
actionarii minoritari, care au muncit cinstit, impreuna cu familiile lor, la aceasta
uzina zeci de ani. Directorul Mihail Vlas si-a constituit o echipa unita, in care
rolul de baza il joaca dnii Aluna, Maslighin, Seitan, Zavtoni, Gumene, Sanduleac
s.a. Instrumentele si metodele prin care se jefuieste intreprinderea sunt clasice.
Dovezile sunt pe fata.

Volumul de producere a intreprinderii este de 70.000.000 de lei. Jumatate din

cheltuielile de producere le alcatuiesc costurile pentru procurarea materiei prime.
Aceste achizitii, de regula, se fac la preturi majorate cu 100 si mai multe procente
fata de cele de pe piata, iar tranzactiile sunt efectuate prin intermediul firmelor
create si gestionate de actionarii majoritari. Iata doar cateva dintre ele: „Pinta”
SA, „Dafsan” SRL, „Dafsan Grup” SRL, „Filcore SRL”, „Sapita Lux” SRL,
„Marvitex Grup” SRL, „T. V. Zavtoni” II, „Promnordex” SRL, „Zeta Bic” SRL,
„Sincovest” SRL, „Ghidromascomplect” OOO Kursk, „Centr Electro” OOO Tula,
„Promnasos” OOO Kursk, „Iujghidroservis ZAO Kropotchinsc”, Torgovii Dom
„Moldovahidromas” OOO Tuia. Astfel, zeci de milioane de lei se opresc, in cel mai
ilicit mod, in buzunarele stapanilor acestor firme, care nu sunt altii decat cei din
grupul majoritar condus formal de catre directorul general Mihail Vlas.
Scheme similare sunt folosite si in procesul de comercializare a propriei
productii. Marfa e vanduta prin aceleasi firme, la jumatate de pret, numai din
aceasta tranzactie actionarii majoritari alegandu-se cu peste 20 mln. de lei anual.
In total, venitul anual neimpozabil, ascuns de ochii autoritatilor, este de circa 90
mln. de lei.In acelasi timp, la uzina si-au incetat activitatea Comisia de cenzori,
Compania de audit, nu exista un Consiliu de administratie functional. Se pare ca
o situatie buna a intreprinderii poate fi gasita doar... in statisticile false, ce includ
depozite enorme de materie prima, care sunt „gunoaie” si pentru care s-au platit
milioane ajunse la autorii schemelor descrise mai sus; majorari nejustificate de
costuri ale imobilelor proprii; inglobari patrimoniale ale „Hidrotehnica” SA,
restituita ca filiala... Astfel, prin date false, conducerea uzinei isi justifica, an de
an, actiunile ilegale. Insa falimentul e tot mai vizibil. Din cei 3000 de angajati
care munceau aici acum cativa ani au ramas cateva sute. Iar datoriile curente, din
surse neoficiale, constituie peste 51 mln. de lei, suma ce depaseste capitalul
social.
La uzina exista un grup important de oameni care au contribuit mult la
dezvoltarea ei si care acum lupta pentru a opri jefuirea ei. Din 2006, acest grup
minoritar de actionari (35%) a intreprins mai multe demersuri pentru a stopa
faradelegile. Dar incercarile lor de a include pe ordinea de zi a adunarilor
generale situatia de la „Moldovahidromas” au fost permanent blocate. De mai
multe ori, adunarile au fost ilegal amanate sau contramandate. Ordinea de zi era
deseori modificata arbitrar, iar „rebelii” - lipsiti de cuvant. La adunarea din 21
august 2009 s-a ajuns la amenintari si chiar rafuieli fizice. De mai multi ani,
contrar Statutului „Moldovahidromas”, acestor actionari le este ingradit accesul
la documentele financiare ale societatii, la alte acte ce ar putea servi drept probe
pentru instante si, in general, ei au temei sa creada ca majoritatea deciziilor sunt
falsificate de grupul loial directorului Vlas.
Acest mod cinic de a jefui uzina vine nu din curajul nemarginit al conducerii ei, ci
din faptul ca veniturile ilicite au fost suficiente pentru ca cei certati cu legea sa-si
creeze un aliat de nadejde in... organele de stat si cele judiciare ale RM. Despre
situatia de la uzina au fost sesizate de nenumarate ori Agentia Nationala pentru
Protectia Concurentei, Comisia Nationala a Pietei Financiare, insa aceste
institutii s-au transformat in avocati fideli ai jafului de la „Moldovahidromas”.
Incercarile actionarilor minoritari de a-si face dreptate in justitie si de a opri
distrugerea uzinei s-au ciocnit de o schema bine pusa la punct de judecatori.
Apelul la diferite instante judiciare era iscusit redirectionat spre un grup de
judecatori care, sfidand deschis legea si utilizand tertipuri ieftine, respingeau
orice demers al protestatarilor. Iata si numele unora dintre judecatorii cu pricina
- Rotari, Minciuna, Cretu, Zubatii, Buruian, Doga, Kolenko, ?urcan, Harmaniuc,
Caitaz, Vilcov. Aceeasi soarta au avut-o si adresarile la procuraturile sectoarelor
Centru si Ciocana, si la Procuratura Generala. Neoficial, protestatarilor li s-a
transmis ca exista un sir de intreprinderi fata de care organele de drept si justitia
n-au dreptul sa intreprinda nicio masura...
Schimbarile ce au loc in societate si instalarea unei noi guvernari au renascut
speranta in inimile celor care doresc sa salveze „Moldovahidromas” SA. Ei nu vor
decat stoparea jafului si respectarea intereselor legitime ale actionarilor. Iar ca
profesionisti, ei spera ca RM nu va fi singura tara din Europa fara industrie.
Disparitia uzinei – din cauza actiunilor paguboase ale unor profitori, sub privirile
indiferente ale statului - ar constitui o crima pentru care, mai devreme sau mai
tarziu, cineva va trebui sa raspunda. Am vrea sa stim ce parere au despre cele ce
se intampla la „Moldovahidromas” SA dl procuror general, seful CCCEC,
ministrul Economiei? Speram ca reactioneze si dl prim-ministru Vlad Filat, care a
inceput promitator marea batalie pentru eliminarea schemelor criminale din
economia nationala.
In numele grupului de actionari, Nicolae Razesu

Un articol de:
Copyright © 2006 - 2014 Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al Publicaţiei Periodice
TIMPUL DE DIMINEAŢĂ
Dlui Valeriu LAZĂR,

Viceprim-ministru,

ministru al economiei

Notă informativă

privind situaţia economico-financiară în sectorul industrial

în perioada ianuarie - martie 2012

În perioada ianuarie - martie 2012 întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au

înregistrat o diminuare a volumului producţiei industriale cu 3,4 % (în preţuri comparabile) (indice
provizoriu) faţă de perioada respectivă a anului precedent. În perioada ianuarie - martie 2011 creşterea
înregistrată faţă de aceiaşi perioadă a anului 2010 a fost de 8,6 %.
Din start menţionăm că situaţia dificilă creată în lunile ianuarie-februarie la unele subsectoare
din industrie s-a menţinut şi pe parcursul lunii martie, situaţie ce a fost de aşteptat, dat fiind faptul că la
ea au contribuit atît factori economici, cît şi factori naturali.
În acest context aici putem menţiona:

 diminuarea comenzilor din partea partenerilor de afaceri, din cauza micşorării cererii pe
piaţa externă (ca rezultat al crizei economico-financiare reîncepută în ţările Uniunii
Europene);
 micşorarea cererii de consum din partea populaţiei, ca urmare a creşterii tarifelor la
facturile achitate în perioada de încălzire;
 majorarea preţurilor la energia electrică, combustibil, materia primă, fapt ce a afectat
activitatea sectorului real;
 menţinerea temperaturilor scăzute şi a ninsorilor abundente în luna februarie, motiv ce a
dereglat ritmul de activitate al multor întreprinderi în această perioadă şi care a stopat
procesul de fabricare a produselor, inclusiv transportarea materiei prime şi a producţiei
finite.
Micşorarea ritmului de creştere a producţiei industriale a fost determinată de reducerea
producţiei în întreprinderile din industria prelucrătoare cu 3,1 % (în ianuarie–februarie reducerea a fost
de 4,4%), în industria extractivă – cu 9,1 % (în ianuarie–februarie reducerea a fost de 19,8 %) şi în
sectorul energetic - cu 3,8 % (ca excepţie, în ianuarie–februarie a fost înregistrată o creştere cu 2,5 %)
faţă de aceiaşi perioadă a anului 2011.
În perioada ianuarie-martie, în industria alimentară şi a băuturilor în ansamblu s-a înregistrat o
reducere a volumelor de producţie cu 0,9 %, pe cînd în ianuarie-februarie acest indice a fost pozitiv şi a
înregistrat o creştere a volumului de producţie cu 0,3 %, afectate îndeosebi fiind ramurile care, de obicei,
au o funcţionalitate sezonieră: „fabricarea produselor de morărit” – cu 44,0 %; „fabricarea de cacao,
ciocolată şi produse zaharoase de cofetărie” – cu 23,4 %; „prelucrarea şi conservarea fructelor şi
legumelor” – cu 12,5 %; „fabricarea vinului” – cu 6,7 %; „fabricarea pînii şi a produselor de patiserie
proaspătă” - cu 4,0 %; „fabricarea băuturilor alcoolice distilate” – cu 2,1 %, etc.
În sectorul industrial nealimentar în perioada respectivă s-au înregistrat creşteri ale volumului
de producţie fabricată la subramurele cu genul principal de activitate „producţia de aparatură şi
instrumente medicale, de precizie, optice - de 1,8 ori, „fabricarea produselor textile” - cu 13,7 %,
„producţia din piei, de articole din piele şi fabricarea încălţămintei” – cu 13,6 %, „fabricarea produselor
finite din metal, exclusiv producţia de maşini şi utilaje” – cu 4,5 %, „producţia de mobilier” – cu 0,8 %.
În acelaşi timp, în perioada raportată au fost înregistrate reduceri în următoarele ramuri
industriale:
 Reducerea volumelor de producere la ramura „fabricarea produselor de tutun” cu 77,3 %
(micşorarea faţă de ianuarie-februarie constituie 2,9 p.p.) este condiţionată de diminuarea volumelor de
producţie la cea mai mare întreprindere din ramură SA „Tutun-CTC”, care în luna ianuarie şi-a redus
activitatea la minim şi mai mult de jumătate din lucrători au fost în concediu, iar în luna februarie abia şi-
a iniţiat procesul de producere. Principala cauză ce a dus la crearea situaţiei nominalizate este majorarea
accizului la produsele de tutun începînd cu anul 2012, fapt ce a intensificat importul masiv şi în volume
mari a producţiei de tutun de către comercianţi în semestrul II al anului 2011 şi, ca rezultat, a asigurării
cu aceste produse pe o perioadă mai îndelungată şi comercializarea lor la preţul anului trecut. Astfel,
producţia fabricată de SA „Tutun-CTC” în primele luni ale anului 2012 a rămas nesolicitată, depozitele
fiind suprapline.
 Micşorarea volumelor de producţie la genul de activitate „fabricarea de articole de
îmbrăcăminte” este de 8,3 % (diminuarea faţă de ianuarie-februarie constituie 2,8 p.p.). Dat fiind faptul,
că întreprinderile ce desfăşoară acest gen de activitate în mare parte activează în regim vamal de
perfecţionare activă (LOHN) exportînd 80 % din volumul producţiei fabricate peste hotare, activitatea lor
este nemijlocit dependentă de contractele încheiate cu partenerii străini. Totodată, în perioada ianuarie-
februarie se efectuează formarea programelor „de sezon”, care pe parcursul ultimului timp se desfăşoară
cu dificultăţi. Pe fundalul diminuării totale a volumelor de comenzi din partea partenerilor străini, mai
persistă şi aşa un factor cum ar fi divizarea comenzilor (partidele pot fi micşorate pînă la 50 – 100 de
unităţi), fapt ce face nerentabilă fabricarea lor la utilajele industriale de capacităţi mari şi, ca rezultat,
agentul economic este nevoit să se dezică de comanda respectivă. În afară de aceasta, primirea
comenzilor se complică şi din cauza că, Republica Moldova pe multe poziţii de asortiment cedează la
costul serviciilor, atît ţărilor vecine (Ucraina, România), cît şi ţărilor din regiunea Asiei de sud-est
(Vietnam, Cambodgia, etc.) unde se transferă comenzile în Lohn. Toate aceste motive au dus la faptul că
şi întreprinderile care activau stabil, la începutul anului au avut probleme cu asigurarea cu comenzi a
liniilor de producere şi micşorarea în luna ianuarie şi februarie a volumelor de producţie fabricate. Astfel,
micşorarea volumului de producţie fabricată la întreprinderile mari a fost de la 30 % pînă la 70 %.
 La întreprinderile cu genul de activitate „prelucrarea lemnului şi articolelor din lemn”
diminuarea volumului de producţie în luna ianuarie-martie 2012 faţă de ianuarie-martie 2011 este – de
11,9 % (diminuarea faţă de ianuarie-februarie constituie 1,3 p.p.). Situaţia dată a fost cauzată de
reducerea capacităţii de cumpărare a consumatorilor, dat fiind că articolele din lemn nu reprezintă o
marfă de primă necesitate (de exemplu, întreprinderea SRL „Spamol” fabrică saune, care sînt solicitate
de populaţia în special avută, respectiv, în perioada gestionară volumele de producţie au scăzut cu 20%),
inclusiv din cauza condiţiilor climaterice nefavorabile pentru transportarea materiei prime. Totodată, la
întreprinderea SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” volumele de producţie s-au diminuat cu mai
mult de 50 %, în mare parte din cauza lipsei comenzilor la producţia fabricată din lemn.
Un factor esenţial ce a influenţat la obţinerea rezultatelor negative la genul de activitate
„fabricarea hîrtiei şi cartonului” cu o micşorare de 13,9 % (diminuarea faţă de ianuarie-februarie
constituie 0,1 p.p.) este reducerea în perioada vizată a volumelor de producţie cu 16 % la una din cele
mai mari întreprinderi din subsector, cum ar fi Combinatul Articolelor de Carton, cauza principală fiind
reducerea comenzilor din partea producătorilor autohtoni, cum ar fi Fabrica de producere a vinurilor
„Cricova” SA, SA „Bucuria”, SA „Franzeluţa”, care la rîndul lor şi-au redus volumele de producţie.
Concomitent, la reducerea volumelor de producţie a sectorului a influenţat şi stoparea din luna ianuarie
a întreprinderii SRL „Simco-Euro” din cauza problemelor financiare. În acelaşi timp, din motivul
importului producţiei de hîrtie şi carton pentru ambalaj, îndeosebi din Ucraina, care este mai ieftină,
producţia autohtonă devine necompetitivă şi nesolicitată pe piaţa republicii.
În subramura „industria chimică” volumele de producţie s-au redus cu 31,4 % (îmbunătăţire
faţă de ianuarie-februarie este de 2 p.p.). Producţia fabricată de întreprinderile care asigură o pondere
majoră în subramura dată, cum ar fi, SA „Supraten”, ÎM „Mold-Plastchim”, SA „Midgard Terra”, practic
este de solicitare sezonieră (în perioada efectuării lucrărilor de construcţii). Astfel, la aceste întreprinderi
volumele de producţie s-au redus în această perioadă cu 30 % - 35 %. La această situaţie au contribuit în
mare măsură şi condiţiile climaterice severe din această perioadă. De exemplu, la întreprinderea SA
„Viorica-Cosmetic” din cauza gerurilor din februarie, camioanele cu materie primă nu au ajuns la
destinaţie şi nu a fost posibilă fabricarea producţiei. La întreprinderile farmacologice, una din cauze ce a
dus la reducerea volumelor de producţie este importul masiv de medicamente de import şi majorarea
cotei accizelor la trei componente destinate fabricării producţiei farmacologice, inclusiv alcool. Aşa la ÎM
„Farmaco” SA volumele de producţie au fost reduse cu 20 %.

Aceeaşi situaţie dificilă s-a menţinut şi la întreprinderile din subramura „producţia de articole
din cauciuc şi din material plastic”, unde volumele de producţie au scăzut cu 2,5 % (îmbunătăţirea faţă
de ianuarie-februarie constituie 0,4 p.p.). Producţia fabricată de SRL „Firstline”, SRL „Alfa-Plast”, SRL
„Uniplast” va fi solicitată doar începînd cu luna aprilie.
 Micşorarea volumelor de producţie la întreprinderile cu genul principal de activitate
„producţia altor produse din minerale nemetalifere” a constituit 33 % (îmbunătăţirea faţă de ianuarie-
februarie este de 15,7 p.p.). Una din cauzele principale ce a dus la situaţia în cauză este ieşirea din
funcţiune în luna februarie a cuptorului de topit sticlă la întreprinderea SA „Glass Container Company”,
din cauza accidentului, şi stoparea temporară a activităţii ÎS „Fabrica de sticlă din Chişinău”, care îşi
reconstrueşte şi modernizează cuptorul de topit sticlă, şi care numai începînd cu luna aprilie şi-a
reînceput activitatea de producere. Concomitent, SRL „Cristal-Impex” din decembrie 2011 şi-a stopat
activitatea. Practic, doar SA „Lafardge Ciment” şi-a majorat volumele de producţie, care au constituit
112,6 % faţă de perioada respectivă al anului trecut.
La reducerea rezultatelor înregistrate de întreprinderile din ramura „industria metalurgică” cu
34,9 % (îmbunătăţirea faţă de ianuarie-februarie constituie 5 p.p.) a influenţat îngheţarea pe parcursul
perioadei de iarnă a proiectelor în domeniul construcţiilor, care a dus la micşorarea cu 30,2 % a cererii
pe piaţă la fabricarea produselor din metal destinate lucrărilor de construcţie. De exemplu, SRL „Adi
Studio”, care se ocupă de fabricarea ţiglei metalice în lunile ianuarie-februarie, din cauza condiţiilor
climaterice şi a cererii reduse la producţie, nu a activat. Tot aici putem menţiona întreprinderile SRL
„Orfonox” (fabricarea uşilor din metal şi ţiglei din metal), SRL „Giramondo” (producerea profilelor pentru
montaj), etc. Volumul de producţie la întreprinderile, genul de activitate al cărora ţine de industria
metalurgică în această perioadă a variat de la 86,9 % pînă la 50,6 %. Totodată, la întreprinderea SA
„Aralit” (cu cota majoritară a statului), volumele de producţie în luna martie 2012 s-au micşorat cu 15,6
%.
În ramura „fabricarea de maşini şi echipamente” diminuarea volumelor de producţie în
perioada vizată a constituit 10,4 % faţă de aceiaşi perioadă a anului precedent (îmbunătăţirea faţă de
ianuarie-februarie constituie 1,2 p.p.). Situaţia în cauză a fost condiţionată de micşorarea volumelor de
producţie la una din cele mai mari întreprinderi din sector - SA „Moldovahidromaş” cu 45,4 %, din cauza
stopării temporare a activităţii întreprinderii în perioada rece a anului, dat fiind faptul că lipseşte
sistemul de încălzire, precum şi a micşorării comenzilor din partea partenerilor de afaceri (luînd în
consideraţie că, producţia fabricată este specializată - pompe industriale). La întreprinderea ÎS
„Vibropribor” volumele de producţie în perioada vizată s-au redus cu 45 % din cauza lipsei comenzilor.
Totodată, aici putem menţiona că o influenţă negativă asupra rezultatelor obţinute de această ramură
este şi stoparea activităţii întreprinderilor cu cota majoritară a statului, cum ar fi: SA „Presudor”, SA
„Radiator”, SA „Apromaş”, SA „Uzina de maşini de salubritate din Făleşti”.
Scăderea volumului producţiei la întreprinderile din ramura „producţia de mobilier şi alte
activităţi industriale” cu 1,1 % (îmbunătăţirea faţă de ianuarie-februarie constituie 6,2 p.p.) este
condiţionată de stagnarea temporară a pieţei imobiliare ca rezultat a diminuării cererii din partea
consumatorilor la producţia de mobilă. Ca excepţie, o situaţie stabilă se păstrează la întreprinderea SA
„ICAM”, SA „Lemnar” unde volumul producţiei în luna ianuarie-martie a fost mai mare cu 45 % ca în
perioada analogică a anului precedent. Însă, la unele din cele mai mari întreprinderi din sector SA
„Confort” şi SRL „Iu. Borş” volumul producţiei în această perioadă a constituit 80 % faţă de perioada
analogică a anului 2011.
Situaţia economică creată, a influenţat negativ şi activitatea întreprinderii ÎS „Giuvaier” una din
principalele întreprinderi de fabricare a produselor de giuvaierie, care şi-a redus volumul producţiei de
giuvaierie cu 81,5 %. Una din cauzele principale ce au dus la micşorarea volumului producţiei, este
blocarea conturilor operaţionale în mărime de 100 %. Situaţia în cauză a determinat lipsa mijloacelor
circulante şi, ca rezultat, incapacitatea de a asigura în termen şi în măsură suficientă a procesului
tehnologic cu materie primă.

Ce ţine de perspectivele de activitate a întreprinderilor în lunile viitoare, remarcăm următoarele.

Situaţia dificilă creată la întreprinderile din subsectoarele ce se referă la producerea materialelor
pentru lucrările de construcţie, prelucrare a lemnului, producţie de mobilier, industria chimică şi unele
activităţi industriale se va menţine şi pe parcursul lunii aprilie din cauza diminuării temporare a cererii de
cumpărare la produsele nominalizate, îngheţării pe parcursul perioadei reci a proiectelor în domeniul
construcţiilor din partea companiilor de construcţii. Însă, începînd cu luna mai se poate de aşteptat o
ameliorare a situaţiei în general.
Însă la întreprinderile din subsectorul „producţia altor produse din minerale nemetalifere”
situaţia de diminuare a volumelor de producţie se va menţine şi pe parcursul lunilor aprilie-mai, pînă îşi
va relua din luna iunie activitatea SA „Glass Container Company”, la care a ieşit din funcţiune cuptorul de
topit sticlă. Concomitent, la diminuarea volumelor de producţie în acest sector va influenţa în
următoarele luni şi stoparea activităţii din decembrie 2011 a SRL „Cristal-Impex”.
În ceea ce priveşte, activitatea întreprinderilor din domeniul industriei uşoare, care depinde
preponderent de contractele încheiate cu partenerii străini, este necesar de relatat următoarele. Deşi, pe
parcursul lunii ianuarie-martie curent, s-a observat o scădere a volumelor de comenzi primite din partea
agenţilor economici străini – solicitanţi de servicii acordate în baza activităţii efectuate în regim vamal de
perfecţionare activă, atunci, în luna aprilie, se urmăreşte o tendinţă de majorare a solicitărilor înaintate
la Ministerul Economiei de întreprinderile din sector, care intenţionează să înregistreze contractele
desfăşurate în sistemul Lohn (cota zero), fapt ce ne demonstrează majorarea volumelor comenzilor în
ramura „fabricarea produselor textile” şi ca rezultat, ne permite să prognozăm o ameliorare a situaţiei în
acest sector.

Concomitent menţionăm, că motivele economice susmenţionate, care au dus la crearea situaţiei

dificile în unele subsectoare din industrie, au contribuit la diminuarea indicilor preţurilor producţiei
industriale înregistrate în luna martie faţă de februarie a anului curent, precum şi în comparaţie cu
nivelul indicilor din luna martie 2012 faţă de decembrie şi martie 2011.
 Astfel, în luna martie 2012 preţurile producătorului în industrie în ansamblu s-au majorat faţă
de februarie curent cu 0,1%, iar faţă de decembrie 2011 – cu 1,8% şi faţă de martie 2011 – cu 6,5%.

În industria extractivă în martie 2012 preţurile s-au majorat cu 0,1% faţă de februarie curent şi
cu 2,4% – faţă de decembrie 2011, iar faţă de martie 2011 – s-au diminuat cu 1,1%.

În industria prelucrătoare în martie 2012 preţurile s-au majorat cu 0,1% faţă de februarie curent
şi cu 2,1% – faţă de decembrie 2011, totodată faţă de martie 2011 majorîndu-se - cu 5,9 %.

În sectorul energetic în martie 2012 preţurile s-au majorat cu 10,4% faţă de martie 2011,
rămînînd la nivelul celor din februarie curent şi din decembrie 2011.

Rezumînd cele menţionate, remarcăm că, deşi există premize care ne permit să prognozăm o
ameliorare a situaţiei în sectorul industrial, totuşi sînt riscuri care pot împiedica evoluţia situaţiei în
direcţia pozitivă. Unul din criteriile care reflectă aceasta, este diminuarea indicilor preţurilor producţiei
industriale înregistrate, în rezultatul micşorării cererii atît pe piaţa intermă, cît şi externă, aceasta fiind
un factor de risc.

În acelaşi timp, în scopul relansării şi dezvoltării sectorului industrial al republicii, sînt

preconizate acţiuni pe termen scurt şi mediu, care vor contribui la intensificarea procesului de
atragere a investiţiilor autohtone şi străine, formarea unor sectoare competitive ale industriei în
baza tehnologiilor moderne şi inovaţionale, racordate la standardele europene, dezvoltarea
sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii; crearea locurilor noi de muncă şi dezvoltarea
economică, bazată pe export şi investiţii.
Astfel menţionăm:
Acţiuni pe termen scurt
I. Dezvoltarea infrastructurii de suport pentru activitatea întreprinderilor
1. Crearea şi dezvoltarea parcurilor industriale
1.1. S-au iniţiat procedurile de creare a parcurilor industriale în trei regiuni ale ţării:

regiunea de Nord – parcul industrial Edineţ şi Parcul Industrial „Răut”, mun. Bălţi;

regiunea de Centru – Parcul Industrial „International Industrial Park”, Ialoveni;

regiunea de Sud – Parcul Industrial „Cania”, r-l Cantemir.

1.2. Se întreprind acţiuni de dezvoltare a activităţii parcurilor industriale existente şi atragere a

rezidenţilor în cadrul lor, cum ar fi: Parcul Industrial „Tracom”, mun. Chişinău; Parcul Industrial „Cimişlia”,
or. Cimişlia; Parcul Industrial „Bioenergagro”, or. Drochia.

2. Extinderea reţelei de incubatoare de afaceri

Se preconizează crearea a trei incubatoare de afaceri în regiunile ţării:
Sîngerei
Rezina
Coşniţa
3. Crearea clusterulor industriale
 În scopul utilizării elementului inovaţional în domeniul dezvoltării sectorului industrial,
inclusiv a industriei uşoare, se elaborează proiectul Concepţiei dezvoltării clusteriale al
sectorului industrial al Republicii Moldova.

II. Perfecţionarea bazei legislative în domeniul politicii vamale

Modificarea Legii cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20.11. 97 în direcţia
minimizării tarifului vamal de import la materia primă hîrtie şi carton kraft, în scopul protejării
producătorilor autohtoni, care fabrică producţie din hîrtie şi carton.

III. Promovarea antreprenoriatului inovaţional

Se întreprind acţiuni de perfecţionare a cadrului legal în domeniul inovaţional şi
ştiinţifico-tehnologic.
1. Definitivarea şi aprobarea Strategiei în domeniul inovării a Republicii Moldova pentru
anii 2012-2020.
2. Elaborarea şi aprobarea proiectului legii privind modificarea Legii cu privire la
parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare nr. 138-XVI din 21.06.2007.
3. Elaborarea şi aprobarea proiectului legii cu privire la capitalul venture (de risc) în activitatea
inovaţională.

Acţiuni pe termen mediu şi lung

I. Dezvoltarea infrastructurii de suport pentru sectorul real

1. Extinderea reţelei de parcuri industriale pe întreg teritoriul republicii.
2. Paşaportizarea potenţialului industrial al raioanelor republicii prin elaborarea
metodologiei de evaluare şi analiză, în scopul înaintării propunerilor de redresare a situaţiei în
domeniu.
3. Crearea parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi a incubatoarelor de inovare, ca un
mecanism de stimulare a dezvoltării antreprenoriatului inovaţional.
4. Crearea în cadrul parcurilor industriale a incubatoarelor de afaceri.
5. Dezvoltarea cooperării industriale prin identificarea şi aplicarea unor măsuri specifice
de susţinere a iniţiativelor industriale, inclusiv prin crearea clusterilor.

II. Perfecţionarea politicii fiscal-vamale

1. Crearea mecanismelor de stimularea fabricării produselor industriale cu o valoare
adăugată înaltă.
2. Elaborarea mecanismului de facilitare a activităţii rezidenţilor din cadrul parcurilor
ştiinţifico-tehnologice şi a incubatoarelor de inovare.
3. Perfecţionarea legislaţiei vamale în scopul susţinerii producătorilor autohtoni, prin
optimizarea cotei taxei vamale la import.
4. Consolidarea sistemului de administrare vamală.
 III. Facilitarea accesului la finanţarea proiectelor investiţionale
1. Stimularea întreprinderilor care implementează tehnologii cu consum redus de energie,
prin acordarea creditelor preferenţiale din mijloacele Fondului pentru eficienţă energetică.
2. Capitalizarea fondului de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii.
3. Diversificarea şi dezvoltarea schemelor de finanţare sau cofinanţare a proceselor de
inovare, inclusiv prin implementarea mecanismelor noi.
4. Implementarea Legii cu privire la fondurile de risc, care va contribui la dezvoltarea
unei industrii competitive bazate pe inovare şi transfer tehnologic.
5. Revederea condiţiilor de acces la fondurile destinate cercetării – dezvoltării - inovării
de către companiile private prin modificarea legislaţiei în domeniu.

Director al Direcţiei generale politici

industriale şi de competitivitate Ion LUPAN

Exec. Liliana Mamaliga

Tel. 250621