Raport special

Modificări
CONTROVERSATE
ale Codului Fiscal 2016

Exemple

Modele
Explicaţii
RENTROP & STRATON www.rs.ro
 Cele mai controversate noutăți aduse de Legea nr. 227/2015

- noul Cod fiscal în vigoare începând cu anul 2016 -

Impunerea veniturilor din alte surse în anul 2016

Noul Cod fiscal, ce va intra în vigoare la 01 ianuarie 2016, prevede două modalităţi de impunere a
veniturilor din alte surse, respectiv:

 prin reţinere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorii de venituri;

 prin decizie de impunere emisă de organul fiscal.

1. Venituri din alte surse impuse prin reţinere la sursă

Se impun prin reţinere la sursă de către plătitorii de venituri următoarele venituri considerate venituri
din alte surse:

 prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate,
în cadrul unei activităţi pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relaţie
generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor;

 câştiguri primite de la societăţile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare

încheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare;

 venituri, sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri, servicii şi alte drepturi,
primite de persoanele fizice pensionări, foşti salariaţi, potrivit clauzelor contractului de muncă
sau în baza unor legi speciale;

 venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj

comercial;

 venituri obţinute de persoana fizică în baza contractului de administrare încheiat potrivit

 prevederilor Legii nr. 46/2008 - Codul silvic. Fac excepţie veniturile realizate din exploatarea şi
valorificarea masei lemnoase, definite potrivit legislaţiei în materie, din pădurile pe care
contribuabilii le au în proprietate, în volum de maximum 20 mc/an, care sunt neimpozabile;

 veniturile distribuite persoanelor fizice membrii formelor asociative de proprietate -

persoane juridice, prevăzute la art. 26 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii
fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, altele decât veniturile neimpozabile
realizate din:

- exploatarea şi valorificarea masei lemnoase, definite potrivit legislaţiei în materie, din pădurile pe
care le au în proprietate, în volum de maximum 20 mc/an, pentru fiecare membru asociat;

- exploatarea masei lemnoase, definite potrivit legislaţiei în materie, din pădurile pe care le au în
proprietate, în volum de maximum 20 mc/an, acordată fiecărui membru asociat;

 veniturile din activităţi, altele decât cele de producţie, comerţ, prestări de servicii,
profesii liberale şi din drepturi de proprietate intelectuală, precum şi activităţi agricole,
silvicultură şi piscicultură;

 bunurile şi/sau serviciile primite de un participant la persoana juridică,

acordate/furnizate de către persoana juridică în folosul personal al acestuia;

 suma plătită unui participant la o persoana juridică, în folosul personal al acestuia,

pentru bunurile sau serviciile achiziţionate de la acesta, peste preţul pieţei pentru astfel de
bunuri ori servicii;

 distribuirea de titluri de participare efectuată de o persoană juridică unui participant la

persoana juridică, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea persoana
juridică;

 dobânda penalizatoare plătită în condiţiile nerespectării termenului de plată a

dividendelor distribuite participanţilor, potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990;

Pentru aceste categorii de venituri, impozitul calculat şi reţinut reprezintă impozit final.

2. Venituri din alte surse stabilite pe baza declaraţiei privind venitul realizat

Constituie venituri din alte surse veniturile obţinute de cedent ca urmare a cesiunii de creanţă, respectiv
de cesionar din realizarea venitului din creanţa respectivă, inclusiv în cazul drepturilor de creanţe
salariale obţinute în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri
judecătoreşti definitive şi executorii, din patrimoniul personal, altele decât cele cadrul altor categorii de
venituri ori neimpozabile.

Contribuabilii care realizează astfel de venituri precum şi cei care realizează alte venituri din alte surse
care nu sunt incluse în categoria celor impuse prin reţinere la sursă au obligaţia de a depune declaraţia
privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai
inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

Impozitul reprezintă impozit final. Contribuabilii nu au obligaţia să efectueze plăti anticipate în cursul
anului fiscal în contul impozitului anual datorat.

Organul fiscal competent emite decizia de impunere. Impozitul de achitat conform deciziei de
impunere anuale se plăteşte în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de
impunere, perioada pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit
reglementărilor în materie privind colectarea creanţelor bugetare.

Venituri a căror sursă nu a fost identificată

Orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu
a fost identificată se impun cu o cota de 16% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de
impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului şi al accesoriilor.

Anularea TVA dedusă dacă dreptul de deducere a fost exercitat în mod

abuziv
La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau a unei contribuţii sociale obligatorii, autorităţile
fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic, ajustând efectele
fiscale ale acesteia, sau pot reîncadra forma unei tranzacţii/activităţi pentru a reflecta conţinutul
economic al tranzacţiei/activităţii.

Noul Cod fiscal ce va intra în vigoare la 01 ianuarie 2016 prevede că organul fiscal este obligat să
motiveze în fapt decizia de impunere emisă ca urmare a neluării în considerare a unei tranzacţii sau,
după caz, ca urmare a reîncadrării formei unei tranzacţii, prin indicarea elementelor relevante în
legătură cu scopul şi conţinutul tranzacţiei ce face obiectul neluării în considerare/reîncadrării, precum
şi a tuturor mijloacelor de probă avute în vedere pentru aceasta.

În cazul în care se constată că există un abuz de drept, tranzacţiile implicate în astfel de practici abuzive
trebuie redefinite, astfel încât să se restabilească situaţia care ar fi prevalat în lipsa tranzacţiilor ce au
constituit abuzul.

Organele fiscale competente au dreptul de a anula TVA dedusă în legătură cu fiecare tranzacţie ori de
câte ori se constată că dreptul de deducere a fost exercitat în mod abuziv.

Pentru a invoca abuzul de drept, trebuie să fie îndeplinite cumulativ două condiţii:

 tranzacţiile în cauză, în pofida aplicării formale a condiţiilor prevăzute de dispoziţiile

legale, au drept rezultat garantarea unor avantaje fiscale care ar contraveni scopului acelor
dispoziţii legale;

 trebuie dovedit, în mod obiectiv, faptul că scopul esenţial al operaţiunilor în cauză este
de a se obţine un avantaj fiscal.

Procedura de aplicare a acestor prevederi urmează să se stabilească prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

Noul Cod fiscal prevede expres că, în domeniul taxei pe valoarea adăugată şi al accizelor, autorităţile
fiscale şi alte autorităţi naţionale trebuie să ţină cont de jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii
Europene.

Cum se impozitează microîntreprinderile din 2016?

Prin noul Cod fiscal ce va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016 (Legea nr. 227/2015) au fost aduse
următoarele modificări legislative în privinţa impozitului pe veniturile microîntreprinderilor:

- nu pot fi microîntreprinderi entităţile care desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a

zăcămintelor petroliere şi gazelor (prevedere nouă);

- la depăşirea plafonului de venituri de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi
management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta datorează impozit pe profit,
începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre aceste limite (deci, nu se mai datorează impozit
pe profit cumulat de la începutul anului fiscal);

- s-a introdus o cotă redusă de impozit de 1% (pe lângă cota standard existentă de 3%) pentru primele
24 de luni de la data înregistrării pentru microîntreprinderile nou-înfiinţate, care au cel puţin un salariat
şi sunt constituite pe o durată mai mare de 48 de luni, iar acţionarii/asociaţii lor nu au deţinut titluri de
participare la alte persoane juridice, cu îndeplinirea anumitor condiţii în ceea ce priveşte determinarea
numărului de salariaţi şi perioada de angajare;
- s-a modficat puţin baza impozabilă, în sensul că se vor adăuga anumite rezerve reduse sau anulate
(din facilităţi fiscale, din reevaluare), care nu au fost impozitate pe perioada cât microîntreprinderile au
fost plătitoare de impozit pe profit şi se vor scădea veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere
sau pentru pierdere de valoare, doar dacă anterior au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului
impozabil;

- trecerea de la regimul plătitorilor de impozit pe profit la regimul microîntreprinderilor şi modificarea

vectorului fiscal se face prin declaraţie de menţiuni depusă până la data de 31 martie inclusiv a anului
pentru care se plăteşte impozitul pe veniturile microîntreprinderilor (faţă de 31 ianuarie, cât era
termenul anterior);

- persoanele juridice nou-înfiinţate trebuie să comunice organelor fiscale competente aplicarea din
sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, în termen de 30 de zile de la înregistrare (se
pare că menţiunea din cererea de la registrul comerţului nu va mai fi suficientă);

- s-au precizat termenele de plată a impozitului pentru microîntreprinderile care se dizolvă cu/fără
lichidare;

- pentru declararea, reţinerea şi plata impozitului pe dividendele plătite către o persoană juridică
română, microîntreprinderile sunt obligate să aplice aceleaşi prevederi ca şi entităţile plătitoare de
impozit pe profit (adică pot să nu impoziteze dividendele dacă persoana juridică română care primeşte
dividendele deţine, la data plăţii dividendelor, minimum 10% din titlurile de participare ale
microîntreprinderii, pe o perioadă de un an împlinit până la data plăţii acestora inclusiv).

În rest, vor rămâne în vigoare prevederile actuale referitoare la impozitarea microîntreprinderilor.

Deducerea specială pentru creditele restructurate

Noul Cod fiscal prevede că deducerea specială pentru creditele restructurate, reglementată potrivit
prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2014, se va acorda contribuabililor care obţin
venituri din salarii la funcţia de bază sau venituri din pensii aferente lunilor cuprinse în perioada 1
ianuarie 2016-31 decembrie 2017, în condiţiile stabilite potrivit acestui act normativ.

Astfel, deducerea specială pentru credite restructurate se va aplica pentru drepturile reprezentând
venituri din salarii sau pensii aferente lunilor cuprinse în perioada ianuarie 2016-decembrie 2017.

Deducerea specială pentru credite se acordă dacă restructurarea creditelor, care semnifică modificarea
condiţiilor de rambursare a acestora, îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
 a) să fie acordată pentru credite care nu înregistrează întârzieri la plată sau care au întârzieri la plată de
cel mult 90 de zile;

b) să conducă la diminuarea cu cel mult 35% a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului, aferente
creditului supus restructurării, dar nu cu mai mult de 900 lei sau echivalent, indiferent dacă împrumutul
respectiv a fost acordat în lei sau în valută, pentru o perioadă de maximum 2 ani. Pentru creditele în
valută şi cele exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, cursul de
schimb utilizat este cel comunicat de Banca Naţională a României în vigoare la data depunerii cererii
prin care se solicită restructurarea;

c) să asigure prelungirea duratei iniţiale a creditului cu perioada pentru care se diminuează obligaţiile
de plată conform lit. b);

d) sumele reprezentând diminuările ratelor lunare de plată prevăzute la lit. b), inclusiv costul suportat
de debitor pentru amânarea la plată a acestora, să fie distribuite pe o durată egală cu cea pentru care a
fost acordată diminuarea obligaţiilor de plată, începând cu data de la care nu mai operează diminuarea
respectivă;

e) împrumutătorul nu poate majora rata dobânzii sau, după caz, marja de dobândă, pentru creditele cu
dobânda variabilă, sau alte costuri aferente creditului şi nici nu poate impune alte costuri, altfel decât
era prevăzut în contract la data restructurării;

f) împrumutătorul pune la dispoziţia debitorilor, înainte ca aceştia să intre în procedura de restructurare

a creditelor, scadenţarul aferent întregii durate de viaţă a mecanismului de restructurare.

Deducerea poate fi acordată pentru o singură restructurare aprobată unei persoane fizice, la unul sau
mai multe credite, cu condiţia ca suma totală amânată la plata să se încadreze în limita de 900 lei.

Persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România şi cele care îndeplinesc condiţiile de
rezidenţă prevăzute de legislaţia în domeniul impozitului pe venit, care sunt titulare ale unor contracte
de credite supuse restructurării au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub
formă de deducere specială pentru credite, acordată pentru fiecare luna a perioadei impozabile, numai
pentru veniturile din salarii realizate la locul unde se află funcţia de bază.

Acelaşi regim fiscal se aplică şi în cazul moştenitorilor care au preluat contractele de credite
restructurate, precum şi garanţilor care au preluat prin novaţie credite restructurate, în cazul în care sunt
îndeplinite condiţiile de acordare a facilităţii.

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cumulativ persoanele fizice pentru acordarea deducerii
speciale pentru credite sunt următoarele:

a) să fie titulară a unui contract de credit aflat în derulare la data de 31 mai 2014, indiferent de data
acordării creditului;
b) creditul primit de persoana fizică să fi fost supus restructurării până la data de 1 ianuarie 2016;

c) persoana fizică să realizeze venituri brute din salarii la funcţia de bază, de până la 2.200 lei, inclusiv,
în fiecare lună a perioadei impozabile în care se acordă deducerea.

Limita de 2.200 lei se aplică şi în cazul veniturilor din pensii.

În cazul creditelor în valută echivalentul în lei a deducerii acordate se stabileşte utilizând cursul de
schimb al Băncii Naţionale a României pentru ziua în care s-a efectuat plata, comunicat de Banca
Naţională a României în cursul zilei anterioare.

Obligaţia acordării deducerii speciale pentru credite revine angajatorului, iar procedura de aplicare se
stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

În cazul în care contribuabilul realizează venituri din pensii obligaţiile privind acordarea deducerii
speciale pentru credite stabilite în sarcina angajatorilor revin plătitorilor de venituri din pensii.

În cazul în care contribuabilul realizează venituri atât din pensii, cât şi din salarii, deducerea specială
pentru credite se acordă la stabilirea bazei impozabile pentru venitul realizat de la o singură sursă
desemnată de contribuabil.

În cazul în care contribuabilul realizează venituri din pensii din mai multe surse de venit, deducerea
specială pentru credite se acordă la stabilirea bazei impozabile pentru venitul realizat de la o singură
sursă desemnată de contribuabil.

Contribuabilii au obligaţia să înştiinţeze plătitorul de venit desemnat în vederea acordării deducerii

speciale pentru credite, prin depunerea unei declaraţii pe propria răspundere, că nu beneficiază de
deducerea respectivă la determinarea bazei impozabile pentru alte venituri realizate din salarii sau
pensii.

Contribuțiile de asigurări sociale de sănătate în anul 2016

Categorii de venituri supuse contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate

Conform noului Cod fiscal, contribuabilii/plătitorii de venit la sistemul de asigurări sociale de sănătate
datorează, după caz, contribuții de asigurări sociale de sănătate pentru următoarele categorii de
venituri:
a) venituri din salarii sau asimilate salariilor
b) venituri din pensii;
 c) venituri din activități independente;
d) venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau III;
e) venituri din cedarea folosinței bunurilor;
f) venituri din investiții;
g) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
h) venituri din alte surse,;
i) indemnizații de șomaj;
j) indemnizații pentru creșterea copilului;
k) ajutorul social acordat potrivit Legii nr. 416/2001, cu modificările și completările ulterioare;
l) indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă drept urmare a unui accident de muncă sau
unei boli profesionale.

Pentru aceste venituri se datorează contribuții de asigurări sociale de sănătate și în cazul în care acestea
sunt realizate de persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat și de persoanele fizice care obțin
venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării activității de creare de programe
pentru calculator.

Categorii de persoane fizice exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate

Următoarele categorii de persoane fizice sunt exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de
sănătate:
a) copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi,
inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la
terminarea studiilor, ucenicii sau studenţii, precum şi persoanele care urmează modulul instruirii
individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldaţi sau gradaţi profesionişti. Dacă realizează
venituri din salarii sau asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi
agricole, silvicultură şi piscicultură, pentru aceste venituri datorează contribuţie;

b) tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului. Dacă
realizează venituri din cele prevăzute la lit. a) sau sunt beneficiari de ajutor social acordat în temeiul
Legii nr. 416/2001 pentru aceste venituri datorează contribuţie;

c) soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate;

d) persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor
drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie
1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi
completările ulterioare, prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraţilor care au
fost înlăturaţi din justiţie pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1989, prin OG nr.
105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în
România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea
nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi
acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a
Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi
persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei
Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie
1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru drepturile băneşti acordate de
aceste legi;

e) persoanele cu handicap, pentru veniturile obţinute în baza Legii nr. 448/2006, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare;

f) bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii,

până la vindecarea respectivei afecţiuni, dacă nu realizează venituri asupra cărora se datorează
contribuţia;

g) femeile însărcinate şi lăuzele, dacă nu realizează venituri asupra cărora se datorează contribuţia sau
dacă nivelul lunar al acestora este sub valoarea salariului de bază minim brut pe ţara. În cazul în care
venitul lunar realizat depăşeşte nivelul salariului de bază minim brut pe ţara, baza lunară de calcul al
contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă numai partea de venit care depăşeşte acest
nivel.

Plăţi anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate

Următoarele categorii de persoane au obligaţia de a efectua plăţi anticipate cu titlu de contribuţii de

asigurări sociale de sănătate:
a) persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente;
b) persoanele fizice care realizează venituri din agricultură, silvicultură, piscicultură;
c) persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor
din arendă;
d) plătitorii de venituri pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate
intelectuală, din asocierea cu o persoană juridică contribuabil potrivit titlului II sau III, precum şi din
arendarea bunurilor agricole, impozitate în regim de reţinere la sursă.

Cotele de contribuţii

Cotele de contribuţii de asigurări sociale de sănătate sunt rămân neschimbate în 2016, respectiv:
a) 5,5% pentru contribuţia individuală;
b) 5,2% pentru contribuţia datorată de angajator.

Acestea se aplică asupra bazei de calcul determinată conform regulilor instituite pentru fiecare
categorie de venit.
Impunerea veniturilor din jocuri de noroc în anul 2016
Conform Noului Cod fiscal, în anul 2016, impozitul datorat pentru veniturile din jocuri de noroc se
determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut
primit de un participant, de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:

Tranșe de venit brut Impozit

- lei - - lei -
până la 66.750, inclusiv 1%
peste 66.750 - 445.000, 667,5 + 16% pentru ceea ce depășește suma de
inclusiv 66.750
61.187,5 + 25% pentru ceea ce depășește suma
peste 445.000
de 445.000

Nu sunt impozabile veniturile obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice

cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei,
inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit. Verificarea încadrării în plafonul
neimpozabil se efectuează la fiecare plată, indiferent de tipul de joc din care a fost obţinut venitul
respectiv.

În cazul în care venitul brut primit la fiecare plată depăşeşte plafonul neimpozabil de 66.750 lei,
inclusiv, impozitarea se efectuează distinct faţă de veniturile obţinute din participarea la alte tipuri de
jocuri de noroc.

Veniturile din jocuri de noroc se impun prin reţinere la sursă. Prin excepţie, pentru veniturile realizate
de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanţă şi festivaluri de poker,
impozitul anual datorat se determină de către organul fiscal competent. Contribuabilii care obţin astfel
de venituri din jocurile de noroc au obligaţia de a depune declaraţia privind venitul realizat.

Organul fiscal competent stabileşte impozitul anual datorat, pe baza declaraţiei privind venitul realizat,
şi emite decizia de impunere. Impozitul anual datorat pentru veniturile din jocuri de noroc se determină
prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant, de la
un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:

Tranșe de venit brut Impozit

- lei - - lei -
până la 66.750, inclusiv 1%
peste 66.750 - 445.000, 667,5 + 16% pentru ceea ce depășește suma de
inclusiv 66.750
61.187,5 + 25% pentru ceea ce depășește suma
peste 445.000
de 445.000
Pentru veniturile din jocuri de noroc obţinute ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanţă şi
festivaluri de poker fiecare organizator/plătitor de venituri are următoarele obligaţii:
a) transmiterea către fiecare contribuabil a informaţiilor referitoare la fiecare venit brut, primit în
cursul anului fiscal, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul precedent, în formă
scrisă;

b) să depună anual, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul anterior, la organul
fiscal competent o declaraţie informativă referitoare la fiecare venit brut, pentru fiecare contribuabil.

Procedura de aplicare a acestor prevederi urmează să se stabilească prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

PFA versus microîntreprindere în 2016

Speță fiscală
Având în vedere noul Cod Fiscal, care va intra în vigoare de la 01.01.2016, care va fi cea mai
avantajoasă (din punct de vedere fiscal) formă de organizare pentru o PFA? Ar fi mai avatajos să
se transforme în microîntreprindere? Care ar fi avantajele?

Soluție:

La stabilirea modalităţii de exercitare a activităţii în anul 2016 veţi avea în vedere faptul că, începând
cu 01 ianuarie 2016 persoana fizică autorizată va datora, pe lângă contribuţia la sistemul asigurărilor de
sănătate şi contribuţia de asigurări sociale, respectiv 10,5 % - cota pentru contribuţia individuală.

În ceea ce priveşte impunerea microîntreprinderilor, în anul 2016 cota va fi tot de 3%. Prin excepţie,
pentru persoanele juridice române nou-înfiinţate, care au cel puţin un salariat şi sunt constituite pe o
durată mai mare de 48 de luni, iar acţionarii/asociaţii lor nu au deţinut titluri de participare la alte
persoane juridice, cota de impozitare este 1% pentru primele 24 de luni de la data înregistrării
persoanei juridice române, potrivit legii. Cota de impozitare se aplică până la sfârşitul trimestrului în
care se încheie perioada de 24 de luni. Aceste prevederi se aplică dacă, în cadrul unei perioade de 48 de
luni de la data înregistrării, microîntreprinderea nu se află în următoarele situaţii:
- lichidarea voluntară prin hotărârea adunării generale, potrivit legii;
- dizolvarea fără lichidare, potrivit legii;
- inactivitate temporară, potrivit legii;
- declararea pe propria răspundere a nedesfasurarii de activităţi la sediul social/sediile secundare,
potrivit legii;
- majorarea capitalului social prin aporturi efectuate, potrivit legii, de noi acţionari/asociaţi;
- acţionarii/asociaţii săi vând/cesionează/schimbă titlurile de participare deţinute.
Condiţia privitoare la salariat se consideră îndeplinită dacă angajarea se efectuează în termen de 60 de
zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice respective.

Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă,
din care se scad:
a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;
c) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
d) veniturile din subvenţii;
e) veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au fost
cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, care au
fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele
produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;

h) veniturile din diferenţe de curs valutar;

i) veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute,
rezultate din evaluarea sau decontarea acestora;
j) valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul "709", potrivit
reglementărilor contabile aplicabile;
k) veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite, potrivit legii, titulari iniţiali
aflaţi în evidenţă Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moştenitorii legali ai acestora;
l) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului;
m) veniturile obţinute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei
impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.

Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza impozabilă se adaugă

următoarele:
a) valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, înregistrate în contul "609", potrivit
reglementărilor contabile aplicabile;

b) în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul contribuabililor care îşi
încetează existenţa, diferenţa favorabilă dintre veniturile din diferenţe de curs valutar/veniturile
financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate din
evaluarea sau decontarea acestora, şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare
aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului;

c) rezervele, cu excepţia celor reprezentând facilităţi fiscale, reduse sau anulate, reprezentând rezerva
legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul
profitului impozabil şi nu au fost impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost şi plătitoare
de impozit pe profit, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei
rezervei, distribuirii acesteia către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii
contribuabilului sau oricărui altui motiv;
d) rezervele reprezentând facilităţi fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile au fost şi
plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire
către participanţi sub orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv.

În situaţia în care rezervele fiscale sunt menţinute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul
pentru determinarea bazei impozabile ca urmare a lichidării.

Din punctul de vedere al TVA, atât PFA, cât şi o microîntreprindere sunt persoane impozabile întrucât
desfăşoară activităţi economice iar obligaţiile fiscale sunt similare.

Contribuţii datorate de PFA. Determinarea pensiei

Speță fiscală
Care sunt contribuţiile obligatorii ce trebuie achitate de la 01.01.2016 pentru o PFA şi în ce
procent? Cum se calculează stagiul de cotizare la pensii, în situaţia în care se achită cota de
10.05% din venitul net?

Soluție fiscală:

1. Persoanele care realzeaza venituri din activităţi independente definite conform art. 67 din Legea nr.
227/2015 datorează următoarele contribuţii:

a) contribuţia de asigurări sociale, conform art. 137 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 227/2015, indiferent
dacă realizează venituri scutite de impozit conform art. 60 alin. (1) şi (2).

În situaţia în care venitul net anual se determină în sistem real, baza lunară de calcul al contribuţiei de
asigurări sociale, în cazul plăţilor anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale, o reprezintă
echivalentul a 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor
sociale de stat, în vigoare în anul pentru care se stabilesc plăţile anticipate.

Pentru această categorie de persoane, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale se
recalculează în anul următor celui de realizare a venitului, în baza declaraţiei privind venitul realizat, şi
se stabileste ca diferenţă între venitul brut realizat şi cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării
activităţii independente, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuţia de asigurări sociale, raportată la
numărul de luni în care a fost desfăşurată activitatea.

Baza lunară de calcul nu poate fi mai mică decât echivalentul reprezentând 35% din câştigul salarial
mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, în vigoare în anul pentru care
se efectuează definitivarea contribuţiei, şi nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câştig.
În cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activităţi independente şi care determină venitul
net anual pe baza normelor anuale de venit, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale o
reprezintă valoarea anuală a normei de venit raportată la numărul de luni în care se desfăşoară
activitatea şi nu poate fi mai mică decât echivalentul reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut
utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, în vigoare în anul pentru care se
stabilesc plăţile anticipate, şi nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câştig.

Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligaţia asigurării în
sistemul public de pensii potrivit legii, precum şi persoanele care au calitatea de pensionări nu
datorează contribuţia de asigurări sociale pentru venituri din activităţi independente definite conform
art. 67 din Legea nr. 227/2015.

Persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, care determină venitul net anual în

sistem real şi/sau pe baza normelor anuale de venit, sunt obligate să efectueze în cursul anului plăti
anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale care se stabilesc prin aplicarea cotei de contribuţie
asupra bazelor de calcul.

Cota de contribuţie de asigurări sociale este cota pentru contribuţia individuală de 10,5%, însă PFA
opta pentru cota integrală de contribuţie de asigurări sociale corespunzătoare condiţiilor normale de
muncă.

b) contribuţia de asigurări sociale de sănătate, conform art. 155 alin. (1) lit. c) din Legea 227/2015,
indiferent dacă realizează venituri scutite de impozit conform art. 60.

Potrivit art. 170 alin. (1) din Legea 227/2015, pentru persoanele fizice care realizează venituri din
activităţi independente şi care determină venitul net anual în sistem real şi/sau pe baza normelor anuale
de venit, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate este diferenţa pozitivă
dintre venitul brut şi cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii independent, exclusiv
cheltuielile reprezentând contribuţia de asigurări sociale de sănătate sau valoarea anuală a normei de
venit, după caz, raportată la numărul de luni în care a fost desfăşurată activitatea pe fiecare sursă de
venit.

Conform art. 174 alin. (1) lit.a) din Legea 227/2015, persoanele fizice care realizează venituri din
activităţi independente şi care determină venitul net anual în sistem real şi/sau pe baza normelor anuale
de venit au obligaţia de a efectua plăti anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate
care se stabilesc de organul fiscal competent, prin decizie de impunere, pe fiecare sursă de venit, pe
baza declaraţiei de venit estimat/norma de venit sau a declaraţiei privind venitul realizat.

Veniturile care reprezintă baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate sunt cele
din declaraţia de venit estimat/norma de venit sau din declaraţia privind venitul realizat, după caz.
Pentru anul fiscal 2016, obligaţiile anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se
determină de organul fiscal competent, prin decizie de impunere anuală pe fiecare sursă de venit, pe
baza declaraţiilor menţionate, prin aplicarea cotei individuale de 5,5% asupra bazelor de calcul, la
determinarea cărora nu se iau în considerare pierderile fiscale anuale.

Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se evidenţiază lunar în decizia de

impunere. Baza lunară de calcul astfel evidenţiată nu poate fi mai mică decât un salariu de baza minim
brut pe ţară, dacă venitul pentru care se calculează contribuţia este singurul realizat.

2. Stagiul de cotizare reprezintă perioada de timp pentru care s-au datorat contribuţii de asigurări
sociale la sistemul public de pensii, precum şi cea pentru care asiguraţii cu declaraţie individuală de
asigurare sau contract de asigurare socială au datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul
public de pensii.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 263/2010, cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea
punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie.

Punctaj mediu anual reprezintă numărul de puncte realizat de asigurat, calculat prin raportarea
punctajului total realizat de acesta în întreaga perioadă de activitate la numărul anilor corespunzători
stagiului complet de cotizare prevăzut de lege la data pensionării.

Astfel, punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de puncte
rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului
complet de cotizare.

Punctajul anual al asiguratului reprezintă numărul de puncte realizat de asigurat pe parcursul unui an
calendaristic şi se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul
calendaristic respectiv. Punctajul lunar reprezintă aşadar numărul de puncte realizat de asigurat într-o
lună, calculat prin raportarea câştigului salarial brut lunar sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care
a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din lună
respectivă, comunicat de INS.

În prezent, legislaţia în materie de pensii reglementează stabilirea punctajului lunar în situaţia în care
este datorată contribuţia individuală doar prin raportare la situaţiile existente, respectiv prin raportare la
persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de
autor şi drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13 indice 1 din Codul fiscal, precum şi din
contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil.

În această situaţie, la determinarea punctajului lunar se utilizează suma obţinută în urma aplicării
asupra venitului care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, a
raportului dintre cota de contribuţie individuală de asigurări sociale şi cota de contribuţie de asigurări
sociale aprobată pentru locuri de muncă în condiţii normale.

Având în vedere că Legea nr. 227/2015 va intra în vigoare începând cu anul 2016, este de aşteptat să fie
adoptată aceeaşi metodologie de calcul şi în situaţia contribuirii în sistemul public de pensii cu o cota
de 10,5% în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activităţi independente, care determină
venitul net anual în sistem real şi/sau pe baza normelor anuale de venit şi care nu optează pentru cota
integrală de contribuţie de asigurări sociale corespunzătoare condiţiilor normale de muncă.

Sediul microîntreprinderii la domiciliul administratorului.

Impozitul pe clădirile nerezidenţiale
Speță fiscală
O microîntreprindere face suspendare de activitate anul acesta, sediul este înregistrat în
apartamentul administratorului. În acest caz, din 2016, administratorul trebuie să depună la
primărie adresa prin care să înştiinţeze că societatea aflată la acel sediu nu mai funcţionează,
pentru a evita plata impozitului pe clădire la valoarea celor nerezidenţi?

Soluție fiscală:

Conform art. 459 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 – noul Cod fiscal, aplicabilă de la data de 1 ianuarie
2016, în cazul clădirilor cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se
calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial cu impozitul
determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial.

După cum se prevede la art. 459 alin. 2 din lege, dacă la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu
fiscal la care nu se desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează ca pentru clădirile
rezidenţiale, adică pentru clădirile folosite pentru locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare,
care satisfac cerinţele de locuit ale unor persoane sau familii potrivit definiţiei de la art. 453 lit. f) din
lege.

Pentru aplicarea noilor reglementări există dispoziţii tranzitorii la art. 495 lit. a) din lege conform
cărora persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în proprietate clădiri nerezidenţiale sau
clădiri cu destinaţie mixtă au obligaţia să depună declaraţii până la data de 29 februarie 2016, conform
modelului aprobat prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului dezvoltării
regionale şi administraţiei publice, în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al
Românei, Partea I, a noului Cod fiscal.

În cazul prezentat, având în vedere ca la domiciliul persoanei fizice – administratorul – se află

înregistrat sediul microîntreprinderii, se poate aprecia că este vorba de clădire/apartament cu destinaţie
mixtă. În acest caz, persoana fizică respectivă va trebui să depună până la data de 29 februarie 2016 o
declaraţie fiscală, formularul trebuind să aibă rubrici corespunzătoare pentru aplicarea legii.

Cum activitatea microîntreprinderii este suspendată, persoana fizică va completa declaraţia la rubrica
”domiciliu fiscal fără activitate economică”, la care va anexa şi dovada oficială a suspendării activităţii,
astfel încât să datoreze impozit pe clădire rezidenţială, determinat conform art. 457 din lege.
Clarificări suplimentare se vor aduce fie prin Normele metodologice ce se vor da pentru aplicarea
noului Cod fiscal, fie prin ordinul comun prin care va fi aprobat modelul de declaraţie.