REFERAT

GEOGRAFIE ECONOMICA

RESURSELE NATURALE.

Introducere

Explozia demografică ce a caracterizat dezvoltarea societăţii umane în secolul al XX-lea nu

trebuie considerată singurul factor responsabil pentru toate problemele economice care au
accentuat decalajul dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. Creşterea numerică a
populaţiei impune un efort economic important în rezolvarea unor cerinţe umane pe
care “Declaraţia universală a drepturilor omului” adoptată de O.N.U., în 10 decembrie
1948 le consfinţeşte sub deviza “ o viaţă decentă pentru fiecare locuitor al Terrei”. Fiecare om
este un consumator dar şi un producător de bunuri materiale, în condiţiile integrării sale în
structurile economice ale societăţii.
Prosperitatea lumii noastre inseamna: acces la resursele de baza pentru o viata decenta
(hrana, adapost, imbracaminte); sănătate bună; relații sociale; siguranță; libertate de acțiune.
Natura ne ofera: servicii de aprovizionare (alimente, apa, lemn si fibre); servicii de reglare
(impact asupra climei, controlului inundatiilor, bolilor, deseurilor si a calitatii apei); servicii
culturale (beneficiile recreationale, estetice si spirituale); servicii de suport (formarea solului).
Prin aceasta clasificare, se demonstreaza dependenta oamenilor fata de mediu. Secolul 21
este Secolul Naturii. Invatam din mers, pe cai dificile, ca nu suntem separati de natura, iar
problemele din societate sunt interdependente de cele din natură.
Indiferent de cat de in siguranta credem ca ne aflam in fata daunelor provocate mediului, noi,
oamenii suntem dependenti de serviciile ecosistemelor, intrucat ele influenteaza fiecare aspect al
bunastarii noastre, inclusiv supravietuirea.

Date generale

Resursele naturale reprezintă totalitatea zăcămintelor de minerale și de minereuri, a

terenurilor cultivabile, a pădurilor și apelor de care dispune o anumită țară.
Resursele naturale sunt substanțe care apar în mod natural dar care sunt considerate
valoroase în forma lor relativ nemodificată. O materie este considerată o resursă naturală atunci
când activitățile primare asociate cu aceasta sunt extragerea și purificarea, ele fiind opuse
creației. Mineritul, extragerea petrolului, pescuitul și silvicultura sunt în general considerate
industrii ale resurselor naturale, în timp ce agricultura nu. Acest termen a fost introdus unei
audiențe largi de către E.F. Schumacher în cartea Small Is Beautiful din anul 1970.
Prin resurse naturale se inteleg acele elemente materiale, existente in mediu care pot fi
utilizate de un sistem biologic. Ele sunt: geochimice, energetice, genetice si alimentare. Notiunea
de resursa naturala include elementele chimice, energia existenta pe Pamant cat si o parte din
informatia stocata sub forma de programe genetice privind utilizarea primelor 2 tipuri de resurse.
Resursele geochimice sunt regenerabile, masa si compozitia planetei fiind constante, principala
resursa de energie, cea solara este inepuizabila la scara existentei biosferei. Omul utilizeaza
resursele naturale intr-un mod specific, nu numai pentru satisfacerea nevoilor biologice dar si
pentru crearea mijloacelor de transformare a mediului, de satisfacere a cerintelor create de
dezvoltarea sa sociala.

Evolutia biosferei se coreleaza cu o permanenta diversificare a informatiei genetice care a

avut ca urmare transformarea in resurse a unui numar din ce in ce mai crescut de substante si
forme de energie.Omul a extins modul de utilizare a resurselor naturale si le-a completat
substantial pe parcursul istoriei: piatra, bronzul, fierul, aluminiul. Resursele energetice din mediu
au tendinta, conform principiului al doilea al termodinamicii, sa se repartizeze uniform, ceea ce
la nivel planeta echivaleaza cu pierderea ei partiala in spatiul cosmic si imposibilitatea de
reutilizare. Resursele de energie nu se pot reutiliza, fiind nevoie de o aprovizionare care se
realizeaza de la Soare, prin intermediul energiei radiative a acestuia. Oxigenul atmosferic, apa,
radiatia solara, dintr-un biotop sunt tot resurse naturale, dar concentratia lor per ansamblu, nu
mai este ca acum 6000 de ani. Exista si resurse pe care organismele biosferei nu le pot utiliza
direct, fiind utilizate pe baza unor cunostinte dobandite in viata sociala si numai dupa o
prelucrare prealabila. Sunt resurse care includ pe parcurs o mare cantitate de munca umana, cum
este cazul combustibililor fosili, a metalelor si a altora. Oxigenul din aer este o resursa
indispensabila pentru organismele aerobionte, dar gasindu-se din abundenta in atmosfera nu este
socotit ca resursa economica decat atunci cand este imbuteliat si utilizat in diverse activitati
medicale sau tehnice. In mod asemanator, apa nu constitue o resursa economica in conditii de
abundenta, dar ea se transforma repede intr-o astfel de resursa in conditii de insuficienta, cand
trebuie adusa de la distanta, sau stocata prin amenajari speciale si furnizata contra cost.
Ecologia se afla la inceputul unor generalizari de amploare privind functiile pe care
genofondul speciilor il joaca in reteaua complicata de interactiuni din care este formata
biosfera.Genofondul speciilor si respectiv a tuturor populatiilor biologice existente pe glob
alcatuiesc genofondul biosferei, genofondul mondial sau patrimoniul genetic mondial. El se
imparte in patrimoniu genetic spontan, agricol, microbiologic. Resursele alimentare au un
continut mai larg. Resursele alimentare se diversifica in raport cu particularitatile speciilor si
locul pe care ele il ocupa in ecosistemele biosferei. Exista 2 categorii de resurse alimentare:
resurse minerale, care care furnizeaza organismelor atomii necesari edificarii propii si resurselor
organice, ce contin pe langa acesti atomi si energie stocata sub forma de legaturi chimice.
Conceptul de resurse naturale are o semnificatie profunda, incluzand toate

peste 600 de milioane, schimbările climatice şi creşterea temperaturii vor duce la probleme
structurale care înseamnă o adevărată „dinamită politică", avertizează ONU şi Banca Mondială.
Iordania îşi va dubla nevoia de apă în următorii 20 de ani, din cauza creşterii populaţiei. Unele
ţări bogate în petrol au început în ultima vreme să caute soluţii pentru criza apei, lansând şi un
slogan: „Dumnezeu nu-i iubeşte pe cei care risipesc resursele".
Emiratele Arabe Unite au început construirea celui mai mare rezervor de apă desalinizată,
fiindcă este dependentă de această apă. Va asigura apa necesară timp de de 90 de zile.
Există deja 120 de staţii de desalinizare în Emiratele Arabe Unite, Quatar, Bahrain, Arabia
Saudită, Kuweit şi Iran. Însă, metrul cub de apă desalinizată costă 0,53 de dolari. Peste tot, şeicii
petrolului cresc abrupt importurile de carne, fiindcă turmele de oi le decimează rezervele de apă.
Scenariile privind momentul când rezervele naturale se vor epuiza se bazează pe calcule
destul de precise, dar nu ţin cont de diferitele variabile. Voci credibile susţin că resursele de
petrol se vor termina înainte de anul 2050, iar cele de gaze naturale vor mai putea fi utilizate
încă 20 de ani. Este ceea ce susţine Jean Laherrere, expert în domeniu şi autorul volumului
„Sfârşitul petrolului ieftin" (1998).
Cum va arăta omenirea peste 40 sau 90 de ani nu ştim. Pentru simplul motiv că toate
prognozele iau în calcul fenomene previzibile, nu şi acele „black swans" (lebede negre,
fenomene extrem de rare, neaşteptate şi cu impact masiv asupra sistemelor globale), care
probabil că plutesc în apele mondiale şi care ar putea da omenirii un curs inimaginabil.
Atacurile din 11 septembrie, exemplul clasic de lebădă neagră. Dezastrul de la Fukushima
putea fi un astfel de exemplu, care să ducă la dispariţia Japoniei.
Au existat şi urmări pozitive după catastrofa de la Fukushima. Italia a anulat imediat planurile
de construire a noi reactoare, iar Germania a decis accelerarea închiderii lor - şapte vor fi
desfiinţate imediat, restul până în 2022. În paralel, nemţii au anunţat şi programul pentru
extinderea producţiei de energie regenerabilă.

Resurse energetice regenerabile

De ce anume acum a apărut întrebarea: ce așteaptă omenirea – foamea energetică sau belșugul
energetic? De la petrol izbucnesc războaie, înfloresc și sărăcesc state, se schimbă guverne. Se
proiectează programe energetice mari, realizarea cărora necesită eforturi enorme și cheltuieli
colosale.
Dacă la sfîrșitul secolului XIX -cea mai răspîndită în prezent- energie electrică - juca un rol
auxiliar și neînsemnat în balansul energetic mondial, atunci în 1930 în lume se producea cca 300
miliarde kW/h de energie electric , iar în 1994 această cifră a ajuns la 13000 miliarde kW/h.
Nivelul material, în cele din urmă și cel spiritual al omenirii se află în dependență directă cu
cantitatea de energie pusă la dispoziție. Pentru a extrage un minereu, pentru a obține din el metal,
pentru a construi o casă , pentru a face orice lucru, trebuie folosită energia. Dar necesitățile
omului cresc cu timpul, la fel cum și numărul populației crește.

Concluzii

În ultimii ani, epuizarea capitalului natural şi încercările de a se trece la dezvoltarea

raţională au fost principalele probleme ale agenţiilor de dezvoltare. Epuizarea capitalului natural
este un motiv de îngrijorare în special pentru zona din regiunile cu păduri ecuatoriale, care
păstrează cea mai mare parte a biodiversităţii naturale a Pământului – capital natural genetic de
neînlocuit. Conservarea resurselor naturale este cea mai importanta problemă a Capitalismului
Natural, protecţiei mediului, a mişcării pentru ecologie şi pentru partidele verzi. Unii consideră
această epuizare ca pe o sursă majoră de nelinişte socială şi conflicte în ţările în curs de
dezvoltare.
Suntem constienti ca dezvoltarea economica depinde in mod direct de sustenabilitatea
ecosistemului, prin urmare trebuie sa contribuim in mod activ la protectia mediului si
conservarea resurselor naturale, reducand impactul activitatilor specifice asupra mediului
inconjurator.
Eforturile noastre trebuie sa se concentreaze pe trei directii in care activitatile de productie au
un impact semnificativ - utilizarea eficienta a tuturor materialelor, monitorizarea sistematica si
reducerea, unde e posibil, a consumului de electricitate, benzina si apa, precum si managementul
adecvat al deseurilor (reciclare si transport la punctele de reciclare).
 Bibliografie
1.Erdeli G., Braghină C., Frăsineanu D., Geografie economică mondială,
Universitatea “Spiru Haret”, Bucuresti, Editura Fundației “România de Mâine”,
2000;

2.Oanță P., Geografie Economică Mondială, Editura Academiei Forțelor

Terestre, Sibiu, 2007;

3.Maier A., Geografie Economică, Bucuresti, Editura Economică, 2002

4.Negoescu B., Vlăsceanu Gh., Geografie Economică-Resursele Terrei,

Bucuresti, Editura Meteora Press, 2000;

5.Teodorescu V., Alexandrescu V., Terra.Geografia resurselor,

Universitatea “Spiru Haret”, Bucuresti, Editura Fundației “România de Mâine”,
2001.

Infografie
1. http://www.ceasulcuc.ro/mediu/1_Resurse%20naturale/;
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Resurse_naturale;
3. http://adevarul.ro/news/societate/goana-resurse-
1_50ad48e87c42d5a663923ffd/index.html;
4. http://www.ziare.com/articole/top+tari+resurse.