STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

RAPORT DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ NR. 1

STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE.

ELEMENTE ȘI MATERIALE DE CONSTRUCȚII UTILIZATE LA
CONSTRUCȚII ZOOTEHNICE

Septembrie 2018

0
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

2
CUPRINS

CAPITOLUL 1.....................................................................................................................................2
Introducere........................................................................................................................................2

CAPITOLUL 2.....................................................................................................................................2
Clasificarea construcțiilor zootehnice.............................................................................................2

CAPITOLUL 3...................................................................................................................................10
Elemente de construcții..................................................................................................................10

CAPITOLUL 4...................................................................................................................................16
Materiale folosite la construcții zootehnice...................................................................................16
4.1 Pardoseli.......................................................................................................................16
4.2 Planșee..........................................................................................................................18
4.3 Pereți............................................................................................................................20

CAPITOLUL 5...................................................................................................................................21
Concluzii..........................................................................................................................................21

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................22

1
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

1 CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

Construcțiile zootehnice sunt destinate creșterii animalelor sau a păsărilor,

în sistem gospodăresc sau industrial. Acestea trebuie să îndeplinească anumite
condiții, în principal, de adaptare în funcție de producția urmărită, și anume
carne sau ouă. Apoi, de a îndeplini condiții cu privire la soluții tehnologice ale
sistemelor de întreținere, de furajare, adăpare, dejecții, dar și mecanizare și
automatizare a producției.
La întocmirea proiectului unei construcții zootehnice, factorii
determinanți care dau soluțiile constructive, sunt în primul rând destinația
construcției, așa cum deja am menționat, care la rândul ei este determinată de
specia animalelor adăpostite, de scopul creșterii animalelor, de vârsta lor și nu în
ultimul rând de valoarea biologică a animalelor (producție sau reproducție).
Construcțiile zootehnice, ca și soluție tehnologică au următoarea
componență și anume: sistem de întreținere, sistem de furajare, sistem de
evacuare a dejecțiilor, sistem de recoltare a produselor, sistem de mecanizare a
proceselor de producție. In urma analizării acestor factori se stabilesc datele
pentru proiectarea efectivă, după cum urmează: spațiile necesare animalelor,
precum și cele de deservire, organizarea interioara a adăposturilor, condițiile de
microclimat care țin de temperatura aerului interior, umiditatea relativa, viteza
aerului, iluminarea, ventilația, nocivitățile degajate de animale printre care cele
mai nocive sunt bioxidul de carbon și umiditatea, de furaje și de dejecții, care
solicită elementele de construcție și multe alte detalii de care un proiectant
trebuie să țină cont încă din faza de proiect.
Cunoscând toate aceste elemente, ne rezultă parametri geometrici
caracteristici ai clădirii cum sunt deschiderile, traveeile, înălțimile potrivite, dar
și condițiile higrotermice pentru elementele de închidere ca acoperișul, pereții,
pardoseala.

2
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

2 CAPITOLUL 2

CLASIFICAREA CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

Abordarea elementelor tehnologice specifice construcțiilor destinate

întreținerii taurinelor, cabalinelor, porcinelor si păsărilor se face numai in
măsura in care acestea influențează construcția in ceea ce privește structura de
rezistenta si elementele de închidere. Avand in vedere ca sunt multi factori care
pot influenta aceste doua elemente de baza, este necesara un studiu mai en-
detail, fara de care avansarea in cercetarea tezei de doctorat intitulata Materiale
de constructii cu aplicabilitate complexa, nu ar fi posibila.

Construcții pentru taurine.

In functie de productia rezultata aceste constructii se pot diferentia

in: adaposturi pentru vaci de lapte, pentru vitei sau pentru taurine mari la
ingrasat.

Elementele tehnologice care conditioneaza rezolvarile constructive

sunt: solutia de furajare, de evacuare a dejectiilor, de recoltare a laptelui (muls)
si sistemul de intretinere a animalelor. Furajarea taurinelor se face in jgheaburi
numite iesle (Fig. 2.1) care pot fi executate din lemn (la adaposturile mici), din
caramida tencuita, din beton armat monolit sau din elemente prefabricate de
beton armat. Dimensiunile si forma ieslei sunt in functie de varsta animalului, de
sistemul de legare a animalelor si de sistemul de incarcare cu furaje. Ea trebuie
astfel conceputa incat sa permita o usoara descarcare a furajelor, preluarea
volumului corespunzator, consumarea fara efort si fara a fi risipite furajele pe
pardoseala, impiedicarea intrarii animalelor in iesle etc.

3
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

Fig. 2.1 Forme de iesle pentru furajarea taurinelor: a-iesle cu descarcare

manuala a furajului; b-iesle cu distribuirea furajelor cu remorca
autodescarcatoare; 1-cota alee de furajare; 2-cota pardoseala stand; k-
variabil, 20 sau 40 cm, in functie de modul de legare a animalelor

Incarcarea ieslei (Fig. 2.2) se poate face manual, la efective mici de

animale, cu vagonete, cu cupe suspendate sau monorai, cu tractoare cu remorci
autodescarcatoare, pneumatic, cu benzi transportoare, cu racleti sau cu melc. La
noi in tara este generalizat sistemul cu tractor si remorca autodescarcatoare,
avand in vedere intretinerea usoara a utilajului si manopera redusa, intrucat este
necesara o singura manipulare a furajului, la incarcarea in remorca.

4
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

2
Fig. 2.2 Furajare in locasuri speciale la o ferma de bovine si cabaline din
Targu-Lapus, Maramures – sursa M. Moldoveanu

Adăparea (Fig. 2.3) se realizează printr-un sistem prin care se evita

pierderea apei si totodată un sistem prin care animalul reușește sa dea drumul
robinetului într-un mod cat mai ușor si previzibil.

Fig. 2.3 Adapare ferma bovine si cabaline Targu Lapus, Maramures -

sursa M. Moldoveanu

Evacuarea dejecțiilor din adăposturile pentru taurine se poate face manual,

acolo unde se poate, și anume la adăposturile mici sau mecanizat, in cazul celor
de nivel industrial.

Evacuarea mecanizata a dejecțiilor se face prin rigola mecanizata sau prin

evacuare hidraulica. Rigola mecanizata având lățimea de 0,40-0,50 m se
amplasează la capătul standului si se realizează in panta pentru asigurarea
scurgerii dejecțiilor lichide (Fig. 2.5). Transportul dejecțiilor solide se face cu
transportoare cu palete, cu snec sau cu racleți.

5
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

Fig. 2.4 Colectarea dejectiilor la o ferma bovine si cabaline Targu Lapus,

Maramures - sursa M. Moldoveanu

Evacuarea hidraulica a dejecțiilor necesita existenta in zona de defecare a

unei pardoseli sub forma de grătare, prin golurile cărora trec dejecțiile. Sub
grătare sunt prevăzute canale din care dejecțiile sunt evacuate cu ajutorul apei

Recoltarea laptelui sau mulsul, după cum toata lumea îl cunoaște, se poate
realiza in grajd sau centralizat într-o construcție special amenajata , care se
numește grup de muls.

6
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

Fig. 2.5 Mecanizarea evacuării dejecțiilor cu ajutorul racletilor: 1-rigola

pentru urina;2-rigola mecanizata cu racleti; 3-pat cald din caramida; 4-
adapatoare;5 compartimentare longitudinala; 6-iesle;

Sistemul de intretinere a taurinelor este o coordonata tehnologica

importanta care caracterizeaza in cea mai mare masura dimensiunile
constructiei. Intretinerea taurinelor se poate face in stabulatie fixa sau libera.

Stabulatia fixa reprezinta sistemul de intretinere prin care taurinele sunt

legate in spatii speciale denumite standuri, destinate unui singur animal, care
este un sistem aplicat mai ales la vaci1e de lapte. Adancimea standului este de
1,60-1,80 m in cazul cand se face legarea scurta a animalelor si de 2,00-2,20m
pentru legarea lunga.

7
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

Fig. 2.6 Adapost ingrasatorie taurine in stabulatie libera: sus-sectiune; jos-

plan: 1-canal de ventilatie; 2-gratare prefabricate din beton armat; 3-stilpisor;
4-grinda longitudinala pentru sustinerea gratarelor; 5-grilaj de furajare; 6-
iesle; 7-alee de furajare; 8-canal pentru evacuarea hidraulica a dejectiilor; 9-
nivelul permanent al apei; 10-compartimentare transversala.

Spatiul interior al adaposturilor in sistemul de stabu1atie fixa (Fig. 2.7)

cuprinde: standuri, jgheaburi de furajare, iesle; cu1oare de furajare si de
evacuare a dejectiilor care au dimensiuni determinate de solutiile de furajare si
evacuare a dejectiilor.

Stabulatia libera reprezinta sistemu1 de intretinere a animalelor in spatii

denumite boxe, fiind permisa miscarea libera a animalelor, acesta fiin un sistem
care se aplica de obicei, in ingrasatorii1e de taurine. Spatiile necesare la
intretinerea in stabulatie libera sunt;
¾ zona de odihna compartimentata in boxe comune;
¾ zona de furajare care poate fi interioara adapostului sau exterioara, intr-o
constructie usoara, fara izolatie termica, deci mult mai ieftina; ¾ zona de

8
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

2
evacuare a dejectiilor care coincide cu zona de odihna fiind rezolvata in mod
obisnuit cu pardoseala cu gratare si evacuare hidraulica a dejectiilor; ¾ zona de
muls rezolvata de obicei centralizat pentru intreaga ferma cu grupuri de muls.

Fig. 2.7 Adapost ingrasatorie taurine in stabulatie fixa, care cuprinde 1 –

pereti, 2- culoar, 3-standuri, 4-jgheaburi de furajare,5- iesle; 6-cu1oare de
furajare si 7 -de evacuare a dejectiilor care au dimensiuni determinate de
solutiile de furajare si evacuare a dejectiilor.

9
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

2
Constructii pentru porcine.

Cresterea industrializata a porcinelor se face in complexe specializate cu

circuit inchis in care efectivul de porcine se compune dintr-o matca
reproducatoare si produsii acesteia, purceii in acest caz, care se supun ingrasarii.

Intr-un complex pentru porcine, fluxul tehnologic continuu se poate

reprezenta schematic astfel:

monta – fătare – creștere – îngrășare

In functie de acest flux tehnologic se prevad: adaposturi pentru gestatie,

fatare, cresterea tineretului porcin si pentru ingrasare.

Adaposturile pentru gestatie sunt constructii destinate scroafelor gestante,

vierilor si tineretului porcin pentru reproductie. Pentru intretinere se folosesc
boxe comune, adaposturile fiind proiectate cu padocuri exterioare. Boxele se
amplaseaza pe un rand sau pe doua randuri, in functie de capacitatea
complexului.

Adaposturile pentru fatare sau asa zisele maternitati, sunt constructii

destinate scroafelor in timpul fatarii si a perioadei de alaptare. Adaposturile se
proiecteaza cu boxe individuale dispuse pe doua randuri cu o alee centrala de
serviciu, iar boxele pot fi pentru o singura scroafa sau pentru doua scroafe cu
purcei. (Fig. 2.8)

Adaposturile pentru cresterea tineretului sunt constructii in care sunt

crescuti purceii proveniti din maternitati pana la varsta de 65-70 zile si greutatea
de circa 25 kg. Adaposturile sunt proiectate cu boxe comune amplasate pe doua
randuri intre care se afla o alee centrala cu dubla destinatie: furajare si curatire.

Adaposturile pentru ingrasare sunt constructii in care se cresc porcii pana

ajung la greutatea de 95-120 kg. Ingrasatorii1e se proiecteaza cu boxe comune
pentru circa 30 animale, amp1asarea boxelor fiind analoga cu cea din
adaposturile pentru cresterea tineretului porcin. Latimile adaposturilor sunt insa,
mai mari intrucat ingrasatorii1e permit utilizarea unui indice de iluminare mai
scazut.

10
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

Fig. 2.8 Adaposturile pentru fatare , care cuprinde 1 – boxa , 2- culoar,

3-jgheaburi de furajare, 5-cu1oare de evacuare a dejectiilor care au
dimensiuni determinate de solutiile de furajare si evacuare a dejectiilor.

Furajarea porcinelor se face in troace, in hrănitoare automate sau direct pe

pardoseala. Troacele pentru furajare se executa din beton armat, sclivisit la
interior cu mortar de ciment. Lungimile lor se stabilesc in funcție de lungimea
frontului de furajare necesar diverselor categorii de porci. Hrănitoarele automate

11
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

2
care se folosesc pentru administrarea hranei uscate sau lichide sunt buncăre
metalice a căror lungime este dimensionata pentru a asigura frontul de furajare
necesar tuturor animalelor din boxa.

Distribuirea furajelor uscate in adăposturi se face cu remorci cu

autodescărcare, transportoare cu racleti sau cu melc, cărucioare etc. In cazul
furajarii cu hrana lichida distribuirea acestora de la bucatarie catre adaposturi si
in interiorul lor se face prin retele de conducte care au prevazute robinete de
descarcare in dreptul troacelor sau hranitoarelor.

Evacuarea dejectiilor din adaposturi se poate face mecanizat cu lopata

mecanica, cu transportoare cu racleti, cu tractor cu lama de buldozer sau
hidraulic. Folosirea mijloacelor mecanice la evacuarea gunoiului este posibila.
in cazul in care zona de defecare este proiectata sub forma unor rigole.

Fig. 2.9 Evacuarea dejectiilor intr-un adapost de porci cu transportoare cu

racleti: 1-adapost; 2-rigola; 3-transportor cu racleti;

12
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

Fig. 2.10 Canal pentru evacuarea dejectiilor intr-un adapost pentru porcine:1-
gratar prefabricat din beton armat; 2 canal din beton simplu sau armat; 3-
sc1ivisea1a de ciment; 4-beton de egalizare B25 (stanga) si Adapatori cu nivel
constantpentru purceii mici:1-rezervor; 2-conducta; 3-cupa adapatorii; f-
plutitor; 5-ventil (dreapta)

Evacuarea hidrau1ica a dejecțiilor se face din canale închise sau acoperite

cu grătare traforate cu ajutorul unui jet de apa sub presiune provenit din
descărcarea brusca a unui rezervor de 1 m3 amplasat la capătul adăpostului.

Adaparea animalelor se face cu ajutorul adapatoarelor automate montate

deasupra zonei de defecare; pentru purceii mici se folosesc adapatori cu nivel
constant iar pentru tineret, porci la ingrasat si scroafe, adapatoare cu supapa sub
presiune. Inaltimea la care se monteaza adapatoarele variaza in functie de varsta
animalelor si anume aproximativ de la 15 la 30 cm.

13
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

Constructii avicole

In complexele sau fermele avicole adaposturile pot fi pentru pasari adulte

sau pentru tineret, in functie de tipul unitatii sau in functie de destinatia acesteia:
pentru tineret de reproductie si selectie, pentru gaini ouatoare sau pentru pui de
carne.

Pentru întreținerea păsărilor se disting doua evoluții tehnologice cu

influente determinante asupra construcției: întreținere la pardoseala și întreținere
in baterii.

Întreținerea la pardoseala presupune creșterea libera a pasarilor pe

pardoseala prevazuta cu asternut permanent sau cu gratare. La intreținerea pe
așternut permanent pardoseala se acopera cu un strat de aproximativ 10-20 cm
din coji de floarea-soarelui, coceni etc., care se evacueaza la sfirsitu1 unei serii.

La intretinerea pe gratare, pardoseala se acopera cu gratare din sipci din

lemn, material plastic sau cu plasa de sarma asezate deasupra nivelului
pardoselii cu circa 30-40 cm. Dejectiile cad prin interspatiile dintre gratare si
sunt evacuate cu ajutorul transportoarelor cu racleti. In general, in halele de
gaini intretinerea la pardoseala se face folosind pe o portiune pardoseala din
gratare, iar pe cealalta asternut permanent. In acest sistem de intretinere,
furajarea se face automat cu distribuitoare cu lant, care transporta furajele din
buncarele asezate la capatul adapostului in jgheaburi1e amplasate in lungul
halelor. Adaparea se face cu adapatori cu clopot sau cu picurator. La halele de
gaini ouatoare, ouale se colecteaza in cuibare dispuse etajat in lungul aleilor de
circulatie.

14
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

b
Fig. 2.11 Hala pentru gaini ouatoare intretinute in baterii: a-plan; b-sectiune
transversala;:1-baterie simpla; 2-baterie dubla;3-culoar de serviciu; 4-canal
colector pentru dejectii; 5-camera tampon; 6-buncar pentru alimentare cu
hrana; 7-plasa de sarma; 8-placa de sticla; 9-adapatoare prin picurare.

Intretinerea in baterii consta in cresterea pasarilor in custi suprapuse

grupate in baterii prevazute cu sisteme de hranire, adapare, evacuare a dejectiilor
si colectare a oualelor. In acest caz dimensiunile halei sunt determinate de
dimensiunile bateriilor; este indicat sa nu existe reazeme intermediare, de
exemplu, stalpi, care stanjenesc desfasurarea normala a procesului tehnologic.

15
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

3 CAPITOLUL 3

ELEMENTE DE CONSTRUCȚII

Elementele de inchidere, si naume pardoseli, acoperisuri si pereti,

destinate constructiilor zootehnice, prezinta o serie de elemente comune cu cele
avand alte destinatii, dar si o serie de caracteristici proprii, specifice.

Instalatiile si utilitatile din complexele zootehnice asigura ventilarea,

alimentarea cu apa, cu energie electrica si caldura, evacuarea dejectiilor si in
anumite cazuri, transportul hranei in adaposturi.

Asigurarea schimbului de aer pentru eliminarea surplusului de umiditate,

caldura si bioxid de carbon din adaposturi se face prin venti1atie naturala sau
mecanica. Ventilatia naturala se produce datorita diferentei de temperatura a
aerului din interiorul adapostului si a celui exterior, precum si datorita actiunii
vantului. In cazul venti1atiei natura1e, schimbul de aer se realizeaza prin
deschideri reglabile care pot fi goluri in pereti, goluri la nivelul tavanului sau
cosuri de ventilatie.

Fig. 3.1 Schema ventilației a unui adapost prin goluri naturale (stanga) si
Schema ventilației naturale a unui adăpost prin canale amplasate la nivelul
tavanului (dreapta)

16
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

Golurile in pereti ca si ferestrele sau fantele, servesc atat pentru admisia

cat si pentru evacuarea aerului. Eficienta acestei ventilatii este redusa pe latimea
constructiei si solutia prezinta dezavantaje de ordin igienico-sanitar, intrucat
aerul rece cade asupra animalelor.

Ventilatia amenajata la nivelul tavanului se realizeaza cu ajutorul unor

canale amplasate deasupra, dedesubt sau in grosimea acestuia care parcurg
transversal incaperea (Fig. 3.2) si care sunt prevazute cu guri pentru distribuirea
aeru1ui.

Ventilatia cu cosuri de tiraj este cea mai utilizata si eficienta forma de

ventilatie naturala, efectul ei fiind cu atat mai mare cu cit este mai mare
inaltimea utila de tiraj si mai pronuntata diferenta dintre temperatura aerului
exterior si cel interior.

Ventilatia mecanica asigura schimbul de aer cu ajutorul unor insta1atii

actionate mecanic. Aceasta elimina inconvenientele ventilatiei naturale
functionand indiferent de starea timpului, avand posibilitatea de control si reglaj,
precum si posibi1itatea antrenarii bioxidului de carbon si a altor gaze nocive
grele acumulate la partea inferioara a incaperi1or. In functie de modul de
organizare a circulatiei aerului instalatiile de ventilatie mecanica pot fi:

¾ cu refularea aerului viciat (in depresiune), in care caz evacuarea aerului se

face fortat prin ventilatoare asezate pe acoperis, iar admisia aerului proaspat
se face liber prin ferestre sau prin fante cu ja1uzele reglabile

¾ instalatii cu aspiratia aerului proaspat introdus fortat prin ventilatoare (in

suprapresiune); ventilatoarele se amplaseaza pe peretii longitudinali, iar
evacuarea se face prin cosuri de tiraj.

Numarul ventilatoarelor si marimea golurilor de admisie si evacuare se

calculeaza in functie de schimburile de aer ce trebuie realizate pentru obtinerea
microclimatului corespunzator, atat in conditii de iarna cat si de vara.

17
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

Fig 3.2 Schema ventilatiei mecanice a unui adapost cu functionare in

depresiune: -schema adapost; 1-ventilator amplasat pe acoperis pentru
evacuarea aerului.

In cazul unor conditii de microclimat mai pretentioase, de exemp1u, in

maternitati si in adaposturile pentru tineret porcin, in cresele de tineret taurin, in
halele de pasari, sunt necesare instalatii de incalzire.

Sistemul cel mai utilizat de incalzire consta din introducerea de aer cald in
adaposturi prin canale de distributie. Aerul se incalzeste in baterii incalzitoare,
iar refularea in adaposturi se face cu ajutorul ventilatoarelor. In cazul in care din
considerente tehnologice ha1a este divizata in compartimente, introducerea de
aer cald se face in fiecare compartiment, iar instalatia poate functiona
independent. Mai rar, incalzirea adaposturilor se face cu corpuri incalzitoare ca
si radiatoare sau serpentine cu apa calda sau abur de joasa presiune.

In afara de incalzirea genera1a, in anumite cazuri apare necesitatea unei

incalziri locale electrice sau cu lampi de raze infrarosii, de exemplu, la puii mici
sau in boxele purceilor din maternitati.

18
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

2
In constructiile zootehnice instalatiile electrice asigura iluminarea, iar
uneori sunt necesare si instalatii de forta. Iluminarea poate fi genera1a, locala in
zonele de hranire, adapare, de activitate a oamenilor sau tehnologica. Instalatiile
electrice de forta sunt necesare pentru mecanizarea lucrarilor de furajare, de
evacuare a dejectiilor, de ventilatie mecanica, precum si pentru incalzire
electrica. Instalatiile electrice utilizate sunt instalatii obisnuite la care se iau
masuri speciale, intrucat mediul ambiant este umed si cu actiune coroziva.
Astfel, se prevad armaturi impermeabile la blocuri, conductoare de aluminiu,
intrerupatoare etanse si asa mai departe.

Consumul de apa dintr-un complex zootehnic se stabileste luand in

considerare: apa necesara adaparii animalelor, apa folosita pentru prepararea
hranei lichide, apa utilizata pentru spalarea adaposturilor si transportul
dejectiilor, apa de baut si spalat pentru personalul care deserveste complexul,
rezerva necesara pentru stingerea incendiilor si cea necesara in cazul intreruperii
functionarii instalatiei.

Instalatia exterioara de alimentare cu apa se compune in mod obisnuit din

surse de apa, conducte de aductiune si constructii pentru inmagazinarea apei.
Sursa de apa poate fi reprezentata prin captari din panza de apa subterana
destinate exclusiv complexului sau prin racordul la o sursa de apa existenta,
atunci cand se poate asigura debitul necesar.

In mod frecvent se folosesc captari proprii avand in vedere cantitatile

relativ mari necesare ca si amplasarea oarecum izolata. In acest caz, se fac in
prealabil foraje de exploatare ca si studii hidrologice privind asigurarea debitului
si calitatile apei, ce pot fi hotaratoare in alegerea amplasamentului. De la sursa,
apa este transportata prin conducte de aductiune la complex unde se
inmagazineaza in castele de apa sau in rezervoare ingropate, prevazute cu statii
de hidrofor.

19
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

Fig 3.3 Solutii de canalizare

Solutii1e de canalizare (Fig. 3.3) in complexele zootehnice depind de

modul de evacuare a dejectiilor. Cand colectarea dejectiilor se face fara
antrenare cu apa (la taurine sau la pasari) dejectiile se depoziteaza in vederea
fermentarii pentru a fi utilizate apoi ca ingrasaminte. Dejectiile lichide se
colecteaza prin rigolele din adaposturi si apoi prin conducte subterane in fose
situate in exteriorul constructii1or care se golesc periodic prin vidanjare sau
pompare, dejectii1e fiind transportate pe terenurile agricole sau pe platforme1e
de gunoi.

Fig 3.4 Colectarea si evacuarea dejecțiilor

20
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

Dejectiile solide se depoziteaza in vederea fermentarii pe platforme de

gunoi care pot fi supraterane sau in sapatura. In cazul evacuarii hidraulice a
dejectiilor (Fig. 3.4) se executa o canalizare exterioara alcatuita dintr-o retea de
conducte in incinta (sau canale deschise), o conducta principala si o statie de
epurare si deversare a apelor uzate, care se amplaseaza la minimum 300 m de
complex si minimum 1 500 m de centrele populate.

21
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

4 CAPITOLUL 4

MATERIALE FOLOSITE LA CONSTRUCȚII ZOOTEHNICE

4.1 PARDOSELI

In adaposturile pentru animale, in afara de functiunea generala a

pardoselilor de asigurare a unei suprafete de circulatie, apar si alte functiuni care
permit delimitarea unor zone distincte cu cerinte diferentiate si anume: ¾ zone
de circu1atie (culoare sau alei), care in functie de specia animalelor, de
tehnologia de furajare si de eliminare a dejectiilor pot suporta o circu1atie
usoara (animale, carucioare etc.) sau grea (tractoare cu remorci, buldozere etc.);
in aceasta zona se pun conditii de rezistenta la uzura si la incarcare a pardoselii,
utilizandu-se in general pardoseli din beton de ciment;

Ca proportii, ¾ zone destinate stabulatiei animalelor, denumite si paturi

unde sunt precumpanitoare conditiile ce influenteaza starea de sanatate a
animalelor (conditii termotehnice, de elasticitate, de rugozitate etc.), iar ¾ zone
de depunere a dejectiilor, unde pardoselilor li se pun conditii de rezistenta la
coroziune.

In constructiile zootehnice tipurile de pardoseli utilizate in diversele zone

functionale sunt urmatoarele: ¾ in zonele de circulatie se utilizeaza de obicei
pardoseli de beton cu grosimi de 10-14 cm, in functie de natura circulatiei; ¾ in
zonele de depunere a dejectiilor se utilizeaza pardoseli impermeabi1e si
rezistente la coroziune precum cimentul sclivisit, masticul bituminos, pardoselile
din gratare; ¾ in zonele de odihna ale animalelor se intrebuinteaza pardoseli din
materiale ceramice, cauciuc, materiale plastice, lemn si la anumite solutii
tehnologice chiar beton argilos sau pardoseli din argila.

Pardoselile ceramice pot fi pardoseli din caramida sau din blocuri

specia1e. Pardoselile din caramida au o rezistenta mica la uzura, pot fi usor
distruse de animale, au absorbtie mare de apa; au insa o buna comportare sub
aspectul asimilarii caldurii animale, nu sunt alunecoase sau rugoase si rezista
bine la coroziune. Blocurile ceramice folosite la noi in tara sunt blocuri cu goluri
si cu lamba si uluc, realizate din argila degresata 30% cu nisip, pentru a
obtine pori mari care se preteaza bine la impregnare. Pentru a inchide porii la
partea superioara in scopul protejarii de atacul bazelor folosite la dezinfectii si

22
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

2
impiedicarii umezirii, blocurile se impregneaza cu materiale plastice (lac
poliuretanic, rasini carbamidice) sau bitum in solutie de petrosin 30% sau spirt
alb. Pardoseala se poate realiza in diverse variante constructive: pe strat-suport
elastic sau pe strat-suport rigid. Forma blocurilor cu lamba si uluc, mareste
rezistenta pardoselii, realizeaza o suprafata plana iar la adaposturile pentru
porcine impiedica distrugerea de catre animale a acesteia.

Pardoselile din materiale plastice si cauciuc se executa sub forma de placi,

covoare sau mortare cu adaos de agregate elasto-plastice care raspund majoritatii
conditiilor tehnice.

Pardoselile din gratare (Fig. 4.1) se folosesc in cazul evacuarii hidraulice a

dejectii1or. Alcatuirea gratarelor este variata, ele putandu-se realiza din diverse
materiale: lemn, beton armat, metal. Dimensiunile sectiunii gratarului depind de
varsta, specia si greutatea animalelor precum si de: distanta dintre reazeme. La
noi in tara se utilizeaza indeosebi gratare prefabricate din beton armat. Fata
superioara a gratarului trebuie prelucrata ingrijit, cu muchiile rotunjite pentru a
nu rani copitele animalelor; o solutie mai buna dar mai scumpa o constituie
ap1icarea unui finisaj din cauciuc sau materiale plastice la partea superioara a
gratarului.

Fig. 4.1 Pardoseli din gratare la o ferma bovine si cabaline Targu Lapus,
Maramures - sursa M. Moldoveanu

23
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

4.2 PLANȘEE

In cazul constructiilor zootehnice umiditatile relative interioare ridicate, precum

si conditia de realizare a echilibrarii balantei termice prin considerarea caldurii
cedate de animale, impun acoperisurilor caracteristici specifice. Astfel, pentru a
se realiza o balanta termica echilibrata se recomanda realizarea unui coeficient
de transmisie termica:

Knec = 1 / R0 = 0,450,70 [W/m2 x K] (1)

unde: Knec - este coeficientul de transmisie termica, in W/m 2 x K; R0 -rezistenta

termica globala, in m2 x K / W.

Solutiile sunt conditionate de comportarea corespunzatoare la umiditate

prin evitarea aparitiei apei de condens la fata inferioara a acoperisurilor si
evitarea sau limitarea formarii condensului in interiorul structurii acoperisu1ui.
Aceste cerinte conduc la alcatuirea acoperisurilor in diverse solutii si
anume: ¾ cu strat-suport continuu tip terasa, la care se prevad posibi1itati de
eliminare a surplusului de umiditate prin straturi sau canale de difuzie; ¾ in
doua straturi, cu strat de aer ventilat, solutii care sunt in specia1 indicate la
constructiile zootehnice.

Spatiul ventilat poate avea un volum mare in cazul solutiilor traditionale

cu pod sau la structurile cu inaltime mare de constructie a elementului principa1
de rezistenta (ferme din beton armat, ferme din lemn (Fig 4.2), structuri
meta1ice cu ferme cu zabrele etc.), la care termoizolatia se aseaza la partea
inferioara a fermelor sau panelor.

24
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

Fig. 4.2 Ferma din lemn în Targu Lapus, Maramures - sursa M.

Moldoveanu

Pentru constructiile folosite la unitatile zootehnice mari, se prefera pentru

eficienta functionala si economica, solutiile cu spatiu redus de aer ventilat,
realizat in conditiile acoperisurilor cu strat-suport discontinuu din elemente
liniare sau a unor straturi-suport continue cu tavan suspendat. De exemplu, un
acoperis ventilat cu invelitoare din azbociment ondulat in doua variante, in
functie de rigiditatea termoizolatiei avem, ¾ termoizolatiile elastice din pâsla
minera1a, polistiren sau din pudreta de cauciuc necesita un stratsuport continuu.
In aceasta situatie, in alcatuirea acoperisu1ui se gasesc doua straturi de
azbociment, unul cu functie de inve1itoare, cela1alt ca strat-suport al
termoizolatiei. Pentru rezemarea stratu1ui-suport al termoizolatiei, partea
prefabricata din beton armat are forma de T intors. Prezenta azbocimentului la
fata interioara este o solutie corespunzatoare, acesta fiind un material rezistent la
agresivitati si cu buna comportare igienico-veterinara; ¾ in cazul in care izolatia
termica este suficient de rigida pentru a fi auto-portanta pe distanta dintre pane,
de exemplu, pasla minerala armata, azbocimentul se foloseste numai ca
invelitoare

25
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

2
In alcatuiri similare se pot utiliza si materiale plastice sub forma de foi
ondulate sau cutate (po1iesteri armati cu fibre de sticla) care prezinta suprafete
interioare igienice.

Se pot adopta solutii cu panouri usoare aerate, rezemate pe panele

acoperisului, panouri alcatuite din azbociment plan, placi fibrolemnoase dure,
aluminiu. In acest caz, invelitoarea este alcatuita din materiale bituminoase sau
folii de aluminiu, care permit realizarea unor pante mici, element important la
cladirile cu latime mare, la fel ca si in cazul cladirilor comasate, in vederea
obtinerii unui volum construit optim pe cap de animal.

4.3 PEREȚI

Spre deosebire de acoperisuri, peretii constructiilor zootehnice sunt mai

putin afectati de efectul umiditatii si au un aport mai mic la pierderi1e generale
de caldura. Coeficientul de transmisie termica se recomanda sa aiba cel putin
valoarea: Knec = 0,70,9 W/m2 x K. De asemenea, o indicatie generala se refera
la structurile din mai multe straturi la care permeabi1itatea la vapori a straturilor
componente trebuie sa creasca de la interior la exterior, stratu1 cu
permeabilitatea cea mai mica fiind prevazut la interior (bariera de vapori).

Peretii din caramida plina, masivi si omogeni, cu o inertie termica mare si

permeabili la vapori reprezinta o solutie traditionala experimentata, dar pentru a
atinge valorile recomandabile pentru coeficientul de transmisie termica, rezulta
pereti foarte grosi. Zidaria de caramida necesita, de asemenea, manopera multa
si ca1ificata, astfel incat au fost cautate a1te solutii care ca corespunda
conditiilor specifice constructiilor zootehnice. Zidaria sub forma de pereti
portanti sau autoportanti continua sa fie folosita, in solutii imbunatatite,
uti1izindu-se fie zidarii mixte, avand introduse in grosimea lor materiale cu
eficacitate termica ridicata, fie zidarii din blocuri din beton usor. Pentru
constructiile la care problemele higrotermice sunt mai complexe (porcine) se
utilizeaza zidaria de caramida eficienta cu izolatie termica din polistiren. In
structura peretu1ui se prevede un strat de aer ventilat legat cu exteriorul prin
introducerea in fatada a unor caramizi GVP pe muchie, cu canale orizontale,
netencuite.

Zidariile din beton usor cu agregate de granulit, zgura, scorie bazaltica etc.
se pot realiza din blocuri sau turnate in cofraje. Un alt material eficient termic i1
constituie blocuri1e din B.C.A. Peretii din beton usor, in conditiile de umiditate
foarte ridicata a constructii1or zootehnice, se prevad la interior cu bariere de
vapori protejate cu placaj din zidarie de caramida plina.

26
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

2
Peretii prefabricati corespund tendintei de industrializare a constructiilor
zootehnice si pot fi rea1izati sub forma de fasii sau panouri din betoane grele sau
usoare. Panourile, respectiv fisii1e din betoane grele se rea1izeaza in trei
straturi, avand straturile marginale din beton greu si un strat interior
termoizolant realizat dintr-un materia1 eficient termic sau dintr-un strat de aer.
Cand discutam despre zidarie , intalnim zidarie mixta cu termoizolatie
suplimentara din polistiren expandat cu protectie zidarie din blocuri de BCA.

27
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

5 CAPITOLUL 5

CONCLUZII

Ca și o concluzie, în urma cercetării încă de la începutul anului universitar

până acum, s-a constatat ca tehnologia de creştere şi exploatare practicată în
ferme este diferită din cauza condiţiilor tehnico-economice şi organizatorice
existente în acestea. Tendinţa actuală în aceste ferme este sporirea efectivelor şi
a producţiei de lapte, prin îmbunătăţirea tehnologiilor de creştere, a tehnologiei
de furajare, exploatare şi nu în ultimul rând, prin folosirea eficientă a metodelor
de ameliorare. Toate astea pot fi posibili doar prin gândirea asupra unor soluții
funcționale, inca din faza de proiectare, care mai apoi să ne ajute in bunul mers a
lucrurilor. Astfel, dacă lucrurile sunt realizate conform planului încă de la
început, se pot evita probleme ulterioare de orice natura.
O construcție zootehnică cu animele care trăiesc în condiții bune și căruia
i se oferă tot ce are nevoie, va produce mai mult, indiferent de destinația
producției, iar în acest mod, toate variabilele ecuației sunt angrenate într-un
mecanism funcțional.

28
 STADIUL ACTUAL AL CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

2
BIBLIOGRAFIE

Albanell, E., Plaixats, J., Cabrero, T. (1988.): Chemical changes during vermicomposting
(Eisenia fetida) of sheep manure mixed with cotton industrial wastes. Biology and Fertility of
Soils 6: 266- 269.
Allison, F.E., Soil Organic Matter and Its Role in Crop Production. Elsevier, Amsterdam,
1973
Burton C. H., Turner C., Manure Management - Treatment Strategies for Sustainable
Agriculture 2nd Edition, Silsoe Research Institute, UK, 2003
Gordeev V., Mironova T., Lantsova E., Ammonia emissions from cattle manure versus its
quantity, 17th International Scientific Engineering Conference for Rural Development, DOI
10.22616/ERDev2018.17N298, 2018
Manea D. L., Materiale de construcții, U.T: Press, ISBN 9739471552,9789739471558, Cluj
Napoca, 2000
Manea D.L., Chimie, U.T. Press, Cluj Napoca
Manea D.L., Netea A., Materiale de construcție și chimie aplicată, Vol I, Editura
Mediamira,Cluj-Napoca, 2006
Robu I., Petre I., Saca N., Behaviour of cement with metakaolin Addition in Mortars and
Concretes, Revista Română de Materiale. 2012, 42 (2) 111-121
Tănăsescu I., Contributii la studiul privind alcatuirea si comportarea in timp a elementelor de
inchidere la constructii civile si agro-zootehnice. Teza de doctorat 2003
Tănăsescu I., Indicator de norme de deviz pentru lucrari de constructii industriale,
agrozootehnice, locuinte si social-culturale : C. Vol. 1 2001
Tănăsescu I., Indicator de norme de deviz pentru lucrari de constructii industriale,
agrozootehnice, locuinte si social-culturale : C. Vol. 2 2001
Tănăsescu I., Indicator de norme de deviz pentru lucrari de constructii industriale,
agrozootehnice, locuinte si social-culturale : C. Vol. 3 2001
Tănăsescu I., Indicator de norme de deviz pentru lucrari de constructii industriale,
agrozootehnice, locuinte si social-culturale : C. Vol. 4 2001
Thompson, W.H., Test Methods for the Examination of Composting and Compost. The United
States Composting Council Research and Education Foundation. The United States
Department of Agriculture, 2001.
Verdeș D., Doina Constructii moderne in zootehnie 1996
Verdeș D., Colectie de norme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz pentru
lucrari de constructii industriale, agrozootehnice, locuinte si social-culturale : C 1993
Verdeș D., Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte social-
culturale, agrozootehnice si industriale : indicativ P 100-92 1992
Verdeș D., Jahrbuch Agrartechnik = Yearbook agricultural engineering : 2002. Band 14 2002
Verdeș D., Jahrbuch Agrartechnik = Yearbook agricultural engineering : 2002. Band 13 2001

ISO/TC98/SC2/WG1/Tenth draft, 1993. General principles on reliability for structures,

Revisions of IS 2394.
SR EN 1990 2004. Eurocod: Bazele proiectării structurilor.
Cursuri de specialitate a disciplinei Constructii Agricole ale Facultatii de Constructii, UT
Cluj-Napoca

29