Sunteți pe pagina 1din 7

REGIMUL DE DEŢINERE APLICAT UNOR CATEGORII

SPECIALE DE PERSOANE PRIVATE DE LIBERTATE

INTRODUCERE

Pedeapsa cu închisoarea este o experienţă crucială pentru fiinţa umană. În


ciuda unor păreri, că sunt persoane care au eşuat în viaţă şi, de aceea, preferă
intrarea în penitenciar pentru că primesc gratuit cele necesare traiului, îndelungata
noastră cunoaştere a celor care populează aşezămintele penitenciare ne obligă să
respingem această prejudecată. Oricât de grea ar fi viaţa, oamenii preferă să trăiască
în libertate.
Penitenciarul, prin funcţionalitatea sa normală şi prin amestecul eterogen al
persoanelor custodiate, generează o atmosferă apăsătoare, relaţii tensionate între
acestea, aşteptarea îndelungată a unor decizii juridice, programarea la intervale mari
la cabinetul medical, la psihoterapie sau bibliotecă, personalul suprasolicitat cu
sarcini birocratice, care nu mai are timpul necesar să stea de vorbă cu deţinuţii. Multe
aspecte care exasperează pe cei închişi apar din faptul că întreaga organizare a
instituţiei şi a rolurilor personalului sunt consacrate, în principal, asigurării securităţii
în interiorul unităţii.

……………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………….

1
REGIMUL DE DEŢINERE APLICAT UNOR CATEGORII
SPECIALE DE PERSOANE PRIVATE DE LIBERTATE

CAPITOLUL I: CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND EXECUTAREA


PEDEPSELOR PRIVATIVE DE LIBERTATE

I.1. Scurt istoric al penitenciarelor din România

Nu există mărturii scrise despre sistemul juridic şi aplicarea pedepselor în


Dacia antică. Timp de secole, legislaţia bizantină a influenţat legislaţia din
voievodatele româneşti, care până în secolul al XIV-lea a funcţionat în toate cele trei
provincii sub titulatura de” Legea Românească”1.
În anul 1380, se fac primele menţiuni despre Ocna Trotuşului, ocnele fiind
exploatări ale minelor subterane de sare, unde forţa de muncă o constituiau “ocnaşii”.
Tehnica era simplă: cel condamnat era coborât în ocnă şi nu mai era scos decât
când îşi termina pedeapsa2. Pentru boieri şi nobili, pedeapsa o constituia închiderea
în mănăstire.

……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………

II.2. Penitenciarele româneşti după 1989

În anul 1990, art. 1 din Decretul-lege nr. 6 din 7 ianuarie pentru abolirea
pedepsei cu moartea, pentru modificarea şi abrogarea unor prevederi din Codul
penal şi alte acte normative prevede: „Pedeapsa cu moartea prevăzută pentru unele
infracţiuni din Codul penal şi legile speciale este abolită şi se înlocuieşte cu
pedeapsa detenţiunii pe viaţă”, iar din 1991 este consacrat principiul constituţional al
abolirii pedepsei cu moartea (art. 22 alin 3 din Constituţia României).
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………

1
Bala I., Evoluţia sistemului de executare a pedepselor privative de libertate în dreptul romanesc,
2011, Universul Juridic Bucureşti, p. 13.
2
Idem, p. 24

2
REGIMUL DE DEŢINERE APLICAT UNOR CATEGORII
SPECIALE DE PERSOANE PRIVATE DE LIBERTATE

CAPITOLUL II: REGIMURI DE EXECUTARE A PEDEPSELOR


PRIVATIVE DE LIBERTATE

Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate cuprind ansamblul


de reguli, drepturi, obligaţii, programe şi activităţi care măresc realizarea unei bune
convieţuiri, astfel încât să încurajeze comportamente, atitudini şi abilităţi care să
influenţeze reintegrarea socială a persoanelor private de libertate3.

……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………

3
Holeab Elena, Intervenţii psihosociale destinate deţinuţilor, 2009, p. 121.

3
REGIMUL DE DEŢINERE APLICAT UNOR CATEGORII
SPECIALE DE PERSOANE PRIVATE DE LIBERTATE

CAPITOLUL III: CATEGORII SPECIALE DE PERSOANE PRIVATE DE


LIBERTATE

III.1. Aspecte generale privind persoanele private de libertate care


necesită tratamente speciale

Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi administraţia penitenciarului


dispun măsuri specifice pentru protecţia sănătăţii fizice şi psihice a persoanelor
condamnate care prezintă dizabilităţi.
Condamnaţii bolnavi care au boli survenite înainte de condamnare sau care
suferă de boli, care nu au fost cunoscute la condamnare sunt duşi, după caz, în
penitenciare-spital.
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………

III.2. Persoanele private de libertate cu tulburări psihice

De-a lungul istoriei, pacientul bolnav psihic a suportat discriminări, mai ales
prin stigmatizare, prin îngrădirea nejustificată a drepturilor sale, cât şi prin tratament
neadecvat, de multe ori mai restrictiv decât suferinţa însăşi ar fi cerut-o. Drept urmare
organismele internaţionale au elaborat documente referitoare la drepturile bolnavului
psihic şi la standardele de îngrijire ale acestuia: Rezoluţia 46/119 privind “Principiile
pentru protecţia persoanelor cu tulburări psihice” şi “îmbunătăţirea îngrijirii sănătăţii
mintale” adoptata de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în
decembrie 1991 şi Recomandarea nr.1235 privind psihiatria şi drepturile omului
aprobată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în 1994. La rândul ei,
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a elaborat documentul “10 Principii de bază ale
Legii de sănătate mintală”, pe baza studiului legilor de sănătate mintală din 45 de ţări
şi rezoluţiei ONU4.
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………

4
Revista de ştiinţă penitenciară, 1995, anul VI, supliment nr. 1(21), Ed. Direcţia Generală a
Penitenciarelor, p. 11.

4
REGIMUL DE DEŢINERE APLICAT UNOR CATEGORII
SPECIALE DE PERSOANE PRIVATE DE LIBERTATE

III.3. Persoanele private de libertate cu boli infecţioase

Penitenciarul este „mediul de cultură” pentru bolile infectocontagioase


(HIV/SIDA, tuberculoză,hepatite B şi C, boli cu transmitere sexuală) pentru că aici
converg şi se augumentează reciproc o mulţime de factori de influenţare pozitivă a
infecţiei: mediul de provenienţă a deţinuţilor, cu nivel socio-economic şi cultural
scăzut, supraaglomerarea precaritatea mijloacelor de igienă din penitenciare,
tulburări psihice ale deţinuţilor care sunt la originea multiplelor acte de violenţă,
heteroagresivitate şi agresivitate şi insuficienţa calitativă şi cantitativă a serviciilor
medicale5.

……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………

III.4. Regimul persoanelor private de libertate toxicomane

Majoritatea sistemelor penitenciare se confruntă cu probleme legate de


traficul şi consumul de droguri. Statisticile europene oscilează între 20 şi 60% ca
ponderea deţinuţilor cu abuz de substanţe din penitenciare şi arată că această
pondere nu este independentă de infracţiunea pentru care deţinuţii au fost
condamnaţi.
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………

5
Gheorghe F., Penitenciarul - Ultima Autoritate, ed. Oscar Print, 2016, p. 78.

5
REGIMUL DE DEŢINERE APLICAT UNOR CATEGORII
SPECIALE DE PERSOANE PRIVATE DE LIBERTATE

CONCLUZII

Criminalitatea, ca fenomen social, a constituit şi constituie una dintre


principalele probleme ale ştiinţelor juridice, fiind considerată, datorită fluctuaţiei sale,
un indicator de bază în evaluarea eficienţei instituţionale a unei societăţi. Deşi tratat
ca un fenomen al marginalizării sociale, fenomenul infracţional a fost integrat din
punct de vedere teoretic în cadrul oricărei societăţi, raportând dinamica şi
amplitudinea fenomenului la diverse alte perioade sau spaţii geografice şi observând
dacă acesta are loc în limite „normale”, identificând în acelaşi timp funcţionalitatea
sau disfuncţionalitatea pe care o generează.

……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………

6
REGIMUL DE DEŢINERE APLICAT UNOR CATEGORII
SPECIALE DE PERSOANE PRIVATE DE LIBERTATE

BIBLIOGRAFIE:

Nr. Autori Titlul lucrării Editura/anul editării


crt. (nume, iniţiala prenumelui)
1. Noul Cod penal 2009
2. Legea nr. 254 privind … 2013
3. Bala I. Evoluţia sistemului de 2011
executare a pedepselor Universul Juridic
privative de libertate în Bucureşti
dreptul romanesc
4. Vasilescu V. Aplicaţii practice 2009
Lexia, Bucureşti
5. Revistă de ştiinţă 1995, anul IV,
penitenciară supliment nr. 3
Editura Direcţia
Generală a
Penitenciarelor
6. Revista Administraţiei Nr. 1 (5)
Penitenciare din România 2003
7. www.

S-ar putea să vă placă și