Hungarian short-haired pointer (Vizsla)-

Rövidszőrű Magyar Vizsla

Vișlă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigationJump to search
Vișlă sau vișlă maghiară (în
limba maghiară vizsla) este o
varietate maghiară de câini de
tipul brac, copoi sau prepelicar.[1] Este un câine
sportiv, foarte loial, fiind una dintre cele mai mici
rase de retrieveri pointeri. Vișla este
un vânător înnăscut, cu un nas excelent și care
răspunde foarte bine la dresaj. Sunt activi, gentili, Magyar vizsla (Vişlă maghiară)
cu veleități de câine de companie, curajos și cu
instinct de protecție. Nume alternative
Vijla
Țară de origine
Ungaria
Clasificare și standardele rasei
Cuprins
FCI: grupa 7, secțiunea 1.1. NR. 57 și 239 secția 1.

 1Denumiri

 2Varietăți

 3Caracteristici fizice

 4Generalități

 5Istoric

 6Legături externe

 7Note

Denumiri[modificare | modificare sursă]

 Denumirea oficială FCI: Hungarian short-haired pointer (Vizsla)- Rövidszőrű Magyar Vizsla

 Standard FCI: Nr. 239

 Țara de origine: Ungaria

Varietăți[modificare | modificare sursă]

Are două varietăți: vișlă cu păr scurt și cu păr sărmos.

Caracteristici fizice[modificare | modificare sursă]

 culoarea părului: auriu închis, nuanța nisipiu, castaniu-căprioară. Unele exemplare prezintă
mici pete albe pe piept și labele din față.
 lungime păr: scurt
* Cap: musculos și subțire, botul e de aceeași lungime cu capul.

 Ochi: de mărime medie.

 Urechi: atârnă pe lângă cap, rotunjite la vârfuri.

 Piept: ajunge la coate.

 Coada: atașată la nivelul crupei , purtată aproape orizontal.

 Mușcătura :în foarfecă.

Înălțime la greabăn: masculi:58-64 cm femele:54-60 cm.

 Greutate la maturitate: 22-29 kg.[necesită citare]

Generalități[modificare | modificare sursă]

Rasa vișlă este una dintre principalele șapte rase canine de vânătoare. [necesită citare]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Acest câine de origine asiatică a ajuns în Europa odată cu venirea maghiarilor (sec. VIII-X). În
decursul secolelor a fost încrucișat cu Sloughi numit Cǎinele Galben Turcesc (sec. XVI-XVII) iar în
secolul al XX. cu Brac German și cu Pointer. Primele ilustrații se află în miniaturi colorate din Codex
Albensis (1100-1120) și în Chronicon pictum vindobonense (1374-1376). Potrivit izvoarelor istorice,
nobilul și poetul Bálint Balassi avea vișle foarte renumiți, contele István Thököly în anul 1666, vâna
în jurul localității Késmárk (Kežmarok (astăzi Slovacia) cu ogari, vișle și copoi. Izvoarele istorice
susțin că principele transilvănean, Mihály Apafi I., avea pe lângă copoi și ogari și 54 de vișle.
Selectare și revitalizarea rasei, se presupune că a început de către familia
aristocrat Zay din Trencsén (Trenčín (astăzi Slovacia) în secolul XVIII. Prima înregistrare oficială
datează din 1884 iar în 1928 s-au făcut standardul. Recunoașterea oficială de către FCI a avut loc în
anul 1935. În 2004 guvernul Ungariei a declarat patrimoniu național rasele considerate a fi de origine
maghiară, între care și vișla maghiară. (Decizia OGY, anexa 32/2004 (IV. 19)).