Coniferele

Coniferele sunt plante superioare pentru c prezint toate organele

vegetative i fac i flori.

Exemple de conifere:
molid, brad, pin, jneapn, zad, ienupr, tuia.

Mediul de via al coniferelor

Coniferele cresc cel mai bine n regiunile nalte, de deal i de munte, unde
alctuiesc pduri numite molidiuri i brdete.

Trasturi comune ale coniferelor

Toate organele coniferelor produc o substan cleioas numit rin.

Rdcinile lor ptrund n pmnt, dar se ramific mai mult la

suprafa, stnca fiind foarte dur.

Frunzele sunt n form de ace i sunt acoperite cu un strat de

cear prin care transpir foarte puin.

Coniferele nu fac fructe.

Florile coniferelor nu au ovar, stil i stigmat.

nmulirea coniferelor
Coniferele formeaz conuri brbteti i femeieti aezate pe acelai
copac, dar pe ramuri diferite.
Conul brbtesc

Conurile brbteti se formeaz pe crengile tinere.

Fiecare solzior are pe faa inferioar cte doi saci polinici plini cu
polen.

Conul femeiesc

Conurile femeieti sunt mai mari i cresc pe crengile mai groase.

Fiecare solz are pe faa superioar cte dou ovule descoperite. Aceste
flori nu au ovar, stil i stigmat.

Polenizarea

Polenul este purtat de vnt i ajunge direct la ovule. Are loc fecundaia n
urma creia se formeaz seminele, care la maturitate au fiecare cte
o frunzuli ce le ajut s se rspndeasc.

Seminele rmn descoperite, nenchise n fruct deoarece el nu exist.

Importana coniferelor

Lemnul lor este folosit ca materie prim n construcii, tmplrie, ambalaje,

pentru instrumente muzicale, n industria celulozei i hrtiei.

Taninul din scoar este folosit n tbcrie.

Din rin se obin substane chimice ca terebentin, colofoniu, iar prin

arderea ei incomplet se obine negrul de fum.

Gimnosperme

Plantele care au semine descoperite, nenchise n fruct, se

numesc gimnosperme.