Poezia face parte din volumul "La curtile dorului" (1938),
reluand, cu alte detalii, evocarea spatiului matrice al
spiritualitatii romanesti. in poezia si filozofia lui Blaga, satul
este un topos inzestrat cu virtuti magice, generator de
minuni, de legi si reguli aparte, de vesnicii incremenite in
arhetipuri imuabile. Diferit de "satul natal" al copilariei, cu
peisaje si amintiri concrete, reale, "satul minunilor" are o
imagine esentializata, de taram fabulos, unde se ajunge, ca
in basm, dupa trecerea a numeroase obstacole, urmand cai
revelate, prin semne cosmice, numai celor initiati:
"Ajuns-am prin pulberi si miristi
unde razbat fara sfat numai unii.
Drumeaguri ades ocolit-am prin linisti
dupa mersul albastru al lunii."
Simbolistica lunii se imbogateste aici prin puteri germinative
magice, fiind raspunzatoare de belsugul fabulos al acestui
topos sacru, invaluit de puterea divina, de "aromele zeului",
din care pornesc izvoarele vietii eterne:
"Langa fantanile darului harului
palpaie boalele, tipa lastunii.
Plin este satul de-aromele zeului
ca un cuib de mirosul salbaticiunii."
Cocoși dunăreni își vestesc de pe garduri
Satul devine un loc sacru, in sensul descris de Claude Levi-
Strauss, un punct de concentrare a puterilor divine, nucleu al
nasterii universale, dupa reguli nestiute, care anuleaza
timpul si moartea, printr-o germinatie continua, linistita,
intr-o "dumineca lunga si fara de seara":
"Legi rasturnand si vadite tipare
minunea tasneste ca macu-n secara.
Cocosi dunareni isi vestesc de pe garduri
dumineca lunga si fara de seara."
Ajuns-am prin pulberi și miriști
unde răzbat fără sfat numai unii.
Drumeaguri ades ocolit-am prin liniști
după mersul albastru al lunii.
Lîngă fîntînile darului harului
pîlpîie boalele, țipă lăstunii.
Plin este satul de-aromele zeului
ca un cuib de mirosul sălbăticiunii.
Legi răsturnînd și vădite tipare
minunea țîșnește ca macu-n secară.
dumineca lungă și fără de seară.
Lucian Blaga
Satul reprezintá o emblema a specificulul national reflectat in
arti. In poezia si filozofia lui Blaga, acesta este un loc inzestrat
cu virtuti magice, generator de minuni, de legi şi reguli
aparte, de vesnicii încremenite în arhetipuri imuabile. Satul e
un loc sacru, un punct de concentrare a puterilor divine,
nucleu al nasterii universale, dupa reguli nestiute, care
anuleaza timpul si moartea, printr-o germinatie continua,
linistita. care e continua, linistita. Motivul dat este prezent în
operele ,,Sufletul satului" si ,,Satul minunilor" de Lucian
Blaga. Titlurile operelor se afli în strînsă leg tura cu cel dat
eseului, deoarece lexemul matrice reprezintă faptul că satul
este toposul fundamental spcific poporului romån, acesta
filind personificat şi avînd , suflet" si continînd ,.minuni"
Opera ,,Satul minunilor" reprezintä o regasire a sinelui şi o
reîntoarcere în universul satesc în timpul progresului urban.
Motivul minunilor, indicat de comparatia "minunea tîşneste
ca macu-n secara", conferă spatiului rural o alură magică,
misterioasă in care, asemenea primei poezii, natura joacă un
rol esential. Satul reprezintă si simbolul unei existente inelare
totul începe si se termin: cu el, caci dacă existenta unui eu a
început la sat, spre final sufletul şi gîndurile tot acolo vor fi.
Acest concept este expus de motivul călätoriei, ca initiere si
cunoaştere de sine si deduce faptul că în final toate drumurile
duc la sat, idee prezentă în inversiunea ,,Drumeaguri ades
ocolit-am prin linişti"
Afirmatia blagiană reliefează din nou importan a satului în
viata spiritualä româneascä si reprezintă un fel de sintezä a
celor două poezii. Cuvintele cheie ,, plaiurile", "doina",
,destinului" si ..pitoresc" reprezintă faptul că universul rural
este cel mai bun loc al afirmatiei identitětii românesti si al
pásträrii tradi ilor ce definesc poporul din spatiul mioritic.