CUMIN}I DIN LEAG|N

PÂN| ~N MORMÂNT

Femeile sunt sexul cuminte. Amabile, gata

mereu s\ cedeze, modeste [i generoase. Asta
se a[teapt\ de la ele, dar corespunde [i imaginii
pe care orice femeie o poart\ `n interiorul ei.
Azi, femeile nu mai vor s\ fie doar cumin]i.
Felul de a se concepe pe sine se modific\.
Totu[i, Femeia Nou\ mai este `nc\ plin\ de
contradic]ii. Ea `[i impune voin]a, dar adeseori
cu un sentiment de culpabilitate. ~n exterior,
ea r\mâne calm\, dar `n interior s-a declan[at
un conflict: pe de o parte, [i Femeia Nou\ vrea
s\ fie agreat\ de cei din jur, [i ea se str\duie[te
s\ le fac\ tuturor pe plac. Pe de alt\ parte, ea
[tie c\ `n felul acesta se `ncurc\ printre i]ele
unor dependen]e. Ea vrea s\ se impun\, f\r\
a r\ni pe nimeni; vrea s\-[i ating\ scopul,
f\r\ a da pe nimeni peste cap; vrea s\ fie
critic\, f\r\ a ponegri pe nimeni; vrea s\-[i
spun\ p\rerea [i s\-i conving\ pe al]ii, f\r\ s\
manipuleze; vrea s\ fie sigur\ pe sine, f\r\ a-i
speria pe ceilal]i.
Dar `ndoielile ascunse legate de propria lor
persoan\ r\zbat la suprafa]\. Ele devin vizibile
fantomatic `n nuan]ele subtile ale limbajului
corporal. Un cap u[or `nclinat, o privire care
`ntreab\ abia sesizabil, un zâmbet scurt, ne-
sigur semnaleaz\: „De fapt, nu sunt chiar a[a
de sigur\.“ Un gest fugitiv, aparent lipsit de im-
portan]\, devine: „Trebuie s\ m\ transformi.“
Sau: „Eu fac opozi]ie numai pe jum\tate.“
Femeile se pot transpune u[or `n situa]ia al-
tora. Ele `n]eleg cum se face c\ cineva are o anu-
mit\ p\rere [i din ce cauz\. Ele au facultatea
empatiei. De aceea, le vine greu s\-[i impun\
dorin]ele sau s\-[i sus]in\ sus [i tare p\rerea.
Dac\ studiem imaginea rolului „femeii“ `n
majoritatea serialelor de televiziune, g\sim o
persoan\ care [tie [i poate s\ fac\ orice, dar
care, `n ultim\ instan]\, cedeaz\ mereu. Ea se
achit\ cu un zâmbet de sarcinile casnice, de
cele profesionale, de `ngrijirea copiilor [i de
`ndatoririle unei so]ii. Ea sprijin\ cu mult spirit
de sacrificiu cariera so]ului ei. E frumoas\, `n
form\ bun\, e `ngrijit\, plin\ de energie. }ine
seama de cei din jur, e flexibil\ [i gata s\
ajute. Se sacrific\ pentru al]ii [i nu a[teapt\

8 EH R H A R D T
U TE
recuno[tin]\. ~ntr-o postur\ de subaltern, are
anumite succese profesionale.
Femeile sufer\ mai frecvent decât b\rba]ii
de angoase [i depresii. Au impresia c\ trebuie
s\ realizeze mai mult decât b\rba]ii pentru a
ob]ine aceea[i apreciere ca [i ei. {i experien]a
le d\ dreptate. Femeile se str\duiesc s\ fie
perfecte, mai harnice, mai dispuse la compro-
misuri, mai serviabile [i mai colegiale decât
colegii lor de sex masculin. Dar, ajung la ni[te
rezultate mai degrab\ modeste. De fapt, ele
realizeaz\ mai mult decât colegii lor b\rba]i,
dar nu sunt pl\tite [i avansate `n mod cores-
punz\tor. Ele `nse[i `[i pre]uiesc cel mai pu]in
realiz\rile.
Ne vine `n minte vechiul proverb: „F\r\ sâr-
guin]\, nicio biruin]\.“ A[a se face c\ femeile
sunt mereu `n mi[care [i lucreaz\ mult. Ade-
seori, din p\cate, nu la locul potrivit. Ele fac
lucr\rile suplimentare, `i ajut\ pe ceilal]i, cre-
zând c\ acumuleaz\ astfel puncte `n plus pe
calea succesului. Femeile acoper\ spatele
colegilor de sex masculin sau al propriilor so]i
[i ace[tia se arunc\ apoi inten]ionat `n ni[te
activit\]i care promit mai mult succes. Cele
care i-au ajutat r\mân de c\ru]\. Numai fe-
meile care uzeaz\ de ni[te strategii mai dibace
reu[esc s\ ajung\ pân\ `n vârf. A lucra pentru

F e te le bu n e a j u n g ` n r nde vor
a i , fetele rele ajun g u 9
al]ii e o strategie proast\. La fel de proast\ ca
[i modestia. Multe femei `[i ascund re-
aliz\rile, ele nu vor s\ se laude. A[teapt\ s\
fie descoperite [i, `n cel mai bun caz, devin
ar]\goase, dar ajung, probabil, depresive,
epuizate sau alcoolice, dac\ nimeni nu le re-
cunoa[te calit\]ile.
„Femeile sunt n\scute pentru a servi“,
postuleaz\ un [ef de sec]ie. El e de p\rere c\
femeile lucreaz\ mai bine `n domeniul servi-
ciilor publice, c\ acolo, `ntr-o oarecare m\sur\,
pot deveni [i independente. St\ `n firea lor s\
„serveasc\“. {i, cu atitudinea lor, multe femei
`i dau, `n mod indirect, dreptate. Ele fac exact
ceea ce se a[teapt\ de la ele. Nu evadeaz\.
Renun]\ s\-[i impun\ ideile bune. Multe
femei cred c\ vor câ[tiga, `n via]a profesional\
[i `n cea personal\, dac\ sunt amabile [i calme.
Sper\ s\ lege de ele un b\rbat prin faptul c\
tac, cu `n]elegere, [i cedeaz\; prin faptul c\ iau
asupra lor tot ce e incomod pentru el. A[teapt\
laude [i afec]iune pentru c\ sunt gata oricând
s\ ajute [i robotesc mereu. Consider\ c\ sin-
gura strategie care duce la succes este aceea de
a fi dr\gu]e cu ei, de acest lucru nici nu se `ndo-
iesc. ~[i `nsu[esc, pe deasupra, exemplul mamei
lor, când experien]a le-a ar\tat deja de mult c\
ajung departe femeile insolente, `nc\p\]ânate,

10 EH R H A R D T
U TE
`ndr\zne]e. Niciodat\ cele cumin]i [i rareori
cele mai bune!
Adeseori, femeile au ni[te preten]ii nerea-
list de mari `n ceea ce prive[te propria putere
de munc\ [i rezisten]a lor la efort. Pentru
multe dintre ele, succesele ob]inute relativ
u[or n-au nicio valoare. Ele fac eforturi uria[e
[i realizeaz\ foarte mult. Când au ajuns la
]int\, se `ntâmpl\ ceva fatal: ele cred c\ succe-
sul nu e rezultatul propriului efort. Cred c\
numai capacit\]ile [i munca lor nu sunt sufi-
ciente pentru a da rezultate bune. Când le-a
reu[it ceva, ele atribuie succesul unor `mpre-
jur\ri exterioare, norocului sau `ntâmpl\rii.
Când nu-[i ating scopul propus, acest lucru
confirm\ autoaprecierea lor latent\: Nu sunt
suficient de bune. Altele, cu siguran]\, ar fi
f\cut mai bine. Sunt sup\rate pe ele `nse[i,
se retrag `n sine [i `ncep s\ se team\ de so-
licit\rile deosebite.

ADAPTAREA – O STRATEGIE CU CONSECIN}E

IMPORTANTE
De obicei, femeile nu vor s\ ias\ `n eviden]\,
prefer\ s\ se adapteze `ntr-o m\sur\ atât de
mare, `ncât nu mai pot fi recunoscute. Ele sunt
sclavele ideii eronate c\, astfel camuflate, `[i

F e te le bu n e a j u n g ` n r nde vor
a i , fetele rele ajun g u 11
vor putea atinge scopurile. Mottoul lor este:
Orice, numai s\ nu devin\ vizibile.
Asemenea femei se str\duiesc s\ r\mân\
ni[te anonime, cumin]i [i nu pot `n]elege
c\ nimeni nu le apreciaz\ pentru faptul c\-[i
reprim\ tr\irile.
Femeile trebuie s\ `nve]e s\ nu mai a[tepte
`n tain\ recuno[tin]a, ci s\ pretind\ contraser-
vicii. Ele se sacrific\ [i cred c\ al]ii le sunt ast-
fel datori, c\ ei `[i vor achita cândva datoria.
De regul\, acest lucru nu se `ntâmpl\. Femeile
trebuie s\ `n]eleag\ c\ ori vor s\-i fac\ un ser-
viciu cuiva, s\-i d\ruiasc\ ceva – f\r\ s\
a[tepte nimic `n schimb –, ori fac ceva pentru
c\ a[teapt\ recuno[tin]\, pre]uire sau contra-
servicii. Dar situa]ia trebuie clarificat\ de la
`nceput. Atunci cel\lalt are dreptul [i [ansa de
a refuza [i fiecare din ei [tie cum stau lucrurile.
Cel mai mare obstacol pentru femei, pe
care ele trebuie s\ `l dep\[easc\, este faptul c\
vor neap\rat s\ fie agreate. De aceea, renun]\ la
autodeterminare, la independen]\ [i la putere.
~n loc de a „se g\si“ pe sine, asemenea femei se
`ndep\rteaz\ tot mai mult de propria lor fiin]\.
Când cineva spune c\ le agreeaz\, adeseori ele
nu cred. Nu a[teapt\ cu adev\rat s\ fie respec-
tate [i situa]ia aceasta se va men]ine atât timp
cât femeile se vor orienta `ntr-o m\sur\ mai

12 EH R H A R D T
U TE
mare dup\ gândirea altora decât dup\ propriile
lor idei [i dorin]e.
Dac\ vre]i s\ ie[i]i din tiparele acestei
gândiri, `ncepe]i chiar de acum. Enumera]i
trei motive pentru care v\ agrea]i pe dvs.
`n[iv\! Admite]i-le numai pe acelea care v\
pot aduce foloase!
Femeile care sunt `n acord cu ele `nsele au
g\sit un echilibru `ntre preten]iile lor [i cerin-
]ele celor din jur. Ele `ncearc\, lor le place
riscul. {tiu c\ riscul presupune s\ câ[tigi sau s\
pierzi. {i ele vor s\ câ[tige. Se concentreaz\
asupra c\ii lor, f\r\ a se l\sa hipnotizate de
`ntrebarea ce cred al]ii despre ele. Important e
faptul c\ ele cred `n capacit\]ile lor, `n compe-
ten]a [i destoinicia lor orientate spre scop.
Consecin]a acestei atitudini nu e nici josnicie,
nici lips\ de considera]ie fa]\ de ceilal]i, ci
curaj, o mai mare independen]\ [i o bucurie
mai intens\ de a tr\i. Femeile care s-au decis
s\ `ndr\zneasc\ ceva nu se tem de o `nfrân-
gere. Ele [tiu c\ o echip\ de fotbal care a
câ[tigat un meci cu scorul de trei la doi a
`ncasat [i ea dou\ goluri. Ele nu las\ pânzele jos
dac\ au primit un refuz ori au f\cut o gre[eal\:
nu iau `n mod personal un „Nu“. Dac\ nu le
reu[e[te ceva, caut\ cauzele `n problem\, nu `n
propria lor persoan\. Nu v\ mai tortura]i

F e te le bu n e a j u n g ` n r nde vor
a i , fetele rele ajun g u 13
gândindu-v\ c\ cineva are ceva `mpotriva dvs.
Nu v\ bate]i capul chinuindu-v\ s\ g\si]i r\s-
puns la `ntrebarea ce nu este `n ordine cu dvs.,
ci c\uta]i ni[te rezolv\ri creatoare.
Din p\cate, doar pu]ine femei reu[esc s\ fac\
acest pas spre independen]\. Majoritatea r\mân
`nc\tu[ate `n vechile scheme. ~n aparen]\, pre-
fer\ s\ fie ni[te fete cumin]i `n loc s\ fie unele
c\rora le place s\ tr\iasc\. De unde aceast\
renun]are la incursiunile `n sfera lucrurilor in-
terzise? De ce multor femei le este greu s\ fac\
ceva despre care se spune c\ este r\u? De ce fe-
meile consider\ rele multe lucruri care pentru
majoritatea b\rba]ilor sunt perfect normale?
Purt\m povara fricii pentru pedeapsa ce ar
putea urma dup\ exaltare, dup\ micile `nc\l-
c\ri ale uzan]elor. Ce vor crede ceilal]i despre
noi? Ce atitudine vor adopta? Le va mai pl\cea
o fat\ rea?
Cumin]enia le pune femeilor c\lu[ul `n gur\.
Mute, ele renun]\ la multe dintre lucrurile care
le-ar face pl\cere. Rareori ob]in ceea ce `[i
doresc cu adev\rat. Fundamentele acestei re-
nun]\ri vin din trecutul `ndep\rtat. Deja felul
cum e al\ptat un sugar influen]eaz\ compor-
tamentul s\u de mai târziu, [i e clar c\ b\ie]ii
[i fetele sunt al\pta]i(te) `n dou\ moduri evi-
dent diferite. E greu s\ ne d\m seama `n ce fel

14 EH R H A R D T
U TE
devin copiii fete sau b\ie]i. Dar numai `n acest
context devine clar felul `n care iau na[tere
neajutorarea [i supraadaptarea feminin\ [i ce
anume face ca acestea s\ r\mân\ atât de
strâns lipite de femei.
~n ultimii cincisprezece ani au fost elabo-
rate, respectiv `mbun\t\]ite, dou\ modele
psihologice explicative care arat\ cum apar [i
se men]ine aceast\ automutilare. Ele demon-
streaz\ cum ajung femeile `n ni[te situa]ii de
via]\ aparent f\r\ ie[ire [i ce face s\ fie atât de
dificil\ ie[irea din aceste sisteme, prin care fe-
meile `[i fac r\u singure.
Neajutorarea `nv\]at\ este conceptul central
care explic\ apari]ia conflictelor de via]\ femi-
nine. Multe situa]ii de via]\ pot fi incluse `n
cuvântul „neajutorare“. Femeile se arat\ nea-
jutorate când au o pan\ de cauciuc la ma[in\
[i cred c\ nu-l pot schimba. Femeile care sunt
b\tute de so]ii lor violen]i [i nu `ndr\znesc
s\-i p\r\seasc\ se comport\ [i ele ca ni[te
fiin]e neajutorate. Martin Seligman, unul dintre
p\rin]ii conceptului de neajutorare `nv\]at\,
afirm\ c\ [i afec]iunile suflete[ti dramatice,
cum sunt depresiile ori st\rile de angoas\,
pot fi explicate tot ca efecte ale neajutor\rii.
O multitudine de experien]e pot duce la con-
statarea: „Nu m\ pot descurca singur\!“ Aici

F e te le bu n e a j u n g ` n r nde vor
a i , fetele rele ajun g u 15
`ncep angoasa [i depresia. Oamenii au reac]ii
de neajutorare numai pentru c\ ei cred c\ nu
pot face fa]\ unei situa]ii sau unei constela]ii
de `mprejur\ri de via]\. De fapt, nu realitatea
este aici determinant\, ci propria apreciere
bazat\ pe convingerea c\ noi `n[ine nu avem
nicio posibilitate de a face ca o situa]ie s\ aib\
un sfâr[it pozitiv. Consecin]a: Oamenii devin
incapabili s\ ac]ioneze.
Neajutorarea este o convingere `nv\]at\, ea
nu apare niciodat\ prin for]a lucrurilor.
Conceptul profe]iei care se `mpline[te de la sine1
spune: Un eveniment are loc pentru c\ a exis-
tat ideea c\ el va avea loc. Defini]ia exact\ a
PCS (self-fulfilling prophecy, profe]ia care se
`mpline[te de la sine) ar trebui s\ sune a[a:
Când eu am o idee despre faptul c\ anumite
evenimente vor avea loc, cre[te probabili-
tatea ca eu s\ m\ preg\tesc `n acest sens
pentru situa]ia concret\ viitoare. Acest pro-
ces se desf\[oar\ `n mare parte `n mod incon-
[tient: Mi-e fric\ de un examen. ~nv\] agitat [i
la `ntâmplare. Ia na[tere imaginea interioar\ a
unor r\spunsuri gre[ite sau a senza]iei c\ toate

1 Robert K. Merton a introdus no]iunea `n sociologia mo-

dern\, dar ea poate fi `ntâlnit\ deja `n 1885 la Ebbinghaus.
Merton, Robert K.: 1948, ~mplinirea profe]iei, citat apud
Peter H. Ludwig.

16 EH R H A R D T
U TE
ideile mi-au fugit din cap. Probabilitatea s\ pic
examenul cre[te. Consecin]a este o fric\ [i mai
mare de examen.
Contrariul acestei atitudini: Eu cred c\ pot s\
iau examenul (ideea de a reu[i). ~nv\] `ntr-un
mod planificat, eficient. M\ concentrez, toate
sim]urile mele sunt alerte. Toate eforturile
mele se `ndreapt\ spre examen. M\ simt pe
mine. Ia na[tere imaginea interioar\ a r\spun-
surilor bune. Probabilitatea de a trece de exa-
men cre[te. Consecin]a acestei atitudini este
ideea c\ voi reu[i.
Sistemele NI (neajutorarea `nv\]at\) [i PCS
interfereaz\ [i se completeaz\ reciproc. Unei
femei care crede c\ nu are niciun fel de aptitu-
dini pentru tehnic\ i-a fost inoculat\ deja
aceast\ idee `n copil\rie. Ea spune dinainte, de
exemplu, c\ nu poate schimba o bujie. Face
totu[i o `ncercare nesigur\, cu ni[te scule
nepotrivite [i având prea pu]ine cuno[tin]e, `[i
prinde degetul `ntr-un [urub greu de accesat,
nu mai [tie ce cablu se leag\, rupe ceva [i ast-
fel `[i confirm\ prompt ideea subcon[tient\ a
propriei neajutor\ri. Cu toate c\, s-a str\duit,
ea nu a rezolvat problema. {i generalizeaz\
acest e[ec dinainte programat, spunându-[i cu [i
mai mult\ convingere c\ nu va reu[i niciodat\
s\ solu]ioneze probleme de natur\ tehnic\.

F e te le bu n e a j u n g ` n r nde vor
a i , fetele rele ajun g u 17
Dacă v-a plăcut acest fragment de carte, mai multe detalii despre
modalităţile de livrare şi plată puteţi găsi în paginile Nemira.ro.