23)Pneul

Acţiunile oricărui conducător auto ce

acţionează prin frânare, tracţiune sau
direcţie au ca punct final de aplicare
pneul, elementul de legătură între vehicul
şi calea de rulare. Din acest punct de
vedere, comportamentul vehiculului
rutier este perceput ca suma reacţiunilor
drumului asupra pneurilor. Forţele şi
momentele generate la interfaţa dintre
pneu şi drum realizează susţinerea,
propulsia, frânarea sau direcţionarea
vehiculului respectiv.
Structura pneului cunoaşte în prezent trei
tipuri constructive distincte: radială (cea
mai des utilizată), diagonală
(convenţională), respectiv structură
diagonală cu centură
(centuratîncrucişată). Materialul pneului
trebuie să asigure un compromis
acceptabil între rezistenţa la rupere,
elasticitate, duritate, rezistenţa la frecări,
rezistenţa la temperatură, rezistenţa la
apă, ulei, oboseală, acvaplanare,
histerezis sau reacţii la solicitări
prelungite
O structură generală de pneu
împreună cu o secţiune transversală
printr-unbalon de pneu este reprezentată
în fig.2.8.-a.
Banda de rulareeste porţiunea cea
mai rezistentă a pneului, aflată încontact
permanent cu calea de rulare. La exterior
prezintă profile specific formate din
nervurări şi şanţuri ce au ca scop
îmbunătăţirea tracţiunii, reducerea
zgomotului, controlul direcţiei şi răcirea
pneului. Valoarea razei benzii de rulare
influenţează mărimea şi forma zonei de
contact cu toate consecinţele ce decurg
de aici. În plus, afectează
comportamentul în viraj precum şi
caracteristica de încălzire a pneului.
Flancurile sunt elemente ale pneului
plasate vertical între banda de rulareşi
talon realizate din compuşi de cauciuc
natural sau sintetic având o mare
flexibilitate şi rezistenţă la uzură. În
funcţie de presiunea de umflare,
flancurile asigură susţinerea maşinii şi
preluarea şocurilor produse de
neregularităţile de mici dimensiuni ale
drumului.
 Umărul benzii de rulare reprezintă
porţiunea din pneu plasată în partea
superioară a flancului care realizează
legătura cu banda de rulare (fig.2.8.-b)
Trecerea de la bandă la umăr se poate
face brusc, printr-o singură rază de
curbură precum în fig.2.9.-a. sau mai lin
prin două sau chiar trei raze de curbură
ca în fig.2.9.-b. Aceasta face ca
distribuţia presiunilor de contact să fie
mai uniformă, forma zonei de contact
mai echilibrate, iar ţinuta în curbe mai
blândă.
Talonul constituie elementul de
susţinere a pneului pe jantă fiind realizat
din fire de oţel cu rezistenţă mare la
rupere îmbibate în cauciuc şi având o
secţiune triunghiulară sau pătratică. Pe
talon se pliazăstraturile de cord
realizându-se astfel o ancorare a lor.
Pentru a proteja zona de pliere a cordului
se utilizează un strat subţire dar rezistent
de cauciuc, plasat la interfaţă cu janta
prevenind astfel uzura cordului prin
frecările cu buza jenţii. Stratul respectiv
asigură o bună etanşare împiedicând
pătrunderea umezelii sau murdăriei în
structura internă a pneului.
Căptuşeala interioară este realizată
dintr-un strat interior, foarte subţire din
cauciuc ce realizează o etanşare perfectă,
împiedicând pierderea aerului şi
reducerea presiunii interne în cazul
construcţiilor fără cameră (tubeless).

Carcasa desemnează structura

integrală compusă din cord, căptuşeală,
umplutură şi celelalte componente care
determină forma balonului pneului. Ea se
defineşte prin raportul dintre înălţimea H
şi lăţimea S a balonului umflat
corespunzător şi neîncărcat, denumit
raport de aspect, Ra .