PROIECT DIDACTIC

Data:
Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială Chetriș
Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe
Clasa : a VII – a
Profesor: Zaharia Gheorghe
Obiectul și clasa: Biologie
Unitatea de învățare: Funcțiile de nutriție – Sistemul circulator
Subiectul lecției: Activități practice de determinare a tensiunii arteriale și a pulsului
Scopul lecției: dezvoltarea aptitudinii de a utiliza aparate medicale și de a analiza rezultatele în
corelație cu competențele cognitive dobândite
Competențe specifice:
1.1 Identificarea şi observarea alcătuirii şi funcţiilor organelor şi sistemelor de organe ale
corpului uman
1.2 Stabilirea relaţiilor între funcţiile organelor, ale sistemelor de organe din corpul uman
şi influenţa factorilor de mediu
2.1 Utilizarea metodelor şi a mijloacelor adecvate studierii organismului uman
2.2 Realizarea activităţilor experimentale şi interpretarea rezultatelor
3.2 Elaborarea şi aplicarea unor algoritmi de identificare, investigare, experimentare şi
rezolvare a unor situaţii problemă.
4.1 Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de
comunicare
5.1 Interpretarea relaţiilor dintre propriul comportament şi starea de sănătate
5.2 Rezolvarea situaţiilor problemă, acordarea primului ajutor în cazul unor urgenţe
medicale simple.
Competențe derivate: La sfârşitul activităţii, elevii trebuie să fie capabili să realizeze
următoarele:
 Să definească tensiunea arterială și pulsul
 Să descrie alcătuirea unui tensiometru
 Să determine valoarea tensiunii arteriale și a pulsului
 Să explice corelația dintre efortul fizic și modificarea unor parametri ai sistemului
circulator.
Tipul lecţiei: Lecţia de formare a priceperilor şi deprinderilor
Metode didactice: conversaţia euristică, explicaţia, observaţia spontană şi dirijată, învățarea prin
descoperire, învățarea prin acțiune.
Mijloace de învăţământ:manual, caiete, tabla, tensiometru, cronometru.
Tipul de organizare a activităţii elevilor : pe grupe
Resurse :umane : clasa de elevi
: de timp :50 de minute
Surse informaţionale şi referenţiale:
 Documente normative: planificarea calendaristică, orarul
 Documente suportive: manual şcolar
Evaluare: formativă prin chestionare orală şi activitate practică
Bibliografie:
a) Partin Z., Logofătu L., Niculescu C. Th., Manual de biologie, Clasa a VII-a, Ed. Corint, 2008
b) Ariniș I., Manual de Biologie, Clasa a XI - a, Ed. Sigma, 2006
c) Duca M., Dencicov-Cristea L., Biologie, Manual pentru clasa a XI-a, Ed. Prim, Chișinău, 2014
d) Viorel Lazar, Mariana Nicolae – Lecția formă de baă a organizării procesului de predare-
învãţare-evaluare la disciplina biologie, Ed. Arves.
e) MEN – Programa Școlarã
 Desfășurarea lecției
Metode şi Mijloace de
Etapele lecţiei Conţinutul ştiinţific al lecţiei Evaluare
procedee învăţământ
Moment Notarea absenţelor, stabilirea ordinii, asigurarea celor necesare lecţiei.
organizatoric Conversaţia Catalog
(2min)
Reactualizarea Verificarea unor noţiuni din lecțiile anterioare (Sângele, Anatomia sistemului
circulator, Fiziologia sistemului circulator) pe baza unui rebus (13 întrebări). Conversaţia Fişa de lucru : Evaluareorală
Cunoştinţelor
Pe coloana A-B se obține cuvântul ,, Hipertensiune”. catehetică Rebus
(5 min)
Li se amintește elevilor că în perioada de iarnă au mers în sat și i-au întrebat pe
localnici de afecțiunile patologice de care suferă.
În urma sondajului privind incidența bolilor din comuna Tamași s-au identificat
38 de afecțiuni patologice. Cea mai întâlnită este hipertensiunea arterială Observarea
Captarea
(întâlnită la 60 de persoane, adică la aproximativ 35% din cei întrebați). Conversaţia . sistematică a
atenţiei (2min)
Hiperteniunea este o boală cronică caracterizată prin valori crescute ale presiunii elevilor
arteriale. Hipertensiunea poate duce la atac vascular cerebral, infarct miocardic,
insuficiență renală, probleme de vedere. Trebuie să ținem sub control tensiunea
arterială, așa că vom învăța cum să o determinăm.
Anunţarea Se notează titlul lecţiei pe tablă ,,Determinarea tensiunii arteriale și a pulsului” şi
temei și a se anunţă competențele derivate. Observarea
Conversaţia
obiectivelor Astăzi vom învăța ce este și cum se măsoară tensiunea arterială și pulsul, din ce Tabla sistematică a
Explicația
(1min) este alcătuit un tensiometru, și care este legătura din efortul fizic și modificarea elevilor
unor parametri fizologici.
Demonstraţia Se realizează demostrația model de către profesor:
sau execuţia Tensiunea este forța cu care apasă sângele asupra pereților vaselor sangvine.
model: Avem o tensiune maximă sau sistolică ce este determinată de sistola ventriculară și
descrierea o tensiune minimă sau diastolică ce se înregistrează în timpul diastolei. Tensiunea
fazelor lucrării se măsoară cu ajutorul unui tensiometru. Acesta este format din manometru, Observaţia Fișa de lucru
(10 min) spontană şi determinare unor Observarea
pompă, valvă, manșetă și stetoscop. Modul de determinare a tensiuni: se montează dirijată, parametri sistematică a
manşeta pneumatică pe braţul unui elev şi stetoscopul pe plica cotului, se Învățarea prin fiziologici elevilor
pompează cu para aer până când presiunea din manşetă ajunge la aproximativ descoperire, Tensiometru
150 mm Hg. Apoi se decomprimă până când se aude un zgomot, atunci se citește Învățarea prin aneroid
de pe manometru tensiunea maximă. Se continuă decomprimarea până în acțiune.
momentul dispariţiei zgomotelor, se citește de pe manometru tensiunea minimă.

Pulsul reprezintă expansiunea (dilatarea) ritmică a arterelor ce se poate

determina prin comprimarea arterelor pe un plan dur. La fiecare sistolă
 ventriculară inima împinge în artere o cantitate de sânge ce se adaugă celui
existent deja, astfel că acestea își măresc diametrul (se dilată).Pulsul reflectă Observaţia Fișa de lucru Observarea
numărul de bătăi ale inimii care au loc pe parcursul unui minut. Determinarea spontană şi determinare unor sistematică a
dirijată, parametri elevilor
pulsului: Orientăm mâna stângă în sus, așezăm buricele degetelor de la mâna
Învățarea prin Cronometru
dreaptă (arătător, mijlociu și inelar) la baza degetului mare de la cealaltă mână. descoperire,
Palpând, vom simți un mic șanț, apăsăm cu o presiune moderată până ce simțim Învățarea prin
pulsațiile sângelui. Numărăm pulsațiile timp de 60 de secunde sau timp de 15 acțiune.
secunde și înmulțim apoi cu 4 pentru a obține frecvența pulsului.

Activitatea Se vor forma grupe de câte doi elevi. Fiecare grupă va primi câte o fișă de lucru, Fișa de lucru Probe
independentă a Determinarea unor parametri fiziologici ai sistemului circulator. Se va rezolva fișa Învățarea prin determinare unor Practice
elevilor de lucru pe baza explicațiilor anterioare dar și a informațiilor ce au fost cuprinse în acțiune parametri (executarea
(exersarea fișă. Se vor efectua determinări ale tensiunii arteriale și ale pulsului. Fiind câte doi fiziologici unor
priceperilor şi elevi într-o grupă, determinarea valorilor se va face în mod reciproc. Simulările Tensiometru experienţe sau
deprinderilor) aneroid lucrări
(25 min) Cronometru experimentale )
Analiza, Elevii vor avea de rezolvat o fișă de evaluare care certifică gradul de însușire a
aprecierea cunoștințelor dar și a aptitudinilor urmărite: să definească tensiunea arterială și Explicația
performanţelor pulsul, să descrie alcătuirea unui tensiometru, să determine valoarea tensiunii Conversația Evaluare
Fișa de evaluare
elevilor şi arteriale și a pulsului, să explice corelația dintre efortul fizic și modificarea unor catehetică scrisă
concluzii (5 parametri ai sistemului circulator. Exercițiul
min)
Tema pentru Realizați un referat cu privire la ”Legenda lui Dracula și boala sângelui numită Evaluare
acasă porfirie” Explicația Caiete scrisă
Recapitularea cunoștințelor dobândite

REBUS

A
1 H E M O G L O B I N A
2 I N I M A
3 C A P I L A R E
4 A R T E R E
5 V E N T R I C U L E
6 A O R T A
7 V E N E
8 P U L M O N A R E
9 S I S T O L A
10 D I A S T O L Ă
11 P U L S
12 S Â N G E L E
13 T E N S I U N E A A R T E R I A L Ă
B
Întrebări rebus:

1. Pigmentul respirator ce se găsește în hematii.

2. Organ ce pompează ritmic sânge în organism.
3. Vase sangvine subțiri ce asigură legătura dintre artere și vene.
4. Vase sangvine ce transportă sângele de la inimă la țesuturi.
5. Camere ce sunt situate la vârful inimii.
6. Arteră ce comunică cu ventriculul stâng (VS).
7. Vase de sânge ce se deschid în atrii.
8. Venele ce aduc sângele oxigenat în atriul stâng (AS).
9. Denumire dată pentru contracția inimii.
10. Denumire dată pentru relaxarea inimii.
11. Coincide cu numărul de bătăi ale inimi pe minut (frecvența cardiacă).
12. Lichid ce reprezintă aproximativ 8% din greutatea corpului.
13. Reprezintă presiunea (forța) cu care apăsă coloana de sânge circulant asupra vaselor sangvine.
 Fișa de lucru

Determinarea unor parametri fiziologici ai sistemului circulator

1. Determinare presiunii arteriale.

Presiunea sangvină este forța exercitată de
sângele care circulă asupra pereților vaselor
sangvine. Pe măsură ce sângele circulă prin aortă,
artere, arteriole, capilare, venule, vene presiunea
sângelui scade.
Pentru sângele arterial sunt caracteristice
două valori extreme ale presiunii sangvine:
maximă, ce corespunde presiunii sistolice,
minimă, ce corespunde presiuniidiastolice.

Materiale şi ustensile: Sfigmotensiometru.

Stetoscop

Presiunea sângelui în diferite vase ale sistemului sangvin

Manșeta - se înfășoară în jurul antebrațului și are o

cameră interioară în care poate fi pompat aer .
Pompa - umflă cu aer manșeta astfel încât, prin apăsare,
aceasta din urmă determină pentru câteva secunde oprirea
fluxului sanguin din artera brațului pe care este montată.
Valva - permite eliberarea aerului din manșeta cu o
anumită viteză, reglabilă, acest lucru determinând
scăderea presiunii asupra brațului pacientului și reluarea
fluxului sanguin.
Cadranul - se poate folosi un cadran rotund de tipul celor
folosite la ceasurile clasice sau o coloana cu mercur pentru
a înregistra tensiunea măsurată.
Stetoscopul - este utilizat pentru a asculta sunetul făcut de sânge atunci când curge prin arteră. Valoarea tensiunii
sistolice este acea valoare indicată pe cadran atunci când se aude primul sunet puternic determinat de sângele care
începe să curgă prin arteră. Pe măsură ce aerul iese din manșeta prin valvă și se reduce presiunea asupra mâinii, se
urmărește sunetul din stetoscop și în momentul în care sunetul nu se mai aude, se înregistrează tensiunea
diastolică.
Pașii de urmat: Măsurarea presiunii arteriale

1. Montează manşeta pneumatică pe braţul unui elev şi

stetoscopul pe plica cotului.
2. Pompează până când presiunea din manşetă va fi
150 mm Hg.
3. Decomprimă până când se aude un zgomot, acesta
indică că presiunea din manşetă s-a egalat cu cea
sistolică.
4. Continuă decomprimarea până în momentul
dispariţiei zgomotelor, moment ce corespunde cu
presiunea minimă – diastolică.
Lucrând în echipe de câte doi, măsurați-vă presiunea
sangvină, notând datele în tabelul de mai jos.
Nume elev Presiunea sistolică Presiunea diastolică
Fișa de lucru

Determinarea unor parametri fiziologici ai sistemului circulator

2. Determinarea pulsului sangvin

La fiecare sistolă ventriculară, inima împinge în aortă un volum de

sânge care se adaugă celui deja existent în vasele sangvine. Ca urmare, se
produce o dilatare bruscă a pereților aortei. Această dilatare se propagă cu
o viteză de 10 ori mai mare decât cea a fluxului sangvin și reprezintă
pulsul sangvin. Prin palparea unor artere periferice ce sunt comprimate pe
un plan dur (muscular sau osos) se poate identifica pulsul. Pulsul
reprezintă numărul de bătăi ale inimii, pe durata unui minut, sau astfel
spus, numărul de contracții realizate de inima în această perioadă de
timp.

Determinarea locurilor în care se poate măsura pulsul:

? În partea din față a gâtului (pulsul carotidian).

? La încheietura mâinii (pulsul radial).

Procedura de urmat pentru măsurarea pulsului:

Vom exemplifica metoda de măsurare a pulsului de la încheietura

mâinii, aceasta fiind cea mai cunoscută și cea mai utilizată:

1. Orientați mâna stângă în sus

2. Așezați buricele degetelor de la mâna dreaptă ( 2,3 și 4 – arătător,
mijlociu și inelar) la baza degetului mare de la cealaltă mână.
3. Palpând, veți simți un mic șanț ( între osul mâinii și tendon).
4. Apăsați cu o presiune moderată până ce simțiți pulsațiile sângelui.
5. Numărați pulsațiile timp de 60 de secunde sau timp de 15 secunde și
înmulțiți apoi cu 4 pentru a obține frecvența pulsului dumneavoastră.
Lucrând în echipe de câte doi, măsurați-vă pulsul, notând următoarele
date în tabelul de mai jos:
a) Măsurați-vă pulsul normal
b) Măsurați-vă pulsul după o activitate fizică (20 de genuflexiuni).
c) Calculați-vă pulsul maxim la care puteți ajunge conform
precizărilor Asociației Americane pentru Inimă. *Asociația
Americană pentru Inimă (AAI) indică faptul că rata cardiacă
maximă care poate fi atinsă în timpul sau după efectuarea de
exerciții fizice se poate calcula astfel: 220 – vârsta*

Pulsul după Valoare maximă a pulsului conform

Nume elev Pulsul normal
activitatea fizică AAI
 Fișă de evaluare

I. Completați spațiile libere

28 p

Presiunea sangvină este forța exercitată de ................. care circulă asupra pereților ..............
.................. Pe măsură ce sângele circulă prin aortă, artere, arteriole, capilare, venule, vene, presiunea
sângelui............. Pentru sângele arterial sunt caracteristice două valori extreme ale presiunii
sangvine: maximă, ce corespunde presiunii ..............; minimă, ce corespunde presiunii............. Ele
pot fi determinate cu ajutorul unui ............... şi sunt exprimate în....................................................

Pulsul reprezintă expansiunea (dilatarea) ritmică a ........................ce este comprimată pe un

plan ........ si care reflectă numărul de bătăi ale ............ce au loc pe parcursul unui ............. Bătăile
inimii diferă de la o persoana la alta. Expansiunea este cauzată de volumul de ..................ce se
adăugă celui existent deja în ........................ la fiecare
....................

II. Adnotați imaginea de mai jos.

20 p
Care sunt părțile componente ale unui tensiometru.
1. ..............................
2. ..............................
3. ..............................
4. ..............................
5. ..............................
III. Calculați volumul de sânge trimis în corp în 10
minute de către inimă în stare de repaus și după o
activitate fizică, folosind următoarele date:
 într-o singură sistolă (contracție) se trimite în organism aproximativ 75 ml de sânge
 valorile măsurate ale pulsului normal (75) și după o activitate fizică (110).

a) Volumul de sânge trimis în corp în 10 minute în stare de repaus =

15 p

b) Volumul de sânge trimis în corp în 10 minute după o activitate fizică =

15 p

IV. Comentează următoarea afirmației:

Efortul fizic al organismului şi frecvenţa ciclului cardiac sunt funcţii interdependente.
12 p
 Barem de evaluare și notare

 Se punctează oricare alte formulări/modalități de rezolvare corectă a cerințelor.

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea punctajului total
acordat pentru test la 10.

Test de evaluare 90 puncte

I. Cuvintele din spațiile punctate sunt următoarele: forța sângelui, 14* 2 p = 28 p
vaselor de sânge, scade, sistolică, diastolică, tensiometru, mm coloană de
Hg, arterei, dur, inimii, minut, sânge, vase sangvine, sistolă.
II. Se acordă câte 4 puncte pentru fiecare asociere corectă: 1 – cadran, 2 - 5 * 4 p = 20 p
mansetă, 3 – pompă ,4 – valvă , 5 - stetoscop.
III. Pentru rezolvarea corectă a itemilor a și b se acordă câte 15 p 2 *15 p = 30 p
a) Vsânge10 min= 75 ml * 75 *10
=56 250 ml
=56, 250 l
b) Vsânge10 min= 75 ml * 110 *10
=82 500 ml
=82,5 l
IV.Specificarea faptului că între frecvența cardiacă și efortul fizic există 12 p
o relație direct proporțională – o dată cu creșterea efortului fizic crește și
valoarea frecvenței cardiace, pentru a asigura o irigare adecvată a
musculaturii