MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU

MONITORIZAREA INEGALITĂŢILOR
ÎN STAREA DE SĂNĂTATE
A POPULAŢIEI ROMÂNIEI ÎN ANUL 2013

SIBIU, 2014

1
 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU

Dr. Carmen Domnariu - coordonator

Dr. Ioana Filip
Dr. Laura Bălăşan
Dr. Ovidiu Chiş

MONITORIZAREA INEGALITĂŢILOR
ÎN STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI
ROMÂNIEI
ÎN ANUL 2013

SIBIU, 2014

2
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

DOMNARIU, CARMEN DANIELA

Monitorizarea inegalităților în starea de sănătate a populației

României în anul 2013/ Domnariu Carmen Daniela (coord.), Filip
Ioana, Bălășan Laura, Chiș Ovidiu– Sibiu:
Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2014
Bibliogr.
ISBN 978-606-12-0517-2
I.Filip, Ioana
II. Bălaşan, Laura
III. Chiş, Ovidiu

614.1(498)

3
1. Introducere

Inegalităţile socioeconomice manifeste între grupuri sociale diferite au impact profund asupra stării
de sănătate. Ele sunt sistematic diferite de indicatorii stării de sănătate şi pot fi prevenite. O analiză
comprehensivă a inegalităţilor din sănătate este esenţială pentru formularea unor strategii de intervenţie în
scopul reducerii acestora.
“Reducerea inegalităţilor în materie de sănătate este o prioritate majoră. Reducerea inegalităţilor
în materie de sănătate necesită o acţiune concertată între politica de sănătate publică şi o serie de alte
politici care au un impact asupra sănătăţii, printre care protecţia socială, educaţia şi mediul. Provocarea
constă în modul în care vom utiliza diferitele instrumente politice pentru a construi coaliţii eficiente de
acţiune în cadrul guvernului şi al societăţii.”
(John Dalli, Comisarul pentru sănătate şi protecţia consumatorilor)

1.1. Aspecte generale

Datele referitoare la populaţia României s-au obţinut în urma Recensământului Populației şi al

Locuințelor, care s‐a efectuat în baza O.G. nr. 36/2007 privind efectuarea Recensământului populației şi al
locuințelor din România în anul 2011, aprobat cu modificări prin Legea nr. 5/2008 şi a H.G. nr. 1502/2009,
cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu respectarea recomandărilor stipulate în
Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind Recensământul
populației şi locuințelor.

1.2. Elemente generale de caracterizare

1.2.1. Date generale:

Suprafaţa: 238.391 Km2
Populaţia: 2130509 locuitori
Densitatea populaţiei: 84,40 locuitori\Km2
Numărul oraşelor şi municipiilor: 320 din care 103 municipii
Numărul comunelor: 2861
Numărul satelor: 12957

1.2.2. Prezentare
România este situată în sud-estul Europei Centrale, în interiorul şi exteriorul arcului munţilor
Carpaţi, pe cursul inferior al Dunării (1075 Km), cu ieşire la Marea Neagră, la o distanţă faţă de
extremităţile continentului ce variază între 1050 Km şi 2800 Km.
Situat la intersecţia paralelei 45° N cu meridianul 25°E, teritoriul României se desfăşoară pe
4°37’59” latitudine (525 Km) şi 9°37’40” longitudine (743Km).

1.2.3. Relieful României

Se compune din trei trepte majore: a. înaltă, a Munţilor Carpaţi (altitudinea maximă vârful
Moldoveanu, 2544 m); b. medie, corespunde Subcarpaților, dealurilor şi podişurilor; c. joasă, a câmpiilor,
luncilor şi Deltei Dunării. Delta Dunării, cea mai tânără unitate de relief, aflată în continuă formare, are
altitudinea medie de 0,52 m.
Caracteristicile principale ale unităţilor de relief sunt: proporţionalitatea (31% munţi, 36% dealuri şi
podişuri, 33% câmpii şi lunci), dispunerea concentrică şi sub formă de amfiteatru a treptelor majore ale
reliefului.
4
 1.2.4. Clima României
Este temperat-continentală de tranziţie, cu influenţe oceanice dinspre vest, mediteraneene dinspre
sud-vest şi continental-excesive din nord-est. Temperatura medie multianuală este diferenţiată latitudinal,
respectiv 8° C în nord şi 11°C în sud şi altitudinal cu valori de -2,5°C în zonele montane (Vârful Omu din
masivul muntos Bucegi) şi 11,6°C în câmpie (oraşul Zimnicea din judeţul Teleorman).

2. Populaţia României
Populaţia României la 1 ianuarie 2013 a înregistrat o valoare de 21305097 persoane, cu
predominenţa acesteia în mediul urban şi a populaţiei feminine.

Tabelul nr. 1 Populaţia stabilă la 1 ianuarie pe macroregiuni şi regiuni de dezvoltare în anul 2013 (sursa
datelor: INSSE)
Total Masculin Feminin
Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural
MACROREGIUN 522427 291900 230527 254761 139568 115193 267665 152331 115334
EA UNU 6 2 4 9 5 4 7 7 0
Regiunea NORD- 270792 143578 127214 131785 139007
684605 633246 751175 638900
VEST 6 0 6 1 5
Regiunea 251635 148322 103312 122976 128658
711080 518688 772142 514440
CENTRU 0 2 8 8 2
MACROREGIUN 648038 312007 336031 318605 149229 169375 329433 162777 166656
EA DOI 9 1 8 5 8 7 4 3 1
Regiunea NORD- 370190 159534 210656 182937 106491 187253 104164
764460 830887
EST 7 7 0 7 7 0 3
Regiunea SUD- 277848 152472 125375 135667 142180
727838 628840 796886 624918
EST 2 4 8 8 4
MACROREGIUN 549383 340327 209056 263650 160296 103354 285732 180031 105701
EA TREI 2 1 1 9 1 8 3 0 3
Regiunea SUD- 321935 132804 189131 156891 165044
632687 936226 695357 955084
MUNTENIA 4 4 0 3 1
Regiunea
227447 207522 106759 120688 110495
BUCURESTI - 199251 970274 97322 101929
8 7 6 2 3
ILFOV
MACROREGIUN 410660 223915 114969 199775 106887 210884 117028
573449 576246
EA PATRU 0 6 5 3 5 7 1
Regiunea SUD- 220547 105577 108001 112545
319444 506568 157875 549210 161569
VEST OLTENIA 3 8 7 6
190112 118337
Regiunea VEST 204093 917736 562307 100843 983391 621071 103250
7 8

5
Tabelul nr. 2 Populaţia stabilă la 1 ianuarie pe judeţe în anul 2013 (sursa datelor: INSSE)
Total Masculin Feminin
Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural
Bihor 591283 294972 296311 287111 139543 147568 304172 155429 148743
Bistrita-
Nasaud 315734 119238 196496 156688 57792 98896 159046 61446 97600
Cluj 693419 455376 238043 332898 214776 118122 360521 240600 119921
Maramures 507139 297828 209311 248842 143996 104846 258297 153832 104465
Satu Mare 361758 169669 192089 175496 80367 95129 186262 89302 96960
Salaj 238593 98697 139896 116816 48131 68685 121777 50566 71211
Alba 368361 216509 151852 181493 104589 76904 186868 111920 74948
Brasov 600352 436801 163551 290797 208528 82269 309555 228273 81282
Covasna 220962 109649 111313 108535 52624 55911 112427 57025 55402
Harghita 323317 140941 182376 159646 68163 91483 163671 72778 90893
Mures 577064 296573 280491 282104 141921 140183 294960 154652 140308
Sibiu 426294 282749 143545 207193 135255 71938 219101 147494 71607
Bacau 708440 317247 391193 349897 151614 198283 358543 165633 192910
Botosani 440539 184650 255889 216878 88750 128128 223661 95900 127761
Iasi 842601 398548 444053 416208 189793 226415 426393 208755 217638
Neamt 555708 207666 348042 273049 98459 174590 282659 109207 173452
Suceava 708745 300711 408034 350162 145235 204927 358583 155476 203107
Vaslui 445874 186525 259349 223183 90609 132574 222691 95916 126775
Braila 350663 227119 123544 169996 108059 61937 180667 119060 61607
Buzau 472316 193423 278893 230072 92056 138016 242244 101367 140877
Constanta 724506 500478 224028 351045 237690 113355 373461 262788 110673
Galati 602553 338746 263807 296121 162610 133511 306432 176136 130296
Tulcea 241697 119367 122330 120170 58039 62131 121527 61328 60199
Vrancea 386747 145591 241156 189274 69384 119890 197473 76207 121266
Arges 632110 300430 331680 306890 142840 164050 325220 157590 167630
Calarasi 308655 118812 189843 151220 56986 94234 157435 61826 95609
Dambovita 527515 160395 367120 257423 76155 181268 270092 84240 185852
Giurgiu 279366 86064 193302 136814 41360 95454 142552 44704 97848
Ialomita 283523 130987 152536 138675 63195 75480 144848 67792 77056
Prahova 802216 401798 400418 388537 189914 198623 413679 211884 201795
Teleorman 385969 129558 256411 189354 62237 127117 196615 67321 129294
Ilfov 353868 154617 199251 172493 75171 97322 181375 79446 101929
Municipiul
Bucuresti 1920610 1920610 0 895103 895103 0 1025507 1025507 0
Dolj 692714 373270 319444 335392 177517 157875 357322 195753 161569
Gorj 371948 176762 195186 183874 85629 98245 188074 91133 96941
Mehedinti 286240 138192 148048 140728 66362 74366 145512 71830 73682
Olt 452080 183472 268608 222876 88760 134116 229204 94712 134492
Valcea 402491 184082 218409 197147 88300 108847 205344 95782 109562
Arad 452386 248293 204093 218543 117700 100843 233843 130593 103250
Caras-
Severin 315532 175453 140079 153737 84368 69369 161795 91085 70710
Hunedoara 452285 345414 106871 218668 165975 52693 233617 179439 54178
Timis 680924 414218 266706 326788 194264 132524 354136 219954 134182
TOTAL 21305097 11681500 9623597 10367936 5559819 4808117 10937161 6121681 4815480

6
 2.1. Densitatea României

Figura nr. 1 Densitatea populaţiei în România în anul 2011(sursa: Recensământul populației şi al

locuințelor – 2011)

Din tabelele 1 şi 2, respectiv figura nr. 1 se observă o populaţie mai crescută, respectiv o densitate
mai crescută în regiunea istorică Moldova în judeţe ca Iaşi, Galaţi şi în judeţele Prahova, Dâmboviţa, Ilfov.
În ceea ce priveşte repartiţia pe medii, se observă la nivel naţional predominenţa populaţiei în mediul
urban, 55% în mediul urban faţă de 45% în mediul rural, că în Moldova predomină populaţia din mediul
rural, asemănător cu judeţele din sudul ţării, respectiv regiunea istorică Ţara Românească, vezi tabelul nr. 2
şi figurile 2, 3, 4 şi 5.

2.2. Distribuţia populaţiei pe medii de rezidenţă şi gen

Figura nr. 2 Distribuţia populaţiei generale pe medii de rezidenţă în România în anul 2013 (sursa
datelor: INSSE)

7
Figura nr. 3 Distribuţia pe medii a populaţiei Figura nr. 4 Distribuţia pe medii a populaţiei
masculine în România în anul 2013 (sursa datelor: feminine în România în anul 2013 (sursa datelor:
INSSE) INSSE)

Figura nr. 5 Distribuţia populaţiei generale pe medii de rezidenţă, pe judeţele României în anul 2013
(sursa datelor: INSSE)

8
 Din analiza structurii pe grupe de vârstă, pe judeţe, şi cu semnificaţie asupra piramidei populaţiei,
populaţia tânără cu vârste cuprinse între 0 şi 14 ani este mai crescută în regiunea istorică Moldova, în judeţe
ca Botoşani, Bacău, Iaşi, Suceava, Vaslui.

2.2.1. Piramida populaţiei

Figura nr. 6 Structura populaţiei stabile pe grupe de vârstă, în anul 2013 (sursa datelor: INSSE)

Figura nr. 7 Structura populaţiei stabile pe grupe de vârstă şi sexe în anul 2013 (sursa datelor: INSSE)

9
 2.3. Sporul natural
Sporul natural este negativ şi cu tendinţe descrescătoare constante în ultimii ani, fenomen datorat în
special scăderii natalităţii. Doar 6 judeţe din ţara noastră au un spor natural pozitiv, Iaşi, Suceava, Ilfov,
Bistriţa-Năsăud, Braşov şi Covasna, vezi figura nr.8.

Tabelul nr. 3 Sporul natural al populaţiei României pe judeţe și medii în anul 2013, număr de persoane
(sursa datelor: INSSE)

Total Urban Rural Valcea -984 49 -1033

- Tulcea
TOTAL -948 -60 -888
-51105 -7374 43731
Teleorman Mures -927 -368 -559
-3563 -271 -3292
Prahova Ialomita -845 162 -1007
-3399 -1288 -2111
Dolj Vrancea -799 228 -1027
-3308 -264 -3044
Buzau Timis -716 -281 -435
-3088 -336 -2752
Olt Maramures -683 -119 -564
-2908 -19 -2889
Hunedoara Satu Mare -668 -322 -346
-2366 -1238 -1128
Braila Salaj -440 325 -765
-2189 -1212 -977
Arges Constanta -339 -338 -1
-2040 100 -2140
Arad Vaslui -287 830 -1117
-1887 -798 -1089
Galati Harghita -103 158 -261
-1882 -921 -961
Giurgiu Sibiu -70 -227 157
-1791 -160 -1631
Dambovita Covasna 6 -9 15
-1769 -106 -1663
Bacau Brasov 149 -139 288
-1748 -391 -1357
Municipiul Bistrita-Nasaud 293 485 -192
Bucuresti -1712 -1712
Ilfov 335 412 -77
Caras-Severin -1693 -528 -1165
Suceava 810 681 129
Bihor -1463 -201 -1262
Iasi 1385 1403 -18
Mehedinti -1453 -185 -1268
Calarasi -1445 -182 -1263
Neamt -1442 -171 -1271
Cluj -1408 -312 -1096
Botosani -1271 169 -1440
Gorj -1255 95 -1350
Alba -1194 -313 -881

10
Figura nr. 8 Sporul natural al populaţiei României pe judeţe în anul 2013, număr de persoane (sursa
datelor: INSSE)

11
 2.4. Speranţa de viaţă la naştere

Speranţa de viaţă la naştere poate oferi o idee asupra nivelurilor stării de sănătate a populaţiei în
general şi există diferenţe majore între judeţele din ţara noastră şi sexe.

Figura nr. 9 Repartiția pe județe și sexe a speranței de viață la naștere, în anii 2011-2013 (sursa datelor
INSP – CNSISP)
TOTAL

MUN. BUCUREȘTI

VRANCEA

VÂLCEA

VASLUI

TULCEA

TIMIȘ

TELEORMAN

SUCEAVA

SIBIU

SĂLAJ

SATU-MARE

PRAHOVA

OLT

NEAMȚ

MUREȘ

MEHEDINȚI

MARAMUREȘ

ILFOV

IAȘI

IALOMIȚA
Feminin
HUNEDOARA
Masculin
HARGHITA

GORJ

GIURGIU

GALAȚI

DOLJ

DÂMBOVIȚA

COVASNA

CONSTANȚA

CLUJ

CĂLĂRAȘI

CARAȘ-SEVERIN

BUZĂU

BRĂILA

BRAȘOV

BOTOȘANI

BISTRIȚA-NĂSĂUD

BIHOR

BACĂU

ARGEȘ

ARAD

ALBA

60 62 64 66 68 70 72 74 76 78 80 82

12
 Astfel, speranţa de viaţă este scăzută la sexul masculin în toate judeţele, cele mai scăzute niveluri,
valori de sub 70 de ani, înregistrându-se în Satu Mare, Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi, Tulcea, Brăila şi
Botoşani.

2.4.1. Durata medie a vieţii

Durata medie a vieţii este în creştere faţă de perioada 2008-2010, vezi figurile de mai jos:

Figura nr. 10 Durata medie a vieții în România, pe sexe, în perioada 2008-2010 (sursa datelor INSP –
CNSISP)

78 77.30

76

74 73.47

72
69.76
70

68

66

64
Total Masculin Feminin

2008-2010

Figura nr. 11 Durata medie a vieții în România, pe sexe, în perioada 2011-2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)

77,86
78

76 74,26

74

72 70,7

70

68

66
Total Masculin Feminin

13
3. Indicatori socioeconomici

Insuficienţi, dar necesari, indicatorii socioeconomici pentru analiza determinanţilor inegalităţilor în

starea de sănătate pot fi definiţi precum poziţia relativă a individului sau familiei în societate, bazată pe
accesul şi controlul asupra venitului, nivelului de sărăcie, prestigiu sau putere.
În mod uzual, am măsurat nivelul socioeconomic prin indicatori ca venitul/cap de locuitor, nivelul
populaţiei active, respectiv ocupate, nivelul şomajului, numărul pensionarilor, relaţionate bineînţeles la zona
geografică, respectiv judeţ.

3.1. Şomajul
Tabelul nr. 4 Rata şomajului pe macroregiuni şi regiuni de dezvoltare, în perioada 2011-2013(%)(sursa
datelor: INSSE)

Total Regiunea SUD-EST 6,7

TOTAL 5,7 MACROREGIUNEA TREI 4,7
MACROREGIUNEA UNU 5,2 Regiunea SUD-MUNTENIA 7,5
Regiunea NORD-VEST 4,1 Regiunea BUCURESTI - ILFOV 2
Regiunea CENTRU 6,3 MACROREGIUNEA PATRU 6,4
MACROREGIUNEA DOI 6,7 Regiunea SUD-VEST OLTENIA 8,7
Regiunea NORD-EST 6,6 Regiunea VEST 4

Remarcăm valori crescute ale nivelului şomajului în regiunea sud-vest Oltenia, precum şi regiunile
nord-est şi sud-est, regiunea istorică Moldova.

Tabelul nr. 5 Rata şomajului pe sexe şi judeţele României, în perioada 2011-2013 (%)(sursa datelor:
INSSE)

Total Masculin Feminin Galati 9.2 10.3 7.9

Bihor 3.7 4 3.4 Tulcea 5.9 6.6 5.1
Bistrita-Nasaud 4.9 5 4.7 Vrancea 5.9 6.9 4.8
Cluj 3.5 3.5 3.6 Arges 7 7.5 6.4
Maramures 3.9 4 3.6 Calarasi 8.2 10 6.4
Satu Mare 4.6 5.3 3.8 Dambovita 8.1 8.5 7.7
Salaj 6.2 7 5.4 Giurgiu 6.2 6.8 5.6
Alba 10.2 10.1 10.3 Ialomita 7.5 9 6
Brasov 4.7 4.7 4.6 Prahova 5.8 6 5.6
Covasna 7.4 8.4 6.3 Teleorman 10.8 12.9 8.5
Harghita 7 7.3 6.7 Ilfov 1.9 1.8 2
Mures 5.5 5.8 5.1 Municipiul
Sibiu 4.8 5.2 4.3 Bucuresti 2 1.9 2.1
Bacau 7.2 8.1 6 Dolj 9.7 10.7 8.6
Botosani 5.3 6.6 4 Gorj 8.2 8.5 7.8
Iasi 5.2 5.9 4.4 Mehedinti 10.5 12.2 8.5
Neamt 6.2 7.1 5.2 Olt 8.2 9.9 6.4
Suceava 6.5 7.1 5.8 Valcea 6.8 6.8 6.7
Vaslui 10.7 13.7 7.6 Arad 3.2 3.2 3.2
Braila 7 8.4 5.4 Caras-Severin 5.7 6.1 5.2
Buzau 8.6 10.2 6.8 Hunedoara 7.5 7.3 7.6
Constanta 4.4 3.5 5.5 Timis 1.9 1.7 2.1

Analiza nivelurilor comparative a ratei şomajului pe sexe şi judeţele României reliefează pe lângă
nivelurile crescute din Oltenia şi Moldova, predominenţa şomajului în rândul populaţiei de sex masculin.
14
Figura nr. 12 Rata şomajului pe sexe şi judeţele României, în perioada 2011-2013(%), reprezentare
grafică (sursa datelor: INSSE)

15
 3.2. Pensionarii şi categorii de pensii
Tabelul nr. 6 Evidenţa numărului de pensionari, pe tipuri de pensii, la 1 ianuarie 2013 (sursa datelor:
INSSE)

Categoria de pensionari Numar pensionari Pensia medie luna curenta

1. TOTAL SISTEM , din care: 5,279,687 727
1.1 Limita de varsta 3,812,811 819
din care FEMEI 2,229,719 690
1.2 Pensia anticipata 12,192 915
din care FEMEI 7,464 876
1.3 Pensia anticipata partiala 106,691 614
din care FEMEI 62,763 580
1.4 Invaliditate 751,718 552
din care FEMEI 346,355 503
- gradul I 38,205 553
din care FEMEI 12,419 493
- gradul II 357,976 562
din care FEMEI 160,551 512
- gradul III 355,537 542
din care FEMEI 173,385 496
1.5 Urmasi 595,372 370
1.6 Ajutor social 903 192
din care FEMEI 649 191

Tabelul nr. 7 Evidenţa numărului de pensionari, pe tipuri de pensii, pe judeţele României şi cuantumul
pensiei medii pe judeţ, la 1 ianuarie 2013 (sursa datelor: INSSE)
Pensionari asigurări sociale de stat Pensionari agricultori
JUDEȚUL NUMĂR FIZIC PENSIA MEDIE NUMĂR FIZIC PENSIA MEDIE
ALBA 83,859 776 6,666 311
ARAD 102,045 719 10,503 303
ARGES 148,541 777 11,750 299
BACAU 142,745 774 19,224 314
BIHOR 153,190 734 13,282 307
BISTRITA 55,684 658 7,254 310
BOTOSANI 77,057 635 30,664 319
BRASOV 140,160 937 3,366 311
BRAILA 80,131 735 14,006 329
BUZAU 108,356 692 24,867 319
CARAS SEVERIN 78,004 777 3,094 303
CLUJ 162,077 833 16,527 322
CONSTANTA 137,524 795 8,807 307
COVASNA 44,273 744 3,908 297
DIMBOVITA 114,986 736 13,903 304
DOLJ 156,590 731 35,598 325
GALATI 123,840 843 19,993 313
GORJ 77,364 802 6,137 289
HARGHITA 73,030 747 6,331 286
HUNEDOARA 123,425 959 4,869 305
IALOMITA 58,132 670 15,690 331
16
 IASI 145,568 764 31,704 312
GIURGIU 59,292 624 15,366 325
MARAMURES 113,547 760 8,265 305
MEHEDINTI 58,823 733 10,050 311
MURES 136,738 740 18,557 320
NEAMT 116,053 744 18,820 309
OLT 94,109 671 28,361 319
PRAHOVA 195,294 830 12,158 314
SATU MARE 77,380 666 10,467 308
SALAJ 56,808 706 10,820 315
SIBIU 96,182 805 4,738 304
SUCEAVA 140,233 689 23,846 315
TELEORMAN 94,944 675 31,137 327
TIMIS 147,874 786 9,749 319
TULCEA 43,933 686 6,197 316
VASLUI 80,318 654 24,026 313
VILCEA 100,869 720 13,265 297
VRANCEA 67,775 649 15,649 313
CALARASI 64,777 657 13,637 325
BUCURESTI 1 63,979 1,138 145 242
BUCURESTI 2 97,947 995 306 235
BUCURESTI 3 98,986 961 268 250
BUCURESTI 4 73,536 948 225 238
BUCURESTI 5 58,634 843 200 240
BUCURESTI 6 94,481 1,000 177 238
ILFOV 71,193 713 4,829 276
TOTAL SECTOARE 487,563 983 1,321 240
TOTAL TARA 4,690,286 778 589,401 315

Tabelul nr. 8 Rata de ocupare a resurselor de muncă pe judeţe la 1 ianuarie 2013 (%)(sursa datelor:
INSSE)
TOTAL 60,9 Galati 45,2
Bihor 70,9 Tulcea 51
Bistrita-Nasaud 62,4 Vrancea 56,7
Cluj 73 Arges 60,1
Maramures 60,1 Calarasi 50,7
Satu Mare 62,5 Dambovita 55,6
Salaj 66,6 Giurgiu 49,6
Alba 68 Ialomita 54,4
Brasov 59,2 Prahova 55,3
Covasna 57,7 Teleorman 65,7
Harghita 63,9 Ilfov 66
Mures 62,7 Municipiul Bucuresti 85,3
Sibiu 65,5 Dolj 58,7
Bacau 44,3 Gorj 53,4
Botosani 53,6 Mehedinti 56,4
Iasi 49,9 Olt 55,9
Neamt 51,9 Valcea 65,6
Suceava 51,3 Arad 70,8
Vaslui 47,8 Caras-Severin 55,3
Braila 53,1 Hunedoara 59,6
Buzau 59,1 Timis 72,4
Constanta 60,1
17
 3.3. Forţa de muncă
Figura nr. 13 Niveluri comparative ale ocupării forţei de muncă şi pensionarilor pe tipuri de asigurări
sociale (de asigurări de stat şi agricole) pe judeţele României, în anul 2013(sursa datelor: INSSE)

18
 3.4. Emigraţia

Figura nr. 14 Numărul de emigranţi pe judeţele de plecare (număr de persoane) (sursa datelor: INSSE)

Numărul persoanelor care emigrează are semnificaţie, în condiţiile în care aceste persoane scad
numărul persoanelor active, a forţei de muncă şi în principal scad în mod artificial statisticile privitoare la
şomaj sau persoanele fără loc de muncă. Se observă că cei mai mulţi emigranţi provin din zona Moldova,
regiune istorică cu şomaj ridicat, judeţe ca Timiş, Sibiu, Mureş, Braşov, Cluj, fenomen posibil în condiţiile
populaţiei minoritare.

19
4. Disparități ale stării de sănătate la nivelul judeţelor

Ca şi unităţi de comparaţie în ceea ce priveşte rezultatele sănătăţii, cel mai frecvent se folosesc
indicatorii de mortalitate, mortalitate brută, mortalitatea specifică pe cauze de boală, indicatorii de
morbiditate şi, mult mai sensibil, mortalitatea infantilă.

4.1. Rata brută de mortalitate

Rata brută de mortalitate în România se situează printre cele mai crescute din Europa, antepenultimul
loc, având valoarea de 11,7 la 1000 de locuitori, cu valori ce variază între 9,70 şi 16,60 la 1000 de locuitori,
cu valori scăzute, sub 11 pentru judeţe ca Braşov, Sibiu, Bistriţa, Cluj, Timiş, Constanţa, Bucureşti.
Cele mai înalte valori ale mortalității generale s-au înregistrat în judeţele Teleorman, Giurgiu, Dolj,
Mehedinţi, Călăraşi, unde valorile depășesc 14,00 la 1000 de locuitori.

Figura nr. 15 Repartiția mortalității generale pe judeţe și pe cvartile, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)

Legenda:
9,70 – 10,80
10,81-11,85
11,86-12,82
12,83-16,60

În ţara noastră, primele trei ranguri ale mortalităţii sunt ocupate de bolile cardiovasculare,
mortalitatea prin tumori, iar pe locul trei mortalitatea prin accidente.

Figura nr. 16 Repartiția mortalității specifice după principalele cauze de deces, niveluri comparative anii
2012-2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)
800
719,5
693,2
700

600

500
2012
400
2013
300 230,2233,7
200

100 62,2 59,6 67,9 66 49,7 47,3

0
Tumori Circulator Respirator Digestiv Leziuni

20
 4.2. Mortalitatea şi morbiditatea prin boli cardiovasculare

Atât în România, cât și în Europa și la nivel mondial, bolile cardiovasculare sunt lideri ai mortalităţii
şi morbidităţii. Afecțiunile cardiovasculare sunt precondiţionate biologic, ereditar şi de către factorii de risc
ai stilului de viață, cum ar fi: fumatul, regimul alimentar, obezitatea, stresul şi sedentarismul.
Relaţionarea dintre nivelul socioeconomic scăzut şi mortalitatea crescută prin boli cardiovasculare
este deja demonstrată de numeroase studii. (ex. Deans et al., 2009, Louckset al., 2009 etc.)
Impactul statusului socioeconomic asupra apariţiei afecţiunilor cardiovasculare se pare că este mai
puternic exprimat la femei faţă de bărbaţi. (Picciotto et al., 2006, Conen et al., 2009 etc.)

Figura nr. 17 Structura deceselor prin boli cardiovasculare pe sexe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)

47%
Masculin
Feminin
53%

În ceea ce privește repartiția pe sexe a deceselor, 53% dintre acestea s-au înregistrat la sexul feminin,
Figura nr. 17. Figura nr. 18 ilustrează frecvența deceselor prin boli cardiovasculare pe județe. Astfel, cea mai
crescută mortalitatea specifică prin boli cardiovasculare s-a înregistrat în județele Satu Mare, Bihor, Dolj,
Giurgiu, Olt.

Principalele boli cronice ale aparatului cardiovascular care influenţează în mod direct mortalitatea
prin boli cardiovasculare sunt descrise prin indicatorii de morbiditate corespunzători. Aceştia sunt indicatori
de incidenţă si prevalenţă. În figurile de mai jos ilustrăm distribuţia prevalenţei principalelor boli
cardiovasculare pe judeţele ţării.
Cele mai frecvente boli cardiovasculare sunt cele hipertensive care au o prevalenţă pe judeţele
României cuprinsă între 3888,9 până la 15141,3 la %ooo locuitori. Sunt urmate de cardiopatiile ischemice
cu valori cuprinse între 2158,5 şi 8483,4 la %ooo locuitori şi bolile cerebrovasculare, având prevalenţă de
563,1 până la 2168,8 la %ooo locuitori
Mortalitatea prin boli cardiovaculare a înregistrat valori între 371,6 şi 611,9 la %ooo locuitori.
Judeţele care au înregistrat cele mai crescute valori ale mortalităţii prin boli cardiovasculare s-au situat în
ultima quartilă (valori de peste 538,3 %ooo locuitori): Satu Mare, Bihor, Giurgiu, Olt, Sălaj, Mehedinţi,
Caraş Severin, Hunedoara, Teleorman, Tulcea.

21
Figura nr. 18 Mortalitatea standardizată prin boli cardiovasculare, pe județe, în anul 2013 (sursa datelor
INSP – CNSISP)

SATU-MARE 611,9
BIHOR 579
GIURGIU 575,5
OLT 568,6
DOLJ 562,4
SĂLAJ 560,7
MEHEDINȚI 557,7
CARAȘ-SEVERIN 554,4
HUNEDOARA 551,9
TELEORMAN 550
TULCEA 541,3
IALOMIȚA 529,3
ARAD 520,4
BISTRIȚA-NĂSĂUD 518
MARAMUREȘ 517,8
DÂMBOVIȚA 515,7
GORJ 511,3
CĂLĂRAȘI 511
BACĂU 496,7
ALBA 486,6
ILFOV 486,2
BUZĂU 484,5
COVASNA 483,5
CONSTANȚA 482,6
ARGEȘ 476,4
PRAHOVA 468,5
BRĂILA 467,4
BOTOȘANI 463,6
SIBIU 462,6
SUCEAVA 461,5
CLUJ 457,4
VASLUI 447,1
HARGHITA 442,1
GALAȚI 441,3
TIMIȘ 439,7
NEAMȚ 435,7
BRAȘOV 427,8
VRANCEA 422,7
MUN. BUCUREȘTI 400,2
IAȘI 392,6
MUREȘ 381,1
VÂLCEA 371,6

0 100 200 300 400 500 600 700

22
Figura nr. 19 Prevalența bolilor hipertensive la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)

Legenda:
3888,90– 8866,00
8866,01 – 10428,40
10428,41 – 12422,00
12422,01 – 15141,30

Figura nr. 20 Prevalența cardiopatiei ischemice la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor
INSP – CNSISP)

Legenda:
2158,5 – 3867,82
3867,83 – 4980,35
4980,36 – 6357,45
6357,46 – 8483,40

23
Figura nr. 21 Prevalența bolilor cerebrovasculare la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor
INSP – CNSISP)

Legenda:
563,1 – 1038,47
1038,48 – 1348,55
1348,56 – 1686,65
1686,66 – 2166,8

Din analiza figurilor de mai sus observăm similitudini în ceea ce priveşte nivelul crescut al
indicatorilor pe judeţe, cum ar fi în: Arad, Caraş Severin, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Mehedinţi, Buzău.
Numeroase afecţiuni sunt considerate afecţiuni favorizante. Printre cele mai importante afecţiuni
favorizante analizate de noi se numără diabetul zaharat şi obezitatea. Indicatorii de morbiditate, incidenţa
sau prevalenţa acestora sunt ilustrate în figurile de mai jos.

Figura nr. 22 Incidența diabetului zaharat la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)

Legenda:
64,3 – 214,47
214,48 – 288,00
288,01 – 378,45
378,46 – 661,1

24
Figura nr. 23 Prevalența diabetului zaharat la 100 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)

Legenda:
2,20– 3,02
3,03 – 3,85
3,86 – 4,57
4,58 – 6,30

Figura nr. 24 Prevalența obezității la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

Legenda:
86,70– 640,62
640,63 – 936,75
936,76 – 1472,50
1472,51 – 5584,80

Observăm valori crescute ale prevalenţei pentru judeţe ca Arad, Caraş Severin, Bihor, Buzău, Sălaj,
Mehedinţi, similar observaţiilor anterioare în ceea ce priveşte mortalitatea prin boli cardiovasculare.
25
 4.3. Mortalitatea şi morbiditatea prin tumori

Locul secund de mortalitate este ocupat de mortalitatea prin tumori. Mortalitatea specifică prin
tumori în România în anul 2013 a înregistrat valoarea de 233,7 la 100000 locuitori, valoare în continuă
creştere.

Figura nr. 25 Structura deceselor prin tumori, pe sexe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

41%

Masculin
Feminin

59%

După cum observăm în figura de mai sus, mortalitatea prin tumori este mai crescută la sexul
masculin. Din analiza pe judeţe se observă valori crescute în vestul şi centrul ţării, în judeţe ca Timiş, Arad,
Satu Mare, Braşov, Mureş, regiuni care din punct de vedere socioeconomic sunt mai dezvoltate, copiind mai
fidel modelul vest european.
Tipurile de cancer cel mai frecvent întâlnite sunt: cancerul pulmonar, laringian, traheal, cancerul de
sân, cancerul de prostată.

Figura nr. 26 Prevalența tumorilor maligne la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)

Legenda:
5,70– 49,67
49,68 – 80,40
80,41 – 99,92
99,93 – 278,20

26
 Prevalenţă şi mortalitate crescute se înregistrează în judeţe ca: Arad, Satu Mare, Hunedoara,
Constanţa, Brăila, Călăraşi. Valori scăzute ale mortalităţii prin tumori s-au înregistrat în judeţe ca Vâlcea,
Vrancea, Bistriţa-Năsăud, Teleorman, Alba, Mehedinţi, Olt, Dolj, Harghita, Maramureş. De remarcat este
faptul că majoritatea acestor judeţe au prevalenţă crescută prin tumori, deci se impune un studiu mai
aprofundat în ceea ce priveşte tipul de cancer, depistarea și/sau tratamentul aplicat, factorii favorizanţi, de
mediu etc.

Figura nr. 27 Mortalitatea standardizată prin tumori, pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)

SATU-MARE 241,1
ARAD 215,2
BRĂILA 210
TIMIȘ 209,4
TULCEA 207,4
MUREȘ 207,4
CĂLĂRAȘI 206,9
MUN. BUCUREȘTI 205,1
BRAȘOV 203,3
CONSTANȚA 201,8
HUNEDOARA 199,4
ILFOV 198,8
CLUJ 195,9
IALOMIȚA 195,4
GIURGIU 194
BIHOR 191
SIBIU 190,5
DÂMBOVIȚA 189,7
BOTOȘANI 188,8
GALAȚI 188
IAȘI 187,7
BUZĂU 186,8
SĂLAJ 184,4
COVASNA 183,6
BACĂU 181,9
VASLUI 178,4
NEAMȚ 178,2
SUCEAVA 170,6
CARAȘ-SEVERIN 168
PRAHOVA 166,1
ARGEȘ 165,4
MARAMUREȘ 163,8
HARGHITA 160,9
GORJ 160,7
DOLJ 157,5
OLT 156,3
MEHEDINȚI 155,6
ALBA 153,6
TELEORMAN 152
BISTRIȚA-NĂSĂUD 151,6
VRANCEA 135,4
VÂLCEA 120,6

0 50 100 150 200 250 300

27
 4.4. Mortalitatea prin accidente

Mortalitatea prin accidente se situează pe locul 3, înregistrând un trend ascendent.

Acest indicator este deosebit de important prin prisma mortalităţii prin cauze ce pot fi evitate. Acesta
ilustrează nivelul de educaţie, bunăstare şi condiţiile de trai şi viaţă. Faţă de alte ţări unde nivelele
mortalităţii prin suicid și accidente neintenţionale sunt crescute, în România accidentele de trafic şi de
circulaţie reprezintă o problemă de sănătate publică.
Mortalitatea brută prin accidente în 2013 în România a înregistrat valoarea de 47,3 %000 locuitori,
cu predominenţă netă la sexul masculin de 77%, faţă de 23% la sexul feminin.

Figura nr. 28 Structura deceselor prin accidente, pe sexe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

23%

Masculin
Feminin

77%

4.5. Mortalitatea şi morbiditatea prin boli respiratorii

Mortalitatea prin boli respiratorii reprezintă o cauză importantă de mortalitate. Semnificația este dată
de grupele de vârstă la care se produce, ne referim în special la populația infantilă și apoi la cea din mediul
rural. Astfel în 2013, valoarea mortalităţii prin boli respiratorii a fost de 59,7 la %000 locuitori, cu
supramortalitate masculină, vezi figura de mai jos.

Figura nr. 30 Structura deceselor prin boli respiratorii, pe sexe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)

38%

Masculin
Feminin

62%

28
Figura nr. 29 Mortalitatea standardizată prin accidente, pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)

VASLUI 59,8
HARGHITA 59,7
BOTOȘANI 57,5
IAȘI 53,7
NEAMȚ 53,5
TULCEA 52,3
SATU-MARE 51,7
COVASNA 51,6
SĂLAJ 51,4
MUREȘ 51,2
BACĂU 51,1
CĂLĂRAȘI 50,9
CONSTANȚA 49
SUCEAVA 48,3
BIHOR 46,9
GIURGIU 46,3
GALAȚI 45,3
VRANCEA 45,2
TELEORMAN 44,5
OLT 44,3
GORJ 44,3
HUNEDOARA 44,2
BUZĂU 42
BISTRIȚA-NĂSĂUD 41,6
ILFOV 41,5
DOLJ 41,4
IALOMIȚA 41,2
BRĂILA 41
SIBIU 40,8
MARAMUREȘ 40,6
VÂLCEA 39,8
ALBA 39,3
ARAD 38,7
PRAHOVA 38,4
ARGEȘ 37,1
DÂMBOVIȚA 37
BRAȘOV 35,1
MEHEDINȚI 34,9
CLUJ 34,9
CARAȘ-SEVERIN 33,3
TIMIȘ 33,1
MUN. BUCUREȘTI 28,3

0 10 20 30 40 50 60 70

29
Figura nr. 31 Mortalitatea standardizată prin boli respiratorii, pe județe, în anul 2013 (sursa datelor
INSP – CNSISP)

VASLUI 67
ARAD 63,7
MUREȘ 63,3
BIHOR 62,7
NEAMȚ 59,5
BUZĂU 56,7
IAȘI 56,5
TIMIȘ 56,2
BRĂILA 55,5
BOTOȘANI 55
VRANCEA 53,8
SIBIU 53,7
CĂLĂRAȘI 53,4
OLT 53,3
SATU-MARE 53,1
CONSTANȚA 52,1
GALAȚI 50,1
PRAHOVA 49,7
HARGHITA 48,4
IALOMIȚA 48,3
ARGEȘ 47,6
HUNEDOARA 45
BACĂU 44,6
MARAMUREȘ 44,3
TULCEA 42,3
MEHEDINȚI 42,2
DOLJ 42,2
ALBA 42
TELEORMAN 40,3
DÂMBOVIȚA 40,3
CARAȘ-SEVERIN 40,3
ILFOV 36,8
MUN. BUCUREȘTI 36,7
COVASNA 34,2
GORJ 34
CLUJ 34
BISTRIȚA-NĂSĂUD 33,7
GIURGIU 33,2
SUCEAVA 31,4
SĂLAJ 29,5
BRAȘOV 27
VÂLCEA 23

0 10 20 30 40 50 60 70 80

30
Figura nr. 32 Prevalența BPOC la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

Legenda:
627,90– 1245,02
1245,03 – 1548,10
1548,11 – 1908,52
1908,53 – 2710,30

Figura nr. 33 Prevalența TBC la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

Legenda:
5,70– 49,67
49,68 – 80,40
80,41 – 99,92
99,93 – 278,20

31
 Din analiza comparativă a mortalităţii şi morbidităţii prin boli respiratorii, respectiv BPOC, TBC se
observă acelaşi model ca şi în cazul afecţiunilor cardiovasculare în ceea ce priveşte distribuţia aproape
superpozabilă a indicatorilor pe judeţe. Rezultă valori crescute de peste 53,77%ooo locuitori ale mortalităţii
prin boli respiratorii în judeţele: Vrancea, Botoşani, Brăila, Timiş, Iaşi, Buzău, Neamţ, Bihor, Mureş, Arad,
Vaslui, iar prevalenţă de peste 1908,53%ooo locuitori a BPOC în judeţele: Arad, Bihor, Botoşani, Vaslui,
Caraş Severin, Sălaj, Sibiu, Hunedoara. În ceea ce priveşte prevalenţa prin TBC s-au înregistrat diferenţe
foarte mari între judeţele ţării, cu valori cuprinse între 5,70 la %ooo locuitori în Municipiul Bucureşti şi
278,20 la %ooo locuitori în judeţul Caraş Severin. Valori crescute ale prevalenţei prin TBC s-au mai
înregistrat în judeţele Alba, Botoşani, Galaţi, Vâlcea.

4.6. Mortalitatea prin boli ale aparatului digestiv

Decesele prin boli ale aparatului digestiv se situează și ele în primele cauze de mortalitate.
Semnificația deosebită este reprezentată de frecvența deceselor la populația infantilă şi condiţiile de igienă şi
alimentaţie. Valoarea mortalităţii prin boli ale aparatului digestiv în 2013 a înregistrat valoarea de 66 la
%000 locuitori, cu supramortalitate masculină.

Figura nr. 34 Structura deceselor prin boli digestive, pe sexe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)

40%

Masculin
Feminin

60%

32
Figura nr. 35 Structura deceselor prin boli digestive, pe judeţe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)

BACĂU 90,9
MARAMUREȘ 79,2
VASLUI 75,8
GALAȚI 72,5
CĂLĂRAȘI 68,5
VRANCEA 64,1
NEAMȚ 63,6
IAȘI 63,5
BUZĂU 63,4
PRAHOVA 59,7
DÂMBOVIȚA 58,4
GIURGIU 57,1
BIHOR 54,2
DOLJ 54,1
ILFOV 54
TELEORMAN 53,7
GORJ 53,7
BOTOȘANI 53,4
IALOMIȚA 52,9
MUN. BUCUREȘTI 52,4
BRĂILA 52,4
CONSTANȚA 51,6
BRAȘOV 50,9
MEHEDINȚI 50,7
SĂLAJ 50,2
TULCEA 50,1
SATU-MARE 49,8
ARGEȘ 48,5
ALBA 48,1
ARAD 47,7
HUNEDOARA 46,7
CARAȘ-SEVERIN 46,1
SIBIU 42,1
VÂLCEA 42
OLT 41
MUREȘ 40,4
SUCEAVA 39,5
COVASNA 35,6
TIMIȘ 34
HARGHITA 31,7
CLUJ 31,5
BISTRIȚA-NĂSĂUD 30,8

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

33
5. Mortalitatea infantilă

Sănătatea copilului este un indicator-cheie pentru sănătatea unei societăţi.

Mortalitatea infantilă în România este de 8,5 ‰, valoare aproape dublă faţă de media europeană, în
condițiile în care majoritatea deceselor la copiii în vârstă de sub 5 ani pot fi evitate.

Figura nr. 36 Evoluția indicilor mortalității infantile în România, în perioada 1970-2013 (sursa datelor
INSP – CNSISP)

60

50 49,4

40

30 29,3
26,9 26,9

20 21,2 22,3 22 20,5

18,6 18,6 18,4 17,3
16,7 16,8
15 13,9
12 11 10,1 9,8
10 9,4 9 8,5

0
70

80

89

90

95

96

97

98

99

00

01

02

03

04

05

06

07

08

09

10

11

12

13
19

19

19

19

19

19

19

19

19

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20
5.1. Rata brută de mortalitate infantilă
Rata brută de mortalitate infantilă la nivelul ţării noastre se află în scădere marcată constantă
începând din anul 1970, când s-a înregistrat valoarea de 49,4 ‰ (vezi Figura nr. 36).
Față de anul precedent, în anul 2013 se înregistrează o valoare de 8,5 ‰, în scădere ușoară, care
continuă tendința descrescătoare a indicelui mortalității infantile în ultimele trei decenii.
Din figura de mai sus se poate observa faptul că valori peste 9,98 ‰, se înregistrează atât în judeţele
din estul României, respectiv regiunea istorică Moldova, la nivelul județelor Botoşani, Vaslui, Brăila, cât şi
în sudul ţării în județele Călăraşi, Olt, Vâlcea, Caraş Severin, Tulcea.
Figura nr. 37 Mortalitatea infantilă pe judeţe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

Legenda:
5,00 – 8,15
8,16 - 8,95
8,96 - 9,97
9,98 - 14,60

34
Figura nr. 38 Mortalitatea infantilă pe judeţe, niveluri comparative 2012-2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)

MUN. BUCUREȘTI 3,8 5,4

VRANCEA 9,6 10,5
VÂLCEA 7,6 10,6
VASLUI 9,2 10,1
TULCEA 9,810,3
TIMIȘ 6,2 9,3
TELEORMAN 8,79,2
SUCEAVA 7,7 8,8
SIBIU 7,4 8,4
SĂLAJ 8,6 10,5
SATU-MARE 8,7 10,7
PRAHOVA 6,7 9,5
OLT 10,8
10,2
NEAMȚ 8,7 10,3
MUREȘ 7,6 8,7
MEHEDINȚI 10,8 14,7
MARAMUREȘ 5 11,6
ILFOV 7,2 9,3
IAȘI 7,3 8,9
IALOMIȚA 8,1 12
HUNEDOARA 7,3 9,6 2013
HARGHITA 7 12,5 2012
GORJ 9,3 12,1
GIURGIU 8,1 11,9
GALAȚI 8,9 14,7
DOLJ 7,9 8,7
DÂMBOVIȚA 6,6
6,7
COVASNA 10,9
11,2
CONSTANȚA 9,4
9,7
CLUJ 4,7 7,7
CĂLĂRAȘI 12,6 13,8
CARAȘ-SEVERIN 10,2 11,6
BUZĂU 10,1 11,6
BRĂILA 14,6
14,2
BRAȘOV 7,6 9
BOTOȘANI 13,1
12,4
BISTRIȚA-NĂSĂUD 6,6 8,3
BIHOR 8,5 10,3
BACĂU 8,5 12
ARGEȘ 9,4
9,7
ARAD 9,1
8,9
ALBA 5,2 6,1

0 2 4 6 8 10 12 14 16

35
Figura nr. 39 Distribuția deceselor în funcție de cauză la copiii în vârstă de sub 1 an, în anul 2013 (sursa
datelor INSP – CNSISP)

1%
1%
24% Tumori
Boli aparat circulator
Boli aparat respirator
Boli aparat digestiv
2%
3% Leziuni, otrăviri
69% Alte cauze

Figura nr. 40. Distribuția deceselor în funcție de principalele cauze de deces la grupa de vârstă 0-1 an, în
anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

450 404
400
350
300
250
200
150
100 55
50 30
15 14
0
Leziuni Digestiv Respirator Tumori Circulator

Din analiza ponderilor deceselor funcție de cauză la această grupă de vârstă rezultă că cea mai
frecventă cauză de deces este reprezentată de bolile respiratorii, respectiv 24% din cazuri, urmate de leziuni
şi boli ale aparatului digestiv.

5.2. Mortinatalitatea

Mortinatalitatea, mortalitatea prin complicaţii ale sarcinii şi lăuziei, numărul de născuţi morţi sunt de
asemena indicatori semnificativi pentru nivelul sănătate şi dezvoltare a unei comunităţi. Şi aceşti indicatori
au suferit îmbunătăţiri semnificative în ultimii ani.
36
Figura nr. 41 Distribuția mortinatalității pe județe, niveluri comparative 2012-2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)

MUN. BUCUREȘTI 36
43
VRANCEA 12
16
VÂLCEA 10
10
VASLUI 10
17
TULCEA 15
20
TIMIȘ 17
28
TELEORMAN 14
12
SUCEAVA 30
44
SIBIU 25
19
SĂLAJ 35
21
SATU-MARE 23
17
PRAHOVA 31
39
OLT 9
6
NEAMȚ 26
19
MUREȘ 37
29
MEHEDINȚI 11
11
MARAMUREȘ 20
18
ILFOV 9
13
IAȘI 13
5
IALOMIȚA 14
21
HUNEDOARA 16
16 2013
HARGHITA 13 2012
18
GORJ 8
11
GIURGIU 5
3
GALAȚI 9
11
DOLJ 7
3
DÂMBOVIȚA 9
10
COVASNA 11
10
CONSTANȚA 30
23
CLUJ 12
27
CĂLĂRAȘI 23
18
CARAȘ-SEVERIN 15
12
BUZĂU 19
20
BRĂILA 13
12
BRAȘOV 15
13
BOTOȘANI 20
20
BISTRIȚA-NĂSĂUD 19
29
BIHOR 33
43
BACĂU 23
16
ARGEȘ 31
25
ARAD 22
21
ALBA 21
10

0 10 20 30 40 50

37
 5.3. Complicaţii ale sarcinii

Figura nr. 42 Distribuția deceselor prin complicații ale sarcinii, nașterii și lăuziei, pe județe, în anul 2013
(sursa datelor INSP – CNSISP)

MUN. BUCUREȘTI 0

VRANCEA 0

VÂLCEA 1

VASLUI 1

TULCEA 0

TIMIȘ 0

TELEORMAN 2

SUCEAVA 0

SIBIU 1

SĂLAJ 0

SATU-MARE 0

PRAHOVA 1

OLT 0

NEAMȚ 0

MUREȘ 1

MEHEDINȚI 0

MARAMUREȘ 0

ILFOV 1

IAȘI 1

IALOMIȚA 0

HUNEDOARA 0

HARGHITA 0

GORJ 1

GIURGIU 0

GALAȚI 0

DOLJ 3

DÂMBOVIȚA 1

COVASNA 0

CONSTANȚA 1

CLUJ 4

CĂLĂRAȘI 0

CARAȘ-SEVERIN 0

BUZĂU 0

BRĂILA 0

BRAȘOV 1

BOTOȘANI 0

BISTRIȚA-NĂSĂUD 1

BIHOR 0

BACĂU 1

ARGEȘ 1

ARAD 0

ALBA 0

0 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4 4,5

38
 5.4. Născuţi morţi
Figura nr. 43 Dinamica numărului de născuți morți în România, în perioada 1970-2013 (sursa datelor
INSP – CNSISP)
7000

6000
5728

5000

4000
3518
3000
2821
2231
2000
14721428 1483 15141459 1393
1282 1319 12901314 12621143
1000 1009 993 969 856
811 779771

0
70

80

89

90

95

96

97

98

99

00

01

02

03

04

05

06

07

08

09

10

11

12

13
19

19

19

19

19

19

19

19

19

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20
5.5. Mortalitatea fetală tardivă
Figura nr. 44 Mortalitatea fetală tardivă pe județe, comparativ anii 2012-2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)
MUN. BUCUREȘTI 1,9
2,2
VRANCEA 3,2
4,3
VÂLCEA 3,2
3,3
VASLUI 2
3,7
TULCEA 7,6
9,7
TIMIȘ 2,5
4,2
TELEORMAN 5
4
SUCEAVA 3,6
5,3
SIBIU 5,7
4,3
SĂLAJ 13,5
8,1
SATU-MARE 6,4
4,9
PRAHOVA 4,8
5,9
OLT 2,8
1,7
NEAMȚ 5
3,8
MUREȘ 6,4
5
MEHEDINȚI 4,7
4,2
MARAMUREȘ 4,3
3,7
ILFOV 2,3
3,4
IAȘI 1,3
0,5
IALOMIȚA 4,9
7,1
HUNEDOARA 4,9
4,6 2013
HARGHITA 3,9 2012
5,3
GORJ 2,9
3,7
GIURGIU 2
1,2
GALAȚI 1,9
2,4
DOLJ 1,2
0,5
DÂMBOVIȚA 2
2,1
COVASNA 4,6
4,1
CONSTANȚA 4,1
3
CLUJ 1,9
4,2
CĂLĂRAȘI 8
5,9
CARAȘ-SEVERIN 6,4
4,8
BUZĂU 5,3
5,2
BRĂILA 5,2
4,6
BRAȘOV 2,4
2,1
BOTOȘANI 4,7
4,5
BISTRIȚA-NĂSĂUD 5,4
8,6
BIHOR 5,5
6,9
BACĂU 3,4
2,3
ARGEȘ 6
4,6
ARAD 5,5
5
ALBA 6,7
3,1

0 2 4 6 8 10 12 14 16

39
6. Morbiditatea principalelor bolilor infecţioase şi parazitare

Potrivit Anuarului de statistică sanitară, incidența cea mai crescută pentru principalele boli parazitare
şi infecţioase în România, în anul 2013 a fost următoarea: bolile diareice, varicela, tuberculoza, angina cu
streptococ hemolitic, rujeola, rubeola etc, conform figurii de mai jos.

Figura nr. 45 Incidenţa principalelor boli parazitare şi infecţioase în România, anul 2013 (sursa datelor
INSP – CNSISP)

Antraxul
Bruceloza
Difteria
Febra tifoidă
40% Poliomielita
Rabia
0%
0% Febra Q
0%
Botulism
0%
0%
0% Tetanosul
0%
0%
1% Meningita cerebro spinala
0%
1%
1%
Tuse convulsivă
2% Leptospiroza
2% Trichineloza
Parotidita epidemică
2%
Hepatita Non A Non B
3% Dizenteria
Hepatita virală tip B
Toxiinfecţii alimentare
8%
Salmoneloze
Sifilisul
30%
Hepatita virală tip A
8% Scarlatina
Hepatita virală - Total
Rubeola
Rugeola
Angina cu strept.hem.
Tuberculoza
Varicela
Boli diareice

Dintre bolile parazitare şi infecţioase în România pentru anul 2013, pe locul doi se află varicela.
Varicela este o boala specifică omului, foarte contagioasă, semnalată în copilărie ca primoinfecţie cu virus
varicelo-zosterian, caracterizată clinic prin evoluţie autolimitantă, ce dă imunitate durabilă toată viaţa.
Din analiza datelor centralizate la Centrul National de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică
reiese faptul că judeţele cu cele mai mari rate ale incidenţei varicelei în anul 2013 sunt cele din centrul şi
nord vestul ţării.
În ceea ce priveşte ratele de incidenţă specifică pe grupe de vârstă, cele mai afectate grupe de vârstă
sunt 1-4 ani, 5-9 ani, urmate de grupa de vârstă 10-14 ani şi sub 1 an.
Varicela face parte din categoria bolilor prevenibile prin vaccinare. În România, vaccinarea
antivariceloasă nu este inclusă în Programul Naţional de Imunizări. Boala evoluează în focare de
colectivităţi (preşcolare, şcolare sau familiale).

40
Figura nr. 46 Cazuri noi varicelă la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

Legenda:
1,40– 138,40
138,41 – 199,50
199,51 – 248,85
248,86 – 540,80

Infecţia cu streptococ este foarte frecventă în patologia pediatrică şi are o semnificaţie crescută prin
complicaţiile şi impactul asupra bolilor cardiovasculare. Valori crescute s-au înregistrat în judeţe ca: Sibiu,
Satu Mare, Hunedoara, Cluj, Timiş, Buzău, Tulcea, asemănător indicatorilor de morbiditate şi mortalitate
prin boli cardiovasculare.

Figura nr. 47 Cazuri noi angină cu streptococ hem. la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor
INSP – CNSISP)

Legenda:

0,00 – 3,97
3,98 – 23,86
23,87 – 51,72
51,73 – 461,38

41
 Bolile diareice acute au o incidenţă crescută în sezonul estival şi preponderent la grupa de vârstă < 1
an şi cea mai mică incidenţă la grupa de vârstă 15-64 ani. Cele mai multe cazuri noi de BDA în anul 2013 s-
au înregistrat în judeţele din Moldova şi Transilvania.

Figura nr. 48 Cazuri noi boli diareice acute la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)

Legenda:

30,81– 182,69
182,70 – 328,82
328,83 – 475,20
475,21 – 1060,62

Tuberculoza este o boală transmisibilă care este supravegheată cu ajutorul sistemului de lucru
TESSY (The European Surveillance System). Analiza prevalenţelor specifice pe grupe de vârstă relevă
valori maxime la grupa de vârstă 45-54 ani.
Din studiul Centrului National de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică reiese faptul că, a treia
boală ca incidenţă în România, în anul 2013 este tuberculoza. Conform acestor date, în judeţele: Mureş,
Tulcea, Timiş, Galaţi, Gorj, Vaslui, Constanţa, Maramureş, Botoşani, Dolj, Prahova, Giurgiu se poate
observa o incidenţă crescută a tuberculozei.

Figura nr. 49 Cazuri noi TBC la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

Legenda:

22,60– 47,80
47,81 – 60,35
60,36 – 73,55
73,56 – 94,00

42
 Pe locul 5, dar cu semnificaţie deosebită, infecţiile nozocomiale au avut valorile cele mai crescute
cuprinse între 31,31 şi 196,40 la %ooo locuitori în judeţele: Alba, Cluj, Arad, Bihor, Suceava, Tulcea,
Teleorman, Ilfov, Teleorman şi Braşov. Acest indicator are o importanţă deosebită deoarece reflectă
condiţiile igienico-sanitare din instituţiile medicale, indirect calitatea serviciilor medicale, iar prin măsuri
specifice de prevenţie acesta poate scădea semnificativ.

Figura nr. 50. Cazuri noi infecții nozocomiale la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP
– CNSISP)

Legenda:
0,40– 6,70
6,71 – 14,45
14,46 – 31,30
31,31 – 196,40

7. Accesul la servicii de sănătate şi modul de utilizare a resurselor

Mărimea bugetelor pentru sănătate poate determina capacitatea sistemelor de sănătate de a satisface
nevoile populaţiei. Există o tendinţă a statelor membre UE cu o speranţă de viaţă mai scăzută şi niveluri
înalte de nesatisfacere a nevoii de asistenţă medicală de a raporta, de asemenea, cheltuieli scăzute în
domeniul sănătăţii pe cap de locuitor şi ca procent din PIB.
Disponibilitatea (cuprinzând infrastructura, echipamentele şi numărul de specialişti în sănătate),
accesul la asistenţă medicală şi calitatea acesteia sunt factori-cheie în determinarea inegalităţilor, deoarece
influenţează posibilitatea de a depăşi morbiditatea şi de a evita mortalitatea prematură. Sistemele de sănătate
suferă din cauza lipsei resurselor (atât financiare, cât şi umane) şi a repartizării geografice şi sociale inegale.
Aceste probleme afectează modul şi viteza cu care sunt diagnosticate şi tratate bolile şi, în
consecinţă, au un impact asupra stării generale de sănătate a populaţiei.
Calitatea asistenţei medicale joacă un rol-cheie în asigurarea unor niveluri ridicate ale sănătăţii
publice, astfel, milioane de pacienţi suferă de infecţii asociate asistenţei medicale şi mor din cauza acestora.
Diferenţele în ceea ce priveşte accesul la asistenţă medicală de calitate se transpun în diferenţe foarte
mari în mortalitatea tratabilă. Pot fi observate şi diferenţe socioeconomice în accesul la asistenţa medicală.
Există un deficit clar la nivel de venituri în ceea ce priveşte necesităţile nesatisfăcute de asistenţă medicală.
Cei care sunt în cincimea cu veniturile cele mai mici raportează mai des o necesitate nesatisfăcută de servicii
de sănătate din cauza timpului de aşteptare, a costurilor financiare directe sau a distanţei faţă de unităţile
sanitare. Dovezile arată că, în medie, familiile cu venituri mai mici trebuie să meargă mai mult până la spital

43
sau la medicul de familie. În plus, cei cu venituri mici au mai puţine şanse să fie internaţi în spital sau să fie
consultaţi de un medic specialist.
Mai multe rapoarte comune privind protecţia socială şi incluziunea socială au identificat barierele în
calea accesului, care cuprind lipsa acoperirii asigurării de sănătate, costurile financiare directe, diferenţele
geografice în ceea ce priveşte disponibilitatea serviciilor, timpii de aşteptare şi obstacolele culturale. În
acelaşi timp, ratele înalte ale cheltuielilor medicale private ca proporţie din venitul gospodăriei pot
împiedica grupurile socioeconomice cu venituri mai mici să aibă acces la asistenţa medicală atunci când au
nevoie de ea, contribuind astfel la o inegalitate crescută în materie de sănătate în unele ţări.

Figura nr. 51 Distribuția numărului de spitale din sectorul public, pe județe, anul 2013 (sursa datelor
INSP – CNSISP)

MUN. BUCUREȘTI 50
CLUJ 19
IAȘI 18
PRAHOVA 16
TIMIȘ 15
ARGEȘ 15
DOLJ 13
BRAȘOV 12
BIHOR 12
CONSTANȚA 11
HUNEDOARA 10
GALAȚI 10
SUCEAVA 9
SIBIU 9
MUREȘ 9
ALBA 9
MARAMUREȘ 8
GORJ 8
TELEORMAN 7
BACĂU 7
ARAD 7
VRANCEA 6
VÂLCEA 6
OLT 5
NEAMȚ 5
HARGHITA 5
CĂLĂRAȘI 5
CARAȘ-SEVERIN 5
BUZĂU 5
VASLUI 4
SĂLAJ 4
SATU-MARE 4
MEHEDINȚI 4
ILFOV 4
IALOMIȚA 4
DÂMBOVIȚA 4
COVASNA 4
BRĂILA 4
BOTOȘANI 4
TULCEA 3
GIURGIU 3
BISTRIȚA-NĂSĂUD 3

0 10 20 30 40 50 60

44
Figura nr. 52 Asigurarea populaţiei cu paturi de spital, pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)

MUN. BUCUREȘTI 10,4

CLUJ 9,5

COVASNA 8,2

IAȘI 7,9

TIMIȘ 7,7

HUNEDOARA 7,3

MUREȘ 6,6

DOLJ 6,5

BIHOR 6,5

GORJ 6,3

SIBIU 6,1

HARGHITA 6,1

CARAȘ-SEVERIN 5,6

ALBA 5,6

MARAMUREȘ 5,5

CONSTANȚA 5,5

VÂLCEA 5,3

BRĂILA 5,3

ARGEȘ 5,3

TELEORMAN 5,1

MEHEDINȚI 5,1

BUZĂU 5,1

BRAȘOV 5,1

BOTOȘANI 5

SATU-MARE 4,9

GALAȚI 4,9

DÂMBOVIȚA 4,9

PRAHOVA 4,8

VASLUI 4,7

SĂLAJ 4,7

OLT 4,4

BISTRIȚA-NĂSĂUD 4,4

ARAD 4,4

SUCEAVA 4,1

NEAMȚ 4,1

BACĂU 4,1
ILFOV 4

CĂLĂRAȘI 3,8

VRANCEA 3,4

TULCEA 3,4

IALOMIȚA 3

GIURGIU 2,9

0 2 4 6 8 10 12

45
Figura nr. 53 Asigurarea populaţiei cu medici, pe judeţe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

Legenda:

167,00 – 393,75
393,76 – 589,50
589,51 – 699,25
699,26 – 942,00

Figura nr. 54 Repartiția numărului de farmaciști, pe judeţe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

Legenda:
78 – 144,25
144,26 – 215,00
215,01 – 400,75
400,76 – 4389

46
Figura nr. 55 Asigurarea populaţiei cu personal mediu, pe judeţe, în anul 2013(sursa datelor INSP –
CNSISP)

Legenda:
111 – 161,25
161,26 – 185,00
185,01 – 204,50
204,51 – 401,00

47
Figura nr. 56 Distribuția numărului de farmacii, pe judeţe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

MUN. BUCUREȘTI 1082

IAȘI 454

DOLJ 335

CLUJ 325

CONSTANȚA 314

PRAHOVA 303

TIMIȘ 289

BIHOR 282

SUCEAVA 245

BRAȘOV 229

MUREȘ 226

MARAMUREȘ 187

BACĂU 178

ARGEȘ 166

SATU-MARE 156

BUZĂU 156

ARAD 156

DÂMBOVIȚA 153

SIBIU 149

NEAMȚ 133

GALAȚI 133

VÂLCEA 132

HARGHITA 123

GORJ 122

ALBA 121

VASLUI 111

GIURGIU 110

BRĂILA 101

OLT 98

HUNEDOARA 93

BOTOȘANI 93

ILFOV 92

TELEORMAN 91

BISTRIȚA-NĂSĂUD 83

MEHEDINȚI 80

TULCEA 77

VRANCEA 69

SĂLAJ 67

IALOMIȚA 65

CARAȘ-SEVERIN 63

CĂLĂRAȘI 60

COVASNA 58

0 200 400 600 800 1000 1200

48
Figura nr. 57 Repartiția numărului de medici, fără stomatologi din sectorul public și particular, pe
județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

MUN. BUCUREȘTI 11488

CLUJ 3607

TIMIȘ 3532

IAȘI 3023

MUREȘ 2254

DOLJ 2170

CONSTANȚA 1876

BIHOR 1814

BRAȘOV 1598

ARGEȘ 1391

SIBIU 1203

ARAD 1156

PRAHOVA 1134

HUNEDOARA 1119

BACĂU 1063

SUCEAVA 909

GALAȚI 889

MARAMUREȘ 867

NEAMȚ 829

OLT 737

GORJ 696

VÂLCEA 695

ALBA 685

BUZĂU 619

DÂMBOVIȚA 618

CARAȘ-SEVERIN 616

ILFOV 603

SATU-MARE 598

BOTOȘANI 587
VASLUI 568

TELEORMAN 562

BRĂILA 518
VRANCEA 502

MEHEDINȚI 487

HARGHITA 485
BISTRIȚA-NĂSĂUD 432

COVASNA 428

SĂLAJ 410

TULCEA 353

CĂLĂRAȘI 326

GIURGIU 322

IALOMIȚA 317

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000

49
Figura nr. 58 Repartiția numărului personalului mediu din sectorul public și particular, pe județe, în
anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

MUN. BUCUREȘTI 17271

IAȘI 6325
TIMIȘ 5267
DOLJ 4993
PRAHOVA 4759

CLUJ 4420
CONSTANȚA 4185

MUREȘ 4087
BIHOR 3760

SUCEAVA 3753
MARAMUREȘ 3712

BACĂU 3340
ARGEȘ 3261
GALAȚI 3185
NEAMȚ 2932
SIBIU 2673

HUNEDOARA 2653
DÂMBOVIȚA 2636

BUZĂU 2601
OLT 2496

BRĂILA 2476
BRAȘOV 2456

HARGHITA 2417
BOTOȘANI 2241
ARAD 2228
VÂLCEA 2211
VASLUI 2137

ALBA 2077
GORJ 2001

VRANCEA 1916
CARAȘ-SEVERIN 1833

TELEORMAN 1799
SATU-MARE 1761
BISTRIȚA-NĂSĂUD 1514
MEHEDINȚI 1405
IALOMIȚA 1314
TULCEA 1299
COVASNA 1221

CĂLĂRAȘI 1212
SĂLAJ 1095

GIURGIU 1043
ILFOV 895

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000 16000 18000 20000

50
Figura nr. 59 Repartiția numărului medicilor stomatologi din sectorul public și particular, pe județe, în
anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

MUN. BUCUREȘTI 2511

CLUJ 946
TIMIȘ 904
IAȘI 852
BIHOR 645
CONSTANȚA 547
DOLJ 471
PRAHOVA 456
MUREȘ 445
SUCEAVA 426
ARGEȘ 409
ARAD 396
SIBIU 390
BRAȘOV 387
BACĂU 338
MARAMUREȘ 321
HUNEDOARA 256
NEAMȚ 238
SATU-MARE 228
VÂLCEA 224
ALBA 200
DÂMBOVIȚA 199
GALAȚI 191
BUZĂU 173
BISTRIȚA-NĂSĂUD 171
VRANCEA 161
CARAȘ-SEVERIN 156
HARGHITA 150
GORJ 148
BRĂILA 143
ILFOV 138
BOTOȘANI 134
SĂLAJ 123
VASLUI 117
MEHEDINȚI 117
TELEORMAN 98
TULCEA 88
OLT 87
COVASNA 81
IALOMIȚA 74
CĂLĂRAȘI 72
GIURGIU 71

0 500 1000 1500 2000 2500 3000

51
Figura nr. 60 Asigurarea populației cu medici stomatologi pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP –
CNSISP)

OLT 5167
CĂLĂRAȘI 4266

TELEORMAN 3910
GIURGIU 3897

VASLUI 3818
IALOMIȚA 3818

BOTOȘANI 3277
GALAȚI 3148

TULCEA 2735
COVASNA 2726

BUZĂU 2716
DÂMBOVIȚA 2642

ILFOV 2598
GORJ 2506

BRĂILA 2439
MEHEDINȚI 2434

VRANCEA 2397
NEAMȚ 2329

HARGHITA 2152
BACĂU 2092

CARAȘ-SEVERIN 2012
SĂLAJ 1936

BISTRIȚA-NĂSĂUD 1845
ALBA 1836

VÂLCEA 1794
HUNEDOARA 1758

PRAHOVA 1754
SUCEAVA 1663

SATU-MARE 1584
MARAMUREȘ 1577

BRAȘOV 1551
ARGEȘ 1542

DOLJ 1466
CONSTANȚA 1323

MUREȘ 1295
ARAD 1140

SIBIU 1092
IAȘI 997

BIHOR 914
MUN. BUCUREȘTI 763

TIMIȘ 754
CLUJ 733

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000

52
Bibliografie

1. Anuar de Statistică Sanitară, 2012, INSP- CNSISP;

2. Anuar de Statistică Sanitară, 2013, INSP-CNSISP;
3. Comisia Europeană, Direcţia Generală Pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi
Egalitatea de Şanse, Unitatea E4/ Direcţia Generală Sănătate şi Consumatori /Unitatea C4,
Reducerea inegalităţilor în materie de sănătate în Uniunea Europeană;
4. Eurohealthnet, 2007, Closing the Gap - Strategies for Action to tackle Health Inequalities. Taking
Action on Health Equity;
5. ev_060302_rd06_en.pdf;
6. Buzeti T. et.al. authors Ljubljana, Health inequalities in Slovenia. National Institute of Public Health,
2011;
7. http://ec.europa.eu/health/ph_determinants/socio_economics/documents/;
8. http://ec.europa.eu/health/ph_determinants/socio_economics/documents/;
9. http://ec.europa.eu/social/publications;
10. http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do;
11. http://www.romanialibera.ro/usr/thumbs/thumb_818_x_600/2011/04/04//175352-01top.jpg;
12. http://www.share-project.org/t3/share/index.php?id=books&no_cache=1;
13. http://www.who.int/social_determinants/thecommission/finalreport/en/;
14. http://www.bucuresti.insse.ro/cmsbuc/files/stat_regionale/3.4.%20Structura%20populatiei%20ocupa
te,%20dupa%20nivelul%20de%20educatie%20si%20pe%20grupe%20de%20varsta.pdf
15. http://www.insse.ro/cms/files/RPL2002INS/vol2/grafice/grafic3.htm
16. https://www.fundatiadinupatriciu.ro/ro/media_room/stiri/540
17. Lungu E. Factorii sociali şi economici ai inegalităţilor în sănătate. INSP – CNEPSS - CRSP Iaşi;
18. Mackenbach, J. P., 2006, Health Inequalities: Europe in Profile, 2006, un raport al unor experţi
independenţi comandat de Preşedinţia britanică a UE;
19. Mackenbach, J. P., Meerding, W. J., Kunst, A. E., 2006, Economic implications of socio-economic
inequalities in health in the European Union, Erasmus MC;
20. OMS, Comisia privind factorii sociali ai stării de sănătate, 2008, Closing the gap;
21. Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniul sănătăţii publice
din România, Bucureşti, Un sistem sanitar centrat pe nevoile cetăţeanului, Bucureşti, 2008;
22. Whitehead, M., 1990, The concepts and principles of equity and health. Copenhaga, OMS, Biroul
Regional Europa, 1990.

53
Cuprins

1. Introducere .................................................................................................................................................... 4
1.1. Aspecte generale ....................................................................................................................................................... 4
1.2. Elemente generale de caracterizare ........................................................................................................................... 4
1.2.1. Date generale: ....................................................................................................................................................... 4
1.2.2. Prezentare .................................................................................................................................................................. 4
1.2.3. Relieful României ..................................................................................................................................................... 4
1.2.4. Clima României ........................................................................................................................................................ 5
2. Populaţia României ....................................................................................................................................... 5
2.1. Densitatea României ............................................................................................................................................ 7
2.2. Distribuţia populaţiei pe medii de rezidenţă şi gen ................................................................................................... 7
2.2.1. Piramida populaţiei .............................................................................................................................................. 9
2.3. Sporul natural ......................................................................................................................................................... 10
2.4. Speranţa de viaţă la naştere ..................................................................................................................................... 12
2.4.1. Durata medie a vieţii .......................................................................................................................................... 13
3. Indicatori socioeconomici ........................................................................................................................... 14
3.1. Şomajul ................................................................................................................................................................... 14
3.2. Pensionarii şi categorii de pensii ............................................................................................................................ 16
3.3. Forţa de muncă ....................................................................................................................................................... 18
3.4. Emigraţia ................................................................................................................................................................ 19
4. Disparități ale stării de sănătate la nivelul judeţelor ................................................................................... 20
4.1. Rata brută de mortalitate ......................................................................................................................................... 20
4.2. Mortalitatea şi morbiditatea prin boli cardiovasculare............................................................................................ 21
4.3. Mortalitatea şi morbiditatea prin tumori ................................................................................................................. 26
4.4. Mortalitatea prin accidente ..................................................................................................................................... 28
4.5. Mortalitatea şi morbiditatea prin boli respiratorii ................................................................................................... 28
4.6. Mortalitatea prin boli ale aparatului digestiv .......................................................................................................... 32
5. Mortalitatea infantilă ................................................................................................................................... 34
5.1. Rata brută de mortalitate infantilă........................................................................................................................... 34
5.2. Mortinatalitatea ....................................................................................................................................................... 36
5.3. Complicaţii ale sarcinii ........................................................................................................................................... 38
5.4. Născuţi morţi .......................................................................................................................................................... 39
5.5. Mortalitatea fetală tardivă ....................................................................................................................................... 39
6. Morbiditatea principalelor bolilor infecţioase şi parazitare ........................................................................ 40
7. Accesul la servicii de sănătate şi modul de utilizare a resurselor ............................................................... 43
Bibliografie ............................................................................................................................................................. 53
Cuprins .................................................................................................................................................................... 54

ISBN 978-606-12-0517-2
54
55