ANEMIA

Anemia (din grecescul Ἀναιμία anaîmia, insemnând “fără sânge”) este definită ca o
deficiență calitativă sau cantitativă a hemoglobinei, moleculă ce se găsește in globulele roșii.
Deoarece hemoglobina transportă oxigenul de la plămâni la țesuturi, anemia conduce
la hipoxie (lipsa de oxigen) în organe.
Oxigenul este transportat de la plămâni la țesuturi prin organism cu ajutorul globulelor
roșii. Oxigenul se fixează pe hemoglobină, o moleculă caracteristică oricărei globule roșii.
Când cantitatea de hemoglobină funcțională este redusă, atunci se poate spune că apare
anemia. Anemia care rezultă poate lua multe forme printre care: cea cauzată de o deficiență
de fier (anemia feriprivă); de vitamine (anemie megaloblastică); a tiroidei, distrugerea
prematură a globulelor roșii (anemie hemolitică); înlocuirea celulelor normale din măduva
roșie osoasă cu celule canceroase sau leucemia (anemie mieloftizică); maduva roșie osoasă
este atrofiată și este afectată hematopoieza(formarea sangelui) prin deficit cantitativ pe toate 3
seriile de celule sanguine: roșii, albe și trombocite (anemie aplastică); defecte structurale
înnăscute ale globulelor roșii, inhibarea producției de eritropoietină de către sistemul imunitar
(anemie cronică) și o incapacitate de a produce hemoglobină sau de a se folosi de fier (anemie
sideroblastică).
Toate aceste tipuri diferite de anemie pot fi grupate în categorii în funcție de cauze și
tratamente. În totalitate au fost identificate peste 400 de tipuri de anemie, multe dintre ele
clasificate drept rare. O persoană anemică poate apărea adesea palidă și slăbită, poate simți că
nu mai poate respira sau că leșină, sau o resimțire a bătăilor inimii în tot organismul.
Perturbarea poate fi datorată mai multor condiții, unele ereditare dar majoritatea sunt
rezultatul unei alimentații necorespunzătoare. Cu toate că unele forme de anemie au nevoie de
supravegherea medicului, acelea cauzate de alimentație pot fi tratate acasă după darea
diagnosticului. Este important să ne ocupăm de anemia datorată alimentației pentru că este
foarte răspândită și totodată simplu de tratat. Cele mai comune forme de anemie nutrițională
sunt cea datorată lipsei de fier, de acid folic și de vitamina B12. Anemia însăși nu este o
boală, ci mai degrabă un set de simptome ce țin de patologic. Abuzul de alcool și alcoolismul,
Betatalasemia, Cancer , Boala celiaca, Boli ale țesutului conjunctiv, Boala lui Crohn,
Diverticulită (Diverticuloza), Escherichia coli Enteroinvaziv (EIEC), Cancer esofagian,
Deficiență de G6PD, Sindromul hemolitic uremic, Boală inflamatorie intestinală , Malarie,
Medicamente antiinflamatorii nesteroide și Ulcere, Cancer pancreatic, Ulcer gastroduodenal,
Anemia pernicioasă, Bolile hemoglobinei (Drepanocitoza), Cancer gastric, Colită ulcerativă,
Menstruație.
În general, anemia are patru cauze majore:
 Hemoragie
 Hemoliză -distrugerea excesivă a globulelor roșii
 Producția insuficiență de globule roșii
 Nivel insuficient de hemoglobină
La femei, incidenta anemiei este mai crescuta decat in cazul barbatilor, din cauza pierderii
lunare de sange prin menstruatie. Anemia feripriva (datorata lipsei de fier din organism) este
comuna la adulti, fiind cauzata de pierderea de sange -prin menstruatie sau prin sangerari
latente. La copii, anemia feripriva se datoreaza insuficientei aportului alimentar de fier.
Anemia este cauzata frecvent de sangerarea gastrointestinala consecutiva luarii unor
medicamente obisnuite, precum aspirina sau ibuprofen (Advil sau Motrin).

Anemia in sine este mai degraba un semn al unei boli decat o afectiune propiu-zisa. De cele
mai multe ori, anemia este considerata de catre medici fie cronica, fie acuta. Cea cronica
survine dupa un timp relativ lung, in vreme ce anemia acuta se declanseaza brusc. Numai
doctorul de specialitate poate aprecia in ce masura anemia de care suferiti este de un tip sau
altul.

Hematiile traiesc in medie 100 de zile, astfel ca organismul este vesnic pus in situatia de a
inlocui globulele rosii care mor, cu altele noi. In cazul adultilor, hematiile se sintetizeaza la
nivelul maduvei spinarii. De aceea, primele investigatii care se fac, vizeaza cauza anemiei. Ei
incearca sa determine daca este vorba de o hemoragie sau de o tulburare a procesului de
sintetizare a hematiilor din maduva. Anemia apare atat tinerii cat si varstnicii, insa cei cu
varsta avansata tind sa fie mai des afectati in comparatie cu restul persoanelor.
Numai in America se estimeaza ca pana la 10% din populatie prezinta semne de anemie.
Celelalte tari au cote mai mari ai celor care sufera de aceasta afectiune. In plus, femeile par sa
fie de doua ori mai predispuse decat barbatii atunci cand vine vorba de cazuri de anemie
inregistrate.
Anemia - cauze

Exista multe afectiuni care cauzeaza anemia. Dintre acestea, amintim:

 sangerari externe (hemoragii) cauzate de menstra, rani sau ulcer
 deficitul de fier (maduva spinarii necesita fier pentru a sintetiza hematii)
 bolile cronice (orice astfel de boala poate duce la aparitia anemiei)
 boli renale (rinichii ofera suport vital maduvei spinarii in procesul de creare a
hematiilor)
 sarcina (acumularea de apa si lichide din timpul sarcinii dilueaza cantitatea de globule
rosii din sange)
 nutritie deficitara (vitaminele si mineralele sunt vitale pentru sintetizarea hematiilor)
 alcoolismul (implica scaderea numarului de vitamine si minerale).

 alte cauze, mai putin comune sunt: bolile hepatice, afectiuni care implica sangerari,
talasemia, infectiile, cancerul, artita, deficitul de enzime, toxinele sau afectiunile ereditare.
Simptomele anemiei
Sunt numeroase, tocmai din pricina privatiunii de oxigen care se inregistreaza la nivelul
intregului organism. Exista o relatie de interdependenta, asa cum spuneam mai sus, intre
numarul hematiilor si cantitatea de oxigen care intra in trup. Astfel, daca exista afectiuni ale
cordului, acestea au toate sansele sa se agraveze din cauza anemiei. Natura severitatii anemiei
este determinata de natura in care se resimt simptomele.
Semne de anemie:

- scaune inchise la culoare, cu miros specific

- scaune maro sau cu firisoare de sange
- hipertensiune arteriala
- rata a respiratiei crescuta
- piele pala si rece
- ingalbenirea pielii
- presiune sanguina scazuta
- murmur cardiac
- marire a splinei
- oboseala
- tulburari de respiratie
- dureri in piept
- dureri abdominale
- scadere in greutate
- slabiciune
- ameteala si lesin, mai ales in pozitie verticala.
Cand este cazul sa mergi la medic?
Diagnosticarea anemiei acasa nu este indicata, mai ales ca de multe ori, simptomele se pot
dovedi a fi problematice. Numai medicul specialist poate determina masura in care anemia
este cronica sau acuta, medicatia care se impune, precum si alimentatia de care este nevoie.
Anemia poate fi mortala, de aceea este foarte bine sa mergi la medic de indata ce resimti
vreunul dintre semnele si simptomele descrise mai sus.

Examene si teste
Analizele care se impun in cazul in care cineva este suspect de anemie sunt testele de sange.
Analiza completa a compozitie sangelui este cea mai in masura sa furnizeze informatii
privitoare la natura anemiei si la cauzele ce au determinat-o. Aceste analize sunt de mai multe
feluri, si in functie de fiecare pacient in parte, medicul alege maniera de testare optima. Unele
persoane au nevoie de foarte putine analize, in vreme ce altii necesita i
De cele mai multe ori presupune tratarea cauzei, insa intrucat anemia ameninta viata, in unele
cazuri este nevoie de perfuzii de sange. Totusi, medicii evita aceasta practica, alegand sa o
adopte doar daca nu exista alta varianta. Rareori, transfuziile pot transmite virusi cum ar fi cel
care cauzeaza hepatita B sa C, ori chiar HIV. Cu toate acestea, riscurile sunt infime.

Medicatia
Medicamentele si tratamentele care amelioreaza anemia, ducand pana la disparitia acesteia in
unele cazuri, sunt:

* fierul (administrat pe parcursul sarcinii si atunci cand ivelul de fier din organism este
scazut)
* suplimente de vitamine (pentru a acoperi nevoia de acid folic si de vitamina B12)
* antibiotice (cand este vorba despre infectii).

In general, persoanle tinere isi revin mai repede in urma anemiei in comparatie cu cei in
varsta. Acest fapt este relationat de preponderenta bolilor cronice de care sufera persoanele cu
varsta avansata. Anemia agraveaza aproape toate afectiunile fiziologice.
Anemia datorată deficienței de fier (anemie feriprivă)[
Deficiența de fier este cea mai răspândită deficiență din întreaga lume. Ea influențează viețile
a milioane de femei și copii și contribuie la o dezvoltare cognitivă scăzută, mortalitate
infantilă și capacitate de muncă redusă. Însă, cu măsuri de sănătate publică corespunzătoare,
această formă de lipsă a micro-nutrienților poate fi ținută sub control.
Cu toate că acest tip de deficiență poate fi stopată prin tratament, stricăciunile mentale și
psihomotorii nu sunt în totalitate înțelese. Cu toate că anemia nutrițională a scăzut în țările
dezvoltate, înca mai sunt afectate între 500 și 600 milioane de oameni (o șesime din populația
lumii). Chiar și în Statele Unite deficiența de fier este cea mai dominantă malnutriție. Acest
tip de anemie este cea mai prezentă la copiii mici între 6 și 24 de luni și la femeile apte de
reproducere, nelipsind însă și la adolescenți, adulți și bătrâni.
Deficiența de fier se dezvoltă încet și nu este vizibilă decât după ce anemia e majoră și există
consecințe. Principalele cauze sunt consumul insuficient de mâncăruri ce conțin fier, absorbția
slabă a acestuia în organism și pierderea de sânge. Sărăcia, abuzurile și traiul într-o casă cu
condiții de cofort proaste plasează copiii în aria maximă de risc pentru anemie.
Când se diagnostică boala, este verificat nivelul fierului după ce rezultatele de laborator sunt
gata. Dacă este mic se verifică și nivelul de feritină, o proteină ce fixează fierul. Dacă nivelul
de feritină este scăzut, este confirmat diagnosticul de anemie.
Există o varietate de măsuri pentru a preveni și combate anemia datorată deficienței de fier.
Acestea includ îmbunătățirea alimentației, consumul de mâncăruri bogate în fier, suplimente
de vitamine ș.a.m.d.
Numeroase studii au arătat că frecvența suplimentelor de fier poate fi redusă de la zilnic la
săptămânal fără a compromite eficiența tratamentului. Totuși la copii mici și la femeile
gravide se păstrează recomandarea de a lua suplimente zilnic.

Carnea este o sursă bună de fier cu absorbție rapidă

Sunt multe strategii pentru fortifierea cu fier la nivel național. Una dintre ele ar fi
suplimentarea unei mâncari de bază, consumată în cantități mari de către toata populația.
În Caraibe, America de Sud, America de Nord și Regatul Unit, această abordare a avut succes
prin folosirea făinii de grâu. O a doua abordare de succes a fost folosirea condimentelor,
uleiului de pește și a zahărului.
Mâncăruri bogate în fier care sunt rapid absorbite în organism includ carnea (în
special ficatul), peștele, carnea de pasăre, ouăle, moluștele, fasolea și mazărea, fructele uscate,
făina de soia ș.a.m.d. Aceste mâncăruri, împreună cu cele bogate în vitamina C, susțin
absorbția de fier în organism. Totodată există mâncăruri care reduc abilitatea corpului de a
absorbi fier prin blocarea intrării lui în sistemul digestiv: pâinea
graham, calciul, ceaiul, zincul în cantități excesive ș.a.m.d. Bărbații au nevoie de aproximativ
un gram de fier în fiecare zi. Femeilor care alăptează sau sunt însărcinate, precum și copiilor
în creștere, le trebuie aproximativ 1,5 până la 2 grame zilnic. Cu toate acestea doar 10% din
fierul pe care îl mâncăm este absorbit în organism așa că, un bărbat normal ar trebui să
consume 10 grame de fier pe zi.
Anemia datorată deficienței acidului folic[

Spanacul conține niveluri ridicate de acid folic

Acidul folic este un membru al grupului de vitamine B. Lipsa lui duce la o anemie
caracterizată de un număr mic de globule roșii foarte mari în dimensiuni. Deficiența se
produce dacă alimentația este săracă în acid folic sau dacă intestinele nu o pot absorbi.
Asocierea unei alimentații necorespunzatoare cu alcoolismul este cauza cea mai comună a
deficientei acidului folic. Abuzul de alcool nu numai că contribuie la malnutriție ci și produce
unele schimbări chimice care duc la scăderea nivelului de acid. Deficientele pot fi datorate și
unei cereri ridicate de acid folic ca în cazul cancerului, sarcinii, hipertiroidismului, anemiei
hemolitice sau de unele medicamente ce facilitează absorbția.
Acidul folic este indispensabil în metabolismul aminoacizilor și în formarea de globule roșii
sănătoase. Acesta este o substanță solubilă în apă și de aceea nu poate fi stocată în mari
cantități în corp. De aceea trebuie realimentat printr-o alimentație sănătoasă. Organele
animale ca și ficatul și rinichii conțin cea mai mare cantitate de acid folic. Alte mâncăruri
bogate în acest acid: legume verzi (spanac, asparagus, broccoli), suc de portocale, banane,
fasole și mazare. La fel ca și cu fierul, cantitatea de acid folic absorbită depinde de sursa lui.
Doar între 25% și 50% din acidul folic consumat este absorbit. Motivele pentru absorbția
redusă a acestuia pot fi: prăjirea excesivă a alimentelor, lăsarea legumelor crude la
temperatura camerei timp de mai multe zile și consumul de antiacizi.