E 6-,

.z

DoCUMENT INTERN

FONDUL SOCIAL ETIROPEAN

Programul Operalional Capital Uman 2014-2020
Axa pdoritaxa 4. Incluziunea sociala qi combalerea sdreciei
Obiectiv specific 4.1 Reducerca numarului de persoaae aflate in risc de serdcie $i excluziune
sociald din comunitdrile maryinalizate in care existi populafie aparfinind minoritdlii rome,
prin implementarea de m6sud integate
Tidul proiectului: DLI-DIOSIG - Dezvoltare Locala Integrata in Comuna Diosig
Cotft acr P O CV / 1 8 / 4 / 1 / 1 027 2l

Gridinita estivali 2019 Februarie Sesiunea 4

,,Particulariti{ile varstei preqcolare." - Descrierea varstei de

dezvoltare -varsta pregcolari

Mesajele cheie car'e insotesc aceastd sesiune sunt:

a)Fiecare copil este unic $i se dezvolti in ritm propriu.

b)intelegerea procesului de dezvoltarea copilului ajutl pirinlii sd-!i aprecieze mai bine
copilul ti si aibi atteptiri realilte de la acesta.

c)Exprimarea emotiilor pozitive faJi de copil-primul pas pentm dezvoltarea abilitifilor

empatice ale copiilor.

Punerea ln valoare a aptitudinilor fizice qi intelectuale ale copiilor, prccum si intensitatea"

cantitatea Si ritmul de lucru asupra acestor calitdli, trcbuie sA linA cont de trei gincipii
elementare:
- respectarea varstei copilului cu care se luqeazd deoarece deprinderile $i aptitudinile se
formeazd, se consolideaze gi se perfeclioneazA la verste diferite;
- in timpul lucrului se incearca sa se atingd limitele superioare ale fiecdrui copil;
- aptitudinile individuale trebuiesc valorificate, respectand componentele fizicc.
psihocomportamentale gi sociale ale copiilor, in concordanp cu fiecare etape de dezvoitare.
Pe parcwsul timpului, in organismul copiilor pot fi evidenliate trei tipui de procese: de
cre$tere, de diferenliere 9i de dezvoltare. Procesele de cre$tere se manifesd prin marirea
organelor, segnentelor corporale, a greutdlii gi volumelor.
Acest proces se bazeazA pe multiplicarea celulad gi se exprimd prin valori cantitative.
Prccesele de diferenliere se bazeazd pe diversificarea calitativa a aspectelor morfologice,
fiziologice 9i biochimice care suslin activitAlile fizice $i intelectuale ale copilului.
Procesele de dezvoltare reprczilte suma prcceselor de cle$tere gi diferenliere.

IIDLI {F lZJ: r* !}lkonla!

Procesele de qegere $i dezvoltare suot prczente simultan la copii, dar nu se desftSoaxA
uniform.
Prccesele de oeqtere se desfi5oari in conformitate cu legile cre$edi:
- de$terea este un pioces cotrtinuq de la naStere pana la desdvar$iea ei;
- ritnul de crestere variaze in funclie de varstd - itr primul an de viald dtmul de cre$tere este
foarte rapid, dupd care scade treptat, pentu ca in pedoada de pubetate sa se accelereze din
noui
- qe$terea segrrentelor corpului este neunifomA - propo4iile dinte difedtele segmente ale
corpului srmt caracteristice diferitelor varste (la na$terc, capul leplezintd 1/4 din hmginea
totald a copilului, la 2 ani 1/5, iar la 6 ani - 1/6);
-
- cre$terea difera in funclie de sex beietii au indici statuoponderali superiori fetelor la
na$tere, menfnandu-se aceste propo4ii pAnd in preajma pubeftelii cand fetele dep4esc
baielii; - cre$terea prezinta oscilalii sezo ere astfel, in lunile de iama s-a obseNat o
-
incetinire a itrn
ui de cre$tere insolite de acumulare de strat adipos, in timp ce vara se
oDservd acceleruea dtmului de cre$tere insoftA de diminuarea lesutului adipos.

lati care sunt pritrciDalele etape de dezvoltare a copilului si ce implicd acestea.

iiebelusi - l-12 luni

Copilul este considerat bebelus in primul an de viata- Aceasta este o perioada de dezvoltare
rapidq, atat din punct de vedere fizic, cat si din punct de vedere cognitiv. Pe zi ce tece
bebelusul capata noi abilitati: recunoasterca fetelor, folosirea plansului pentru a comunica.
Din punct de vedere fizic, bebelusul invata sa stea in firndulet, sa mearga de-a busilea si rnai
apoi in picioare.

Juniori - 1-3 ani

in etapa 'lunior" copilul intra atunci cand incepe sa mearga in picioale. In aceasta perioada
copilul dezvolta una dintre cele mai importante abilitati: vorbitul. Pana la varsia de 24 de
'rrni, copilul poate invata pana la 700 de cuvinte noi, iar pana la 30 de luni, poate rosti 500 de
cuvinte noi. Abilitatile fizice sunt si ele in "explozie": alergatul, lovitul mingii, urcatul si
cobomtul scarilor. Tot in aceasta perioada incepe si dezvoltarea abilitatilor sociale, copiii
inreleg ideea de prietenie si jocul cu alti copii.

Prescolari - 3-5 atri

Indiferent daca cel mic merge sau nu la gadinita, aceasta este considemta perioada
prescolara. Etapa este foarte importanta in dezvoltarca socio-emotionala. Copil:l invata cum
sa se comporte, cum sa se integreze intr-un gmp, cum sa rezolve un confliat. Apar forme
incipiente de qmpatie si simpatie. Din punct de vedere fizic, in aceasta etapa se "fiiriseaza''
abilitati motrice precwn scrisul, desenanrl, utilizarea tacamurilor, aruncatul si prinsul
obiectelor, melsul pe bicicleta./tdcileta.

g ?/4-tt ? 9lrkonbf
 g :)t

Scolari - 6-12 ani

Perioada se caracterizeaza prin definirea abilitatilor sociale, dar si cognitive. Copiii isi doresc
apartenenta la grupud, vor sa fie inconjurati de copii de varsta lor. Apar, ins4 si notiuni |loi,
sofisticate, care le dezvolta abilitatile intelectuale: stiinte, matematica. scris. citit etc. D.
asemene4 se perfectioneaza abilitatile fizlce.

Adolescenti- 13-18 ani

Aceasta este o etapa de transformare a copilului din "puiul mamei" in adult. Apar schimbalj
de ordin biologic si hofinonal datorate pubertatii. Nevoia de independenta este djn ce in ce
mai mare. Din punct de vedere social, copiii au tendinta de a petrece mai mult timp cu
prietenii decat cu parintii. Apar primele iubiri. "Copilul" de alta data are propriile convingeri.
prcpriile valod. Este un "mic" adult care va ajunge in cwand la maturitate emotionaia.

Virsta scolari tinpurie

in perioada de vdrsti cuprinsi intre 6 9i l0 ani, qegterea Si dezvoltarea morfofunclionala este

mai rapidd 9i mai unifonnd decat palla h acea$A varst6" Caracteristica principald a acestei
var$e este aceea ca ritmul de cle$tere somatic est€ mai accentuat decat ritmul de creStere
vegetativ.
O alta camcteristica este aceea ce ritiul de crestere somaticd nu este uniform. Astfel, la
inceputul perioadei, la 6 ani, ritmul de qettere este mai accelerat decat pand acum, pentru ca
-
in perioada 8 11 ani, acest ritrn sd scadd progesiv.
Copiii cupringi in aceastd categorie nu prezintd difercnte esenliale in func1ie de sex in ceea ce
privette talia, greutate4 dezvoltarea sistemului nervos gi neuromuscular gi a sferei vegetative.
PAnd la incepunrl pubertalii, bdieiii $i fetele au masa muscularA aprcximativ asemanatoare.
Talia cregte cu aprcximativ 5 cm anual, iar grertatea c\t 2,3 3,5 kg. In ceea ce pril'eite
-
musculatura, structura fibrei musculare este similard adultului, diferind insd propo4ia fibreior'
musculare (propo4ional sunt mai multe fibre lente decat rapide). La aceasta varsu
musculatum dispune de enzime oxidative necesare care permit oxidarea acizilor gra5i liberi,
mai rapid decat la adult, econornisind rezervele de glucozi. Comparaliv cu sistemul osos,
musculatua este slab dezvoltatd. Mu$chii flexori sunt mai bine reprezentali decat extensorii,
Tonusul musculat este scazut, ceea ce pennite efectuarea mitcirilor ample, dar esLe
defavorabil migcdrilor fiue qi precise. Creierul copiilor atinge la vdrsta de 8 ani dimensiunile
adultului.
Din punct de vedere funclional, fenomenul esential este predominanta excitatiei ti slaba
dezvoltare a inhibiliei de diferenJiere, fapt ce determind instabilitatea relativtr a concentrdrii 5i
dificultatea meolinerii atenliei timp mai indehmgat. Plasticitatea deosebite a sistemului
nervos favodzeazd receplionarea unui nwndr crescut de infomatii, dar slaba dezvoltare a
inhibiliei de diferenliere ingreuneaza fixarea noliunilor noi. 4 La acaaste verstd,
caracleristicile sistemului nervos sunt favorabile lergirii repeto ului motric qi ameliordrij
capacit?ililor coordinative.

IIUI,J :g RZUE
a
ItiahonliE
 E (t:
Dezvoltarea calititilor motrice la Yersta scolari timDurie

Dinte parametrii efortului, accentul este pus pe volum, intensitatea avaod o importanld
redusd. Fixarea deprinderilor gi stereotipurilor dinamice depinde de rcpetarea multipld a unor
deprinderi motrice de bazd, mai putrine la numfu, pentu a nu suprasolicita capacilatea de
inhibilie idemn.
Dinte calidiile motrice care se dezvolta in aceastA perioada este viteza, sub toate formele ei
de manifestare: de rcaclie, de repetilie ti de execulie. In acest scop, este recomandabil ca
Farametdj duratd, volum $i intensitate sa fie cat mai redu$i. Suporhi funcliodal al dezvoldrii
virezei esle reprezentat de plaslicitatea mare a scoa4ei cerebrale. Se vor evita eforhrrile care
.1,rc la suprasolicitarea aparatelor cardio-vascular 5i respiratol Si efornrile bazate pe fo46.
Tot in aceaste perioadi se pot dezvolta capacitdlile coordinative, dezvoltarea acestom fiind
mai pregnanti spre sfhrginrl perioadei prepubertare, atunci cand prccesele corticale
fundamentale prezinta o tendinld de echilibrare

CHESTIONAR DE SATISFACTIE
1, Apreciazd cu o notd de la I la 10.
2. Iau cu mine......,...
3. Las aici.............

BIBLIOGRAFIE:

Adriana Bdban -
Consiliere educationalA, Ghid metodologic pentu orcle de
dirigentie si consilierg Cluj-Napoca 2001
(Jniwrsitateq de Vest din Timi$oara, Revista de psihologie aplicata, Revista Centrului
de Studii si cercetari psihologice - anul 2,nr. I 2000
Cojocaru, $tefan, Cojocan.r , Daniela-Educalia prentald in Romania-Bucue$i 201 1
Petrovai, Domnica $i colabomto -Varsta tcolari/pre$cola6-Ghid pentru perinli .,Cu
ptuintii la'coald" Speed Promotion, 2008
Trif, Livia $i colaboratod-Manualul educatorului parcntal-,,Cum se devenim pfuinli
mai buni"Unicef, Holt Romania-Fundatia de consultanli si servicii sociale pentu
copii qi farnilii, 2010
Ghidul pentru profesioni$ti "Audierea legald a copiilor victime/martod ai abuzului fi
neglijdrii", autor: Daniela S?mboteanu, - Chi$indrt 2009

inocmit de: AVIZAT ,Lobonl Ioan

Szab6 Allz
l'\rholos scolar ,.
tu4b

.IDL] R7/VE DlakonlaS

*',; ;;.,,