CERCETARE ÎN NURSING

Curs 12

CONSUMUL DE DROGURI

Astazi în toata lumea sunt în jurul 190 milioane utilizatori de drogurilor.Utilizarea drogurilor
sporeste în rândul tinerilor din lume. Majoritatea utilizatorilor au vârsta sub 30 de ani. În 1999,
numarul tarilor care raporteaza utilizarea drogurilor prin injectare a fost de 136, numarul fiind de
80 în 1992. Dintre acestea, 93 de tari de asemenea identifica HIV printre injectatorii de droguri.
Cannabis este cel mai utilizat drog în toate partile lumii. Costul economic total al abuzului de
droguri în Statele Unite se estimeaza aproximativ la 70 miliarde dolari anual.
Abuzul de cocaina printre somerii din Columbia este de 10 ori mai mare decât printre persoanele
angajate. Industria drogurilor clandestina se estimeaza la 400 miliarde dolari pe an.
Abuzul de droguri inseamna orice utilizare excesiva, continua ori sporadica, incompatibila sau în
relatie cu practica medicala, a unui drog. Consumul poate fi exceptional, în scopul de a încerca
odata sau de mai multe ori un drog, fără a continua însa; ocazional, sub forma intermitenta, fără a
ajunge la dependenta; episodic, într-o circumstanta determinata; sistematic, caracterizându-se
prin dependenta.

DEPENDENŢA
Dependenta se defineste ca fiind starea fizica sau psihica ce rezulta din interactiunea unui
organism cu o substanta, caracterizata prin modificari de comportament și alte reactii, însotite
întotdeauna de nevoia de a lua substanta în mod continuu sau periodic, pentru a-i resimti efectele
psihice și pentru a evita suferintele.

MOTIVE CARE DUC LA CONSUMUL DE DROGURI

 Curiozitatea – Nu înseamna ca devenii dependent doar pentru ca ai încercat, dar nu continua –

utilizarea sistematica duce la dependenta, iar în cazul drogurilor puternice, prima doza poate fi
fatala (heroina, cocaina, LSD, Extasy, amfetamine, fenciclidina)

1
 Teribilismul – Consumul de droguri poate fi vazut ca excitant și provocatori. Unii sunt tentati
sa înfrunte riscurile implicate, departe de a fi împiedicati de vorbe precum “pericol”. Poti sa iesi
în evidenta și în mod pozitiv, fără sa consumi droguri! Cauta alternative!
 Presiunea grupului – Este important sa stii sa spui "NU" asta dovedeste ca ai o personalitate
puternica. Încearca sa fii tu însuti, chiar daca cei din jurul tau au alta opinie .
 Probleme (în familie, scoala, prieteni) – Unii tineri pot folosi droguri pentru a acoperi
problemele existente (divortul părinților, abuz sau neglijenta din partea părinților sau a scolii).
Trebuie înteles sa folosirea drogurilor rezolva doar aparent și temporar problema, ea continuând
sa existe și sa se agraveze.

SEMNELE ŞI SIMPTOMELE CONSUMULUI DE DROGURI

Semne fizice:
- pierderea/creşterea poftei de mîncare, o inexplicabilă scăderea sau creşterea în greutate, orice
schimbare a obiceiurile alimentare.
- schimarea ritmului mersului, o încetinire sau o înţepenire a mersului, o slabă coordonare a
mmişcărilor
- insomnie, trezirea la ore neobişnuite, o lene neobişnuită
- ochii roşii şi înlăcrimaţi, pupile mai mari sau mai mici decît de obicei, blank stare
- palme umede şi reci, mîini tremurătoare
- faţă roşie sau palidă
- miros de substanţe la expiraţie, din corp sau de pe haine
- foarte activ, excesiv de vorbăreţ
- secreţii nazale ca la răceală, extremităţi reci
- urme de înţepături pe antebraţe sau picioare
- mereu mucos, greţuri şi vome frecvente, sau transpiraţii excesive
- tremurături ale mîinilor, picioarelor sau capului
- puls neregulat
Semne comportamentale:
- schimbare în atitudine, comportament sau personalitate fără o cauză aparentă
- schimbarea prietenilor sau evitarea celor vechi, nu vrea să vorbească despre prietenii cei noi sau
aceştia sunt cunoscuţi ca şi consumatori de droguri.
- schimbare în activităţi, hoby-uri sau interese
- scăderea performanţelor şcolare, sau la muncă, întîtzieri la şcoală, absentări nemotivate sau
abandon şcolar
- schimbarea comportamentului acasă, pierderea interesului pentru familie şi activităţile de
familie
- dificultăţi de concentrare, distrat, uituc
- o lipsă de motivaţie în general, pierderea energiei, a stimei de sine, o atitudine de nepăsare
- frecvent hipersensibil, îţi pierde repede cumpătul, sau are resentimente puternice
- stări de iritabilitate sau mînie
- stare de prostraţie sau dezorientare
- comportament excesiv de secretos
- accidente de maşină
- necinste cronică
- o nevoie inexplicabilă de bani, fură bani sau obiecte pentru a fi vîndute
- paranoia

2
- scimbări ale obiceiurilor de toaletă

Deşi este greu de crezut, pe langa toate drogurile care sunt și ilegale,tot în aceasta categorie (a
drogurilor) putem include și tutunul, Coca-Cola, ceaiul și cafeaua. Diferenta dintre ele este ca
aceatea sunt legale și nu produc dependenta care sa duca la stari ca atunci cand am fi consumat
droguri precum heroina, cocaina etc.
Nicotina din tutun este un drog consumat pe scara larga în societate.Fumatul frunzelor este din
punct de vedere fizic foarte nociv,Fumatul poate provoca unele forme de cancer,cum ar fii cel de
la plamani și gat și poate de asemenea unele boli la nivelul inimii și vaselor sangvine.
Consumatorii de tutun pot devenii dependenti din punct de vedere psihologic,chiar daca sunt
constienti de riscurile la care se expun,nu se pot lasa de fumat.

SEVRAJUL
Acest termen se refera la simptomele fizice și psihice care apar atunci când un individ este privat
de un drog de care el a devenit dependent.
Terminologie:
- Abuz de droguri - Expresia desemneaza auto-administrarea repetata de droguri, în scopuri
medicale.
- Euforia - Este senzatia de buna dispozitie obtinuta artificial, euforia este o stare în care
individul nu simte nici o anxietate și scapa de influentele exterioare.
- Halucinatiile - Sunt perceptii provocate de halucinogene, care nu corespund realitatii obiective.
Individul care are halucinatii "vede imagini" și "aude sunete" care nu exista în realitate.

CLASIFICAREA DROGURILOR
Dupa efectul produs asupra sistemului nervos central:
- Produse depresoare (opiul, morfina, heroina, barbituricele, benzodiazepinele, hipnoticele,
tranchilizantele, metaqualona etc.)
- Produse stimulente (cocaina, crack-ul, khat-ul, amfetaminele, anorexigenele, etc.)
- Produse perturbatoare sau halucinogene (cannabis-ul, LSD-ul, fencyclidina, mescalina,
psilocybina etc.).

După originea produsului:

- Produse naturale
- Produse de semi-sinteza
- Produse de sinteza
Dupa regimul juridic al substantelor:
- Substante a caror fabricare/administrare sunt supuse controlului (morfina, barbiturice etc.)
- Substante total interzise (LSD, heroina, crack)

Dupa dependenta generata:

- Droguri care creeaza dependenta fizica
- Droguri care creeaza dependenta psihica
- Droguri care creeaza dependenta mixta

3
După efectele provocate organismului:
 Droguri care inhiba centrii nervosi:
- cannabis
- opiacee : - opiu
- morfina
- derivatii de morfina
- heroina, metadona, petidina
- codeina
- barbiturice
- tranchilizante
 Droguri care stimuleaza centrii nervosi:
- cocaina, amfetamine, crack-ul
 Droguri halucinogene:
- LSD
- ecstasy
- phenciclidina
- peyote
- psilocybina și psilocyna
 Inhalanții: - solventi organici

- lacuri, vopsele („Aurolac”)

- gaz
- adezivi
- benzine usoare

TRATAMENT
Prima etapa a tratamentului – etapa terapiei de dezintoxicare și de fortifiere generala –
include prescrierea de substante medicamentoase în doze terapeutice, cum ar fi: tranchilizante,
neuroleptice, preparate detoxifiante, vitamine, medicatie simptomatica (analgetice s.a.). Daca
este cazul, se poate efectua piroterapie, hemosorbtie. în fazele ulterioare se prescrie fizioterapie.
Actiunea medicamentoasa este insotita de psihoterapie rationala (explicativa). Etapa terapiei
medicamentoase trebuie sa fie realizata în conditii spitalicesti (mai rar în ambulatoriu) de
specialisti psihiatri-narcologi.
Etapa actiunii orientate asupra personalitatii narcomanului este alcatuita din: psihoterapia
tulburarilor de granita: anxietatea, depresia, irascibilitatea, tensiunea interioara, insomnia s.a.;
insotirea psihoterapeutica a remisiunii; psihoterapia de familie; analiza circumstantelor care pot
provoca recaderea și cautarea în comun a cailor de invingere a acesteia; scoaterea la lumina a
trasaturilor pozitive ale personalitatii celui ce sufera de narcomanie și sprijinirea pe ele în cursul
procesului recuperator; diagnosticarea psihologica și elaborarea unui complex de recomandari
potrivite cu tipul psihologic de personalitate al suferindului.

Una dintre cele mai importante sarcini ale psihoterapiei ortodoxe este ajutarea omului
(pacientului) sa constientizeze mecanismele psihologice patimase ale bolii ori situatiei
conflictuale; formarea la cei ce sufera de narcomanie a unei atitudini care priveste narcomania ca
pe o boala ce tine de pacat; examinarea problemelor privitoare la sensul vietii, la conceptele de

4
„pacat“ și „patima“, convorbiri despre virtutile crestinesti; pregatirea duhovnicesc-psihologica
pentru Taina Spovedaniei; conlucrarea la imbisericirea bolnavului.