Duminic\, 4 septembrie 2011 12

Lumina cuno[tin]ei

RELIGIA, FILOSOFIA {I {TIIN}ELE ~N DIALOG

Mult\ vreme, [tiin]ele medicale au afirmat c\

sistemul nervos nu prezint\ mecanisme
regenerative. Se credea c\ celulele nervoase,
`n num\r de aproximativ 100 de miliarde,
ar fi expuse unui permanent proces de
B\trâne]ile
întineresc
`mb\trânire [i moarte, `nc\ de la na[tere.
Aceasta `nsemna, de fapt, c\ pe m\sura
trecerii timpului, de la copil\rie [i adolescen]\
pân\ la b\trâne]e, sistemul nervos central,
creierul `n spe]\, dincolo de dezvolt\rile
succesive, corespunz\toare diferitelor etape
de formare, ar `nregistra un declin tacit,
permanent [i inevitabil, care s-ar sim]i tot mai
evident cu trecerea timpului.
zilnic
xplica]ii de acest fel mai e nici ea tr\it\ ca pedeaps\,

E erau invocate ade-

sea pentru a justi-
fica sl\birea consi-
derabil\ a capacit\]ilor sistemu-
lui nervos [i pentru num\rul
(...) ci ca predare lui Dumnezeu,
ca mijloc al unirii cu El“3.
Totu[i, puse lâng\ cele afir-
mate anterior, aceste considera-
]ii contureaz\ o situa]ie contra-
`nsemnat de afec]iuni neuronale dictorie. Dac\ b\trâne]ea ar `n-
al persoanelor de vârst\ `nain- semna, pe lâng\ diminuarea for-
tat\. Incapabil s\ se refac\, ]ei fizice [i a mi[c\rilor p\tima[e
creierul nu ar mai putea s\ ale omului, [i o sl\bire inevita-
asigure, de la o vreme, calitatea bil\ a capacit\]ilor cognitive [i o
func]iilor cerebrale [i a activi- degenerare a sistemului nervos,
t\]ilor cognitive. ar fi greu s\ asociem vârsta a
treia cu `n]elepciunea [i cu in-
Totul pare s\ moar\, tensificarea st\rilor contempla-
`ns\ nimic nu poate tive specifice unei vie]i spiri-
fi regenerat tuale.

Câteva caracteristici, atri- Somnul celulelor stem

buite celulei neuronale [i siste-
mului nervos `n ansamblu, justi-
ficau astfel de considera]ii. Se
[tia, de pild\, de mai mult\
vreme c\ celulele nervoase nu se
multiplic\. De exemplu, `n con-
di]ii normale, celulele pielii se
regenereaz\. La fel, se pot na[te
celule hepatice noi sau celule noi
`n ]esutul osos, permi]ând fica-
tului sau oaselor s\ se refac\.
Este cazul multor ]esuturi [i or-
gane din corp, capabile s\ se
refac\ dup\ ce au fost afectate
de anumite leziuni. Spre deose-
bire de acestea `ns\, ]esutul ner-
vos p\rea c\ nu se regenereaz\
`n nici un fel, pentru c\ nu dis-
pune de mecanisme care s\
asigure na[terea unor celule
neuronale noi.
Practic, suferinzilor care spe-
rau s\ se refac\ de pe urma unor
atacuri cerebrale sau b\trânilor
dornici s\ dobândeasc\ `n]elep-
ciunea plin\ de luciditate a
senectu]ii, medicina nu avea s\
le spun\ decât cuvintele pesi-
miste ale unui reputat neurolog,
Santiago Cajal: „Totul pare s\
moar\, `ns\ nimic nu poate fi re-
generat!“1
Dac\ ar fi s\ z\bovim, pre] de
câteva rânduri, la o posibil\
perspectiv\ spiritual\ privind
acest tablou sumbru despre
vârsta `naintat\, nu ar fi prea
multe de spus. Este adev\rat c\
b\trâne]ea [i suferin]ele ei iner-
ente sunt `n]elese adesea ca o
preg\tire spiritual\ a omului
pentru o desp\r]ire mai u[oar\
de lumea aceasta. ~ntrucât
Omul este chemat s\-[i `nnoiasc\ via]a printr-un ne`ntrerupt efort ascetic [i duhovnicesc
trupul sl\be[te imboldurile sale
spre cuprinderea experien]elor
sensibile, vârsta `naintat\ ar
putea fi asociat\, `n abordarea
spiritualit\]ii cre[tine, cu o mai
intens\ lucrare a desp\timirii.
B\trâne]ea confer\ omului
[ansa intensific\rii vie]ii spiri-
tuale, `n care e mai lesne re-
sim]it\ desp\r]irea de seduc]iile
dulci-amare ale lumii sensibile.
P\rintele Dumitru St\niloae
scrie c\ o anumit\ sl\bire a tru-
pului specific\ perioadei di-
nainte de ob[tescul sfâr[it al
vie]ii este o stare preg\titoare,
ce intensific\ dispozi]ia omului
de predare total\ c\tre Dum-
nezeu. Cei `n vârst\, care sunt
`ncerca]i de boal\ sau de nepu-
tin]e, „`[i `nsu[esc (...) starea de
sl\biciune [i neputin]\ total\ a
trupului, ca pe o `ntregire a dis-
pozi]iei de predare a lor lui
Dumnezeu, de l\sare `n voia
Lui, de unire cu El, ca pe o elibe-
rare (...) de pasiunile `nrobitoare
[i `n primul rând de orgoliu, care
pun o distan]\ `ntre ei [i Dum-
nezeu“2. ~n felul acesta, „moar-
tea ca desp\r]ire a trupului de
suflet [i ca descompunere a
trupului acestuia `ngro[at nu
~ns\ datele medicale privind
func]ionarea sistemului nervos
s-au schimbat semnificativ.
~ntre timp au fost descoperite
celulele stem (celule su[\, pre-
cursoare sau nediferen]iate) -
un fel de „material primordial“,
o matrice a vie]ii biologice care
asigur\ refacerea ]esuturilor [i
organelor din corpul omenesc.
~n primele stadii de via]\ ale or-
ganismului, `n celula fecun-
dat\, au loc segmentarea [i
multiplicarea acestor celule.
Dup\ un anumit timp, apare [i
procesul de diferen]iere a celu-
lelor stem. Pân\ acum identice
morfo-func]ional, celulele se de-
osebesc unele de altele, dând
na[tere primelor structuri care
vor constitui organele [i ]esu-
turile corpului. Ei bine, s-a des-
coperit faptul c\ organismul
uman dispune de o anumit\
rezerv\ de celule stem, p\strate
`n organe, inclusiv `n creier, pe
toat\ durata vie]ii. De aseme-
nea, s-a constatat c\ aceste
celule au un poten]ial regenera-
tiv, fiind capabile s\ „repare“
]esuturile sau organele afec-
tate. De aceea au [i ap\rut cer-
cet\ri medicale care urm\resc
punerea la punct a unor pro-
cedee terapeutice regenerative
pe baza celulelor stem.
Totu[i unele rezultate au in-
dicat c\ celule stem neuronale
din creierul adul]ilor sunt `ntr-o
stare „somnolent\“, ce nu per-
mite multiplicarea sau diferen-
]ierea lor, `ncât ele nu pot da
 13 Duminic\, 4 septembrie 2011
Lumina cuno[tin]ei

fizic [i cu folosirea memoriei10.

(Situa]ia s-a dovedit valabil\,
de exemplu, [i `n cazul unor cer-
cet\ri mai vechi, efectuate cu
unele specii de animale care au
avut creierul afectat de accidente
sau de radia]ii11.) Un alt studiu re-
cent confirm\ [i el c\ efortul men-
tal e strâns legat de procesul de
formare a neuronilor noi12. Mai
mult, activitatea fizic\ [i mediul
`mbog\]it, cu sarcini multiple [i
diverse, „`ngroa[\ cortexul“,
stimulând conectarea neuronilor
noi `n re]elele existente.

Câteva indicii fiziologice

Efortul voluntar stimuleaz\ `nmul]irea [i diferen]ierea celulelor stem
la orice vârst\
na[terea celulelor nervoase
noi. Ei bine, au urmat alte
cercet\ri surprinz\toare, care
au dovedit c\ celulele stem pot
fi „trezite“ din somnolen]a lor,
prin activit\]i voluntare, cum
ar fi efortul fizic sau intelec-
tual4.
Pe de alt\ parte, opinii avi-
zate au sugerat o vreme c\ „re-
zerva“ de celule stem [i frec-
ven]a cu care acestea dau na[-
tere celulelor nervoase noi scad
considerabil cu vârsta. De fapt,
pân\ la jum\tatea deceniului
trecut s-a considerat c\ sc\derea
ratei de apari]ie a noilor neuroni
e dat\ de sc\derea rezervei de
„materie prim\“, de celule stem
neuronale.
~ns\, curând, `n aceast\ pri-
vin]\, unele descoperiri au pro-
dus alte surprize: celulele stem
neuronale existente `n hipocam-
pus nu scad odat\ cu vârsta!
Adul]ii nu au un num\r mai mic
de celule stem `n aceast\ arie
din creier. Nu „materia prim\“
scade, ci intensitatea procesului
de divizare [i diferen]iere a ce-
lulelor stem. (De exemplu, unele
studii pe animale au ar\tat c\,
`n timp ce la vârste fragede 25%
din celulele stem se divid, doar
8% se mai divid la adult [i doar
4% la vârst\ `naintat\5.)
Facem o parantez\ aici. S-ar
putea crede, la prima lectur\, c\
multiplicarea celulelor stem este
un avantaj absolut. Nu este
chiar a[a. Cercet\tori de la Salt
Institute for Biological Studies
au avut `n aten]ie „somnul fizio-
logic“ al celulelor stem neuro-
nale [i cauzele lui. Pe de o parte,
spun ei, somnolen]a lor este ne-
cesar\, `ntrucât e evitat\ multi-
plicarea indefinit\ a celulelor,
chestiune care ar conduce la
apari]ia tumorilor. Pe de alt\
parte, `n stare somnolent\, celu-
lele r\mân „disponibile“ pentru
„interven]ia“ `n situa]ii de dege-
nerescen]\. Asta se [i `ntâmpl\
când mecanismul de sedare
celular\ e oprit; celulele stem
`ncep s\ se `nmul]easc\ [i s\ se
diferen]ieze, dând na[tere noilor
celule nervoase6.
Neurogeneza - `nnoirea
creierului
O serie `ntreag\ de descope-
riri extraordinare s-au adaugat
`ntre timp, accentuând [i mai
mult schimbarea de perspectiv\
privind func]ionarea creierului
`n cazul adul]ilor. Datele con-
firm\ c\ sistemul nervos al
adul]ilor nu este `ntr-un declin
iremediabil.
Unele rezultate, ap\rute
`ncepând cu 1960, au ar\tat c\
`n creierul multor specii de an-
imale apar celule nervoase noi!
Un timp `ns\, `n absen]a unei
metode adecvate, cercet\rile
nu au putut investiga na[terea
celulelor nervoase la om.
Câteva idei de investiga]ie au
ap\rut dup\ 1999 `n leg\tur\
cu unii pacien]i bolnavi de can-
cer. Pentru vizualizarea r\s-
pândirii unor forme de cancer,
procedeele medicale indic\
injectarea pacien]ilor cu o sub-
stan]\ ce „marcheaz\“ celulele
tumorale noi. ~n acest fel,
medicii pot observa gradul de
r\spândire [i viteza de expan-
siune a afec]iunii, precum [i
Neuro[tiin]ele indic\ faptul c\ `n creierul adul]ilor se nasc sute, chiar mii
de neuroni `n fiecare zi
localizarea tumorilor noi. Cer-
cet\torii interesa]i s\ vizuali-
zeze posibilitatea apari]iei
unor celule neuronale noi `n
creierul adul]ilor au folosit
aceste situa]ii medicale. De
fapt, substan]a utilizat\ pen-
tru vizualizarea r\spândirii
celulelor tumorale marcheaz\
toate celulele noi ap\rute `n
organism. ~n particular, deci,
`n cazul unor forme de cancer
care au afectat creierul, pro-
cedeul permite marcarea tu-
turor celulelor noi din creier,
inclusiv a neuronilor s\n\to[i.
~n acest fel, cercet\torii au scos
la iveal\ c\ [i `n cazul unor pa-
cien]i cu vârste mai mari de 70
de ani, `n creier se nasc neu-
roni noi! Studiul mostrelor de
]esut prelevate dup\ autopsie
a ar\tat c\ `n creierul
pacien]ilor au ap\rut neuroni
s\n\to[i. Concluziile spun c\,
`ntr-o regiune numit\ girusul
dentat (situat `n hipocamp), se
nasc `ntre 500 [i 1.000 de neu-
roni `n fiecare zi, pe toat\ du-
rata vie]ii!
A[adar, s-ar putea spune c\
b\tr=ne]ea e `nso]it\ mereu de
un proces de `ntinerire celular\!
Este adev\rat c\ 1.000 de
neuroni ar putea s\ par\ un
num\r nesemnificativ, `ns\ nu
este chiar a[a. Pentru c\
fiecare neuron aduce cu sine
posibilitatea a 10.000 de conex-
iuni cu ceilal]i neuroni existen]i
`n sistem - leg\turi prin care
noile celule se conecteaz\ la
re]elele existente, contribuind
la restaurarea sau dezvoltarea
func]iilor de care acelea
r\spund.
Efortul voluntar [i
regenerarea neuronal\
Cum celulele neuronale nu se
multiplic\, era de a[teptat ca
noile celule nervoase din creierul
adul]ilor s\ rezulte din „transfor-
marea“ celulelor stem, un proces
similar cu cel petrecut `n primele
stadii de via]\. Dar, cum s-a
spus, celulele stem par s\ nu
scad\ `n hipocamp odat\ cu
vârsta. De aceea, cercet\torii au
fost interesa]i de cauzele care de-
termin\ totu[i ca, de la o anumi-
t\ vârst\, rata na[terii celulelor
nervoase noi s\ scad\, cu toate
c\ rezerva de celule precursoare
r\mâne aproape aceea[i. Ce anu-
me face ca procesul de diferen-
]iere s\ fie diminuat?
Mai `ntâi trebuie spus c\, po-
trivit unor cercet\ri din ultimii
ani, un rol important `n „somnul“
celulelor stem `l joac\ astrocitele
- celule nervoase de dimensiuni
mai mari, `n form\ de stea - care
blocheaz\, prin dou\ molecule
specifice, „trezirea“ celulelor. De
asemenea, au fost identificate
dou\ proteine care joac\ un rol
decisiv `n declan[area diviz\rii
celulelor stem neuronale7 [i `n
diferen]ierea lor8.
~ns\ sunt deosebit de rele-
vante aici rezultatele unui alt
studiu, dat publicit\]ii `n 2008,
care arat\ c\ exerci]iile mentale
stimuleaz\ na[terea celulelor
nervoase din celulele stem neu-
ronale9. O cercetare mai nou\,
efectuat\ `n urm\ cu un an la
Universitatea din Florida, confir-
m\ c\ procesul de neurogenez\
este `n strâns\ leg\tur\ cu acti-
vitatea de `nv\]are, cu efortul
pentru o voca]ie spiritual\
Desigur, aceste rezultate pot
fi privite mai lesne `ntr-o lumin\
spiritual\. Via]a duhovniceasc\,
tr\it\ la vârsta `naintat\, pri-
me[te un corelativ fiziologic edi-
ficator. ~n date de acest fel, s-ar
putea vedea câteva indicii dis-
crete despre voca]ia spiritual\ a
omului, câteva urme `ntip\rite
`n intimitatea trupului s\u.
Neurogeneza, pe de o parte, efor-
tul fizic [i mental voluntar ce
regenereaz\ sistemului nervos,
de partea cealalt\, pot fi, `ntr-o
lectur\ simbolic\, semnele adec-
v\rii trupului la nesfâr[ita
lucrare de `nnoire a min]ii [i a
vie]ii prin efort ascetic, ostenea-
l\ la care e chemat omul pentru
primenirea duhovniceasc\.
Desigur, din perspectiv\ cre[-
tin\, esen]ial `n toat\ aceast\ lu-
crare de `nnoire a vie]ii este
ajutorul lui Dumnezeu, lucrarea
harului, `n interiorul unei comu-
niuni de via]\ cu El. „Cât\ vreme
tindem spre Dumnezeu cu st\-
ruin]\, prin iubirea de `n]elepci-
une cu fapta, `ntru sudoarea
fe]ii, mic[orând patimile trupu-
lui, Domnul m\nânc\ cu noi la
masa darurilor Sale pâinea cea
spre fiin]\, câ[tigat\ din plug\-
ria virtu]ilor, care sprijine[te ini-
mile oamenilor. Dar când prin
nep\timire se sfin]e[te `n noi nu-
mele S\u [i El `mp\r\]e[te `n
toate puterile sufletului nostru,
`mp\când cele r\zvr\tite [i
supunând ceea ce e r\u gândului
bun, [i voia Lui se face [i pe p\-
mânt ca `n cer, atunci bea cu noi
`ntru `mp\r\]ia Sa venit\ la noi
b\utura nou\, mai presus de cu-
vânt, a `n]elepciunii Cuvântului,
amestecat\ cu umilin]a [i
cuno[tin]a unor taine mari. Iar
ajungând noi la `mp\rt\[irea de
Duhul Sfânt [i schimbându-ne
cu schimbarea cea bun\ `ntru
`nnoirea min]ii noastre, atunci
El, Dumnezeu fiind, va fi cu noi
ca [i cu ni[te dumnezei...“13
diac. Sorin Mihalache
luminaceluinevazut@yahoo.com

Note:
1
Apud Bruce Teter [i J. Wesson Ashford, „Neuroplasticity in
Alzheimer’s Disease“, în rev. Journal of Neuroscience Research,
nr. 70, 1 noiembrie 2002, p. 402.
2
Pr. Dumitru St\niloae, Teologie Dogmatic\ Ortodox\, vol. 3,
Editura IBMBOR, Bucure[ti, 1997, p. 152.
3
Ibidem.
4
Cf. Sebastian Lugert [.a., „Quiescent and Active Hippocampal
Neural Stem Cells with Distinct Morphologies Respond
Selectively to Physiological and Pathological Stimuli and Aging“
în rev. Cell Stem Cell, vol. 6, 7, mai 2010, pp. 445-456.
5
Cf. Bharathi Hattiangady, [.a., „Aging does not alter the number
or phenotype of putative stem/progenitor cells in the neurogenic
region of the hippocampus“, în rev. Neurobiology of Aging vol. 29,
nr. 1, ian. 2008, pp. 129-147.
6
Cf. Helena Mirasend [.a., „Signaling through BMPR-IA Regulates
Quiescence and Long-Term Activity of Neural Stem Cells in the
Adult Hippocampus“, în rev. Cell Stem Cell, vol. 7, nr. 1, 2 iulie
2010, pp. 78-89.
7
Cf. „Brain Stem Cells Can Be Awakened, Say Scientists“ în
Sciencedaily, 9 iunie 2008, [online] în http://www. sciencedaily.com
/releases /2008/06/080606110925 .htm, data acces\rii: 20 august 2011.
8
Cf. Mirco H.H. Schmidt [.a., „Epidermal growth factor-like do-
main 7 (EGFL7) modulates Notch signalling and affects neural
stem cell renewal“, în rev. Nature Cell Biology, nr. 11, 2 iulie 2009,
pp. 873-880.
9
Cf. Chih-Wei Wu [.a., „Exercise enhances the proliferation of neu-
ral stem cells and neurite growth and survival of neuronal progen-
itor cells in dentate gyrus of middle-aged mice“, în rev. Journal of
Applied Physiology, vol. 105, nr. 5, noiembrie 2008, pp. 1585-1594.
10
Cf. „Nerve Cell Production Linked to Memory in Humans“, în
Sciencedaily, 26 august 2010 [online] în http://www.sci-
encedaily.com/releases/2010/08/100826113258.htm, data ac-
ces\rii: 20 august 2011.
11
Cf. „Exercise Reduces Damage After Therapeutic Irradiation To
The Brain“ în Sciencedaily, 7 septembrie 2008, [online] în
http://www.sciencedaily.com/releases/2008/09/080903075621.html,
data acces\rii: 22 august 2011.
12
Cf. Amar Sahay [.a., „Increasing adult hippocampal neurogene-
sis is sufficient to improve pattern separation“, în rev. Nature, nr.
472, 28 April 2011, pp. 466-470.
13
Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre f\ptuire,
despre fire [i despre cuno[tin]\, suta a doua, cap. 91, în Filocalia
româneasc\, vol. VI, pp. 262-263.