ISTORIE UNIVERSALA 766 Conducatorii Frantei Istoria Frantei incepe cu regatul francilor, un popor germanic care dupit declinul civilizatiet romane a ocupat teritoriul caruia t-a dat numele de Francia, ‘mo secole ce au urmat, Prana a fost condusa ie reg, impart si de diferte guveme de ip republican. List linet a marler condu- extort cuprinde pe Carol cel Mare, Ludovic fel Sfint, cadinalol Richeliew, Ludovic XIV, Napoleon Borapste si Charles de Gaulle Pepin cel Scurt (6715-768, rege 751-768) Pepin crs Bul hil Charles Manel care 4 opr invazia musulman in Panta prin victoria eb tinuth in 732 la Tours, Pepin a mostenit forts tau st 9, fn 751, dupa rdstumarea ulin Tu rege merovingan al rancilor ela fost ales in Jos acestia,fordind dinastia Caroling fn. Pepin sa alt eu papalitates invadind tn i 31,756 Reali, nimicinda-i pe lombara st reinstausind puterea temporant papal Carloman (051-771; rege comin 768-771. Pn la moartea st impure, Caloman, fal ma \ rmie al lui Pepin cel Scut, a condus regatul Franc impreun cu fatele st, Carol cel Mate Carol cel Mare (742-814; rege 771-81. Carol (Chaslemagne) fost un rege Hlaboinic care i infint pe lombarzi si pe saxoni, st lupta in Spania cu arabit sta creat tin imperia uriss fo anu B00, eecunoscatorul pap Leo TI ka incununat imparat al vestl Carol cel mare @ promovat initia, pesioa it cunoecutd astazi ca renasterea carolingjant Ludovic 1 O7H-S10; impirat 814-840), Lodovie unoscut s1 sub numele de Ludovic cel Pios) a fost iol Toi Carol cel Meare si a ‘stent imperiul acest Carol 1, “cel Plesuv” (823-877; rege 813-87 Carol a fost nul dinire cele) Al al lal Ludovic, cre dupa trl ani de eiaboaie Inter- re a impartt imperial in tres Carola deverit fege al Francie dle Vest (practic, Frans mo ema), Ambiiile sale imperiale Fav stabi ontolul asupra senionlor faci, chiar dae pent 0 perioadt sci) reusit si devin’ Q Luk Carol cel Mare ise datoreaz Imp (875-877), revigorarea invStmantulu si conve Laxdovie IL (816-879; rege 877-879). Domnia trea Ia cresinizm 2 numerosi pagan. Ju Ludovic "salbainl’ 2 fost scura st rurbu- Impertl acestua, care se intinea pe lena. La moariea lui, egatul franclor a fost terttorile actuale ale Frantal $1 divizat fre fi acestua, Ludovie HT (868882) Germanie nu a durat, dor statul pe care sn (ment in 88, |. ining a devenit un model pentru col Gras” (839-858) rege SBI-8S).monarhia medieval. Sub dominia Tul Carol, impertul carolingian a fost reunit pentru uli dact,Skbiciunea <2 Flip al cfr talente de om do stat ‘in fata invarick normanzilor a dus la indep~ aa fost aserite statu frances, into tarea acestuia de la tron Perioada de importants crudald pentru isto uides (50-598) rege SSI-SSH), Eudes, Si fia medieval. Neindurstor sf abi, cesta 2 (Odo, conte de Pasi, apaea Pansul impotivamanipult eu icusines afi monarhi contem= nommanviloe Fla fondst dinasta robertienilor — porani cum ar f Richard I sau rege foan at Sats capetiana dar nu a reust sii fac’ fael Angle gia transformat Franta in eel mat Fall sv earolingian, Carol I Important stat din vestul Europe. cal766) conpucArorn FRANTEL i | (protestant) convert a atolcsm, ela facut ‘malte pentru a obloji rile cauzate de ‘Carol I, “cel Simplu” (879-929; rege 893- 922), Bupa moartea loi Eudes, Carl a devenit reye peste inteeaga tari. A incheiat pacea cu Rollon, conducstorul nomanailor, permitind Inflingarea de eatre normanci a Nomandiet de sti A Fos inkturat de Ta puter Robert 1 (865-524; rege 922-523). Robert Fratele Iai Budes, a fos ales pentru 2 succed Tui Carol cal Simpl, care fuseseinltarat de tron dar incerea st] recucereasca.Incercarea ss: eaiat, dar Roben a fost usin bata Rudolf ss. Raoul (a must in 936, rege 923 936), Rudolf, duce de Burgundia, principal sstindtor al loi Rober, a fox ales la suoce Iadove IV (6921-954; sege 936959. Numit ‘Outreme” (cel Sin) deoarece sea petrecut primi ani din vat in ex, Ladovie a fost ul Tul Carol cel Simplu. De fapt capeianul Hugo cel Mare era puterea din spatee tron Lothaire (941-586; rege 954-980). Lothar, ca si taal stu, Ludovie1V, era condus din um de Hugo, un expetian, Til hit Hugo cel Mare. Indovie V (6967-987; rege 956-987). Ludovi, care mut fri a Ist un mostenior, a fost ‘imal conductor carolingian al Frante, Hugo Caper (938-996, rege 957-990). Ales et slceesor al ul Ludovie V, Hugo a internet di- hastia Capetand, Confruntat cu mari senior feudal, auteitatea saa fost extrem de limita Robert I "cel Pios” (6970-M31; rege 996- 1051), Aetv sh izboinic, Kobe. a ginut piept seniorlor Feudal Henrie T (c. 1008-1060; rege 1031-1060), omnia lui Henrie a fast dominatt de rebe: lion si de un rizbot cv 540 Flip 1 (1052-1108, rege 1060-1108. In ciuda une viet seandaloase 9 excomunict, lip {Tint puterea coroane ndovie Vi. "cel Gras” (1081-1137; rege 1208- 1137) Indovie a creat o administate regalt profesonisi nat santa de lng dura ist de imporandl vials fave eooand, one si bison Indovie ‘VIL (1120-1180, rege 137-1160. Ladovie a condus cea des dav crcad ne- feist in ume. pupal. Fest 88 soc, Eleonora de Aula, a castor cu Heme I rege Angle! ds de Noman, ced in Pana un “impen angevin" ameninstr. Filip It Augostus (1165-1228, rege 1180- 1223), Nefaduritr sabi, lip st concentat supe ini momar! franeeze 58 partic pat sla cea dea wel ered, Dupt 6 lupet Indehungstt co angevin, al cogent tote ‘estore Toe din nord! Franc Ludovic Vi (1187-1226) exe 1223-1220. Lidovie aus la bun ais cucerea atl Provence si a inceput, prin nobles din ord, st pond capat ere albigenzilor Tudovie IX (2141270, rege 1226-127) lundwie eel Sfint a fest singurul ree francee Care ved si fe caronizat al conductor eur ropent au fost att de impresional de ites tatea a inc Fou accept ex aebitu in ck Dutele dntre ek Inst erucad simpostva Fpl a fost un exec ar el a must de coe ‘in tpl nui ate pea Tani Filip MT (1285-1285 1270-1285) Mostenind s- ‘uth! Languedoc, Flip a reust st extindt pr {ere regan sud Frage. Alun ale Inte prost plana din Spans st dus la Flip Iv, “eal Frumos" 1268-1814; rege 1285- 1310), Si domnia cijclu s!oporunisulat Filip puteea regal sa consoleat semniic- tiv, A puratrizbene co Edvard Tal Angle st andre, uot pe papa Bonifaca VI sta © tatovie xv mpreund cu fala sayin 1711. Aceasta fra spre start ‘domniol lui Ludowie s Fzboiul pentru sucee- ‘iunea tronul ‘panic atinsese spogeu Acosta 2 {ost ultima confit major in cae a luptat regele Ludovie XIV in Secursl indelungate sale domai. f zg i i dsfiiniat Ordinul Templirlor. Inepiind cu 1300 a. murat resedinta papilor la Avignon, 3 a puso sub influenta regal franceze (Captivtatea din Avignon’, 13091370), Lndovie X (1289-1316, rege 13141310. La reactiafeudallor impoutva expansiunl regale Ludovic a Fut concest nobilimi U Flip V (¢ 1293-1322; rege 1316-1322). Flip ka succedat infantelui toan 1, care a morit la vista de doar cing zie (Carol TV (1294-1528; rege 1 1328). Carol a Fost ulkimul dinge capetient inline cirect nelisind mostenitor. Pretentile regelui award Il Anglil u fost respinse pe mot ‘ex wonulfrancez au putea fl mostenit decit pe Tinie de descendental masculind(legea slic) Dinastia Valois Filip Vi (1293-1350; rege 1528-1350). Flip, tunul dine nepoui [ui Flip TV, a fost primal rege din dinastia Valois. Edward If al Anglie! ‘a fenunat a pretenile tertoriale si ase 1 incepu rdzboiul de 100 de ani (1337-1458), fu 0 nfringere zekobitoare a anmate franceze la Grécy (1356), Viguita de rézboi, Fania a fost slabia din 1348 si de marea epidemie de lum, moartea neagel oan I, “cel Bun’ (1319-1364; rege 1350 1364), Vites2 dar incompetent, Ioan a fost capuurat de englezi in bitilia de la Potters (1356). Cind sa incheiat pacea in 1360, foan a fost eliberat dar sa rein‘ors volunar in cap twitate cind ostaticultinut in locul stu a eva dat Prin acordarea ducatului de Burgunda fiulut stu mai mie el a creat o amenintare la adresa monarhiei. Carol V, cel Injelept” (1337-1580, rege 1364 1380). Regent in pericada capiviah trata su, Carol 2 intbusit in 1358 0 rscoal a ti ranilor Gaqueria) si treptat a restauratordines, ‘vind Iz comanda armatei sale ua nenobil Benrund du Gueselin, el 4a alungat pe engleztISTORIE UNIVERSALA 166 Q Ludovic 201, regele Bourbon decapitat in 1793, in tmpul revolute franceze. Ludovic ra © persoans slabs, putin interesats de po Ttiea, dar find in centr atentiel fosttimis — |i ghitotin’ de polticient Conventil Nationale. © Napoleon I, pitat de male pctor aeade- tie frances, Ingres, Acerta este tansrul Napoleon, gata (ti ups cum a rele, foarte capabil de 9 cuceri monarile europene. Napoleon apare in postura sa caraterstics, ‘ci mana stings introdust in veston. ln cea mai mare pane a Frante Carol VI (1368-1422, rege 1380-1422) Pesion- Sele de nehunie ale Iw Carol au lsat Frana viet ine facuure burgunde st armagrace {Grteans). HensieV al Angle imadat Prana in 145, fa infin pe france la Aineour in allan cu Burgundia, a_cucert nord Frante. rin Testa de la Troyes, Caro recuneten pe Hienie V ea regent al Feared : Carol VIL (1405-1451; rege 1422-1000. La 3 Inceput a fost rege doar la sud de Loara, dat : Yom inconjuat de sero oil Inspr de > Toana die, fancezl a eiberat Orleaneal st : 2 fos incoronat. in cds andenh pe 4 3 ioanel dare, englealt al continuat st fe indepaat! de pe plmdotl france Francisca fost un monarh enascent stuici- Habsburg en a fos cis tn due Indovie Xi (14221483, rege 1401-1483), Po- tors u palron al artlor.lnrunat de murcle Pranetse Mk (1844-1500, rege. 1559-1560). feck Iu Ludovic, Piiangenl, indick perspi- imped habeburge al Iai Carol al Vea, care France era primul dine cet tel fi bola lata sa deosebi, Dup odsputd nga ameninga st fncereuased rama, ds vision a hi Henrie TI care au devent ree * burgunzi, “imperu” burgund dest rizboaie, evenind-i rapid dupa infrangerea To era sub ifuenla mamet oe, Cather Pavia (1525), inst nu a reust de Medicis, care manipula inre’ feacsiunes Guise s1 Bourbonit protestant. Francis Fos prim sof al lat Mary, regina Scot ducati a revert coroane’ franceze roar de Carol VIII (1470-1498, rege 1483-1198), Inva~ dct st limfeze p ria vietorioasé lui Carolin Kalin pews a Henrie tt (1519-1559; reg ccupa Napoli a fost zadarnict dat « pomit o enga amantei sale, Diane de Poitiers, Hensic Carol IX (1550-1574; rege 1560-1574, Dom implica franceaa fndelungata tn penn ia perecutat pe hughenogl(protestan) si ania Iui Carol a fost marcaut de declansarea idovie XII (1462-1515, rege 1198-15 promovat familia Guise, In 1558 a ocupst rlaboatelor rligicase intre catolc: si hughe decursul rizboaiclor pentru Talia, au Calat-l,ultia posesione englezt din Franta, not, Manipulat de mama sa, Carol cel fav si frcerte in cele in urn Milano Napoll,_ In 1559, atatul de a Cateau-Cambresis @ pus nevrotic a ordonatdeelansirea masacrului din Prancise 1 (14941547, rege 1515-1547). capit nizbosielor dintre Valois si noaptes St. Batolomeu (1572) in care a fost