CURRICULUMUL MODIFICAT LA CHIMIE

AL ELEVULUI DIN CLASA A 8-a

MÎRZENCO GHEORGHE
1. Argument
Acest curriculum modificat este destinat elevilor cu cerinţe speciale, în vederea parcurgerii cât mai uşor a
programei şcolare la chimie. În acest scop, se pune accent pe implicaţiile chimiei în viaţa noastră.

Analizând particularităţile specifice procesului de învăţare a elevului dat, am ajuns la concluzia că una dintre
calităţile esenţiale ale curriculum-ului şcolar modificat vizează un grad cât mai mare de flexibilitate, astfel încât să
permită fiecărui copil să avanseze în ritmul său şi să fie tratat în funcţie de capacităţile sale de învăţare.

Educaţia integrată îi va permite elevului cu C.E.S. să trăiască alături de ceilalţi elevi, să desfăşoare activităţi
comune, dobândind abilităţi, indispensabile pentru o viaţă cât mai apropiată de cea normala, pentru o adecvată
inserţie socială.

Cu certitudine, elevii cu dificultăţi de învăţare au nevoie de ajutor în vederea adaptării, integrării şi devenirii lor ca şi
ceilalţi elevi – cu succese şi insuccese, cu realizări şi ratări dar şi cu rezultate încurajatoare.

1
 2. Competenţe generale
Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi
 Competenţa de planificare şi organizare a propriei învăţări atît individual cît şi în grup.
Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat
 Competenţa de realizare a unor contacte comunicative constructive în limba maternă/de stat atît pe cale orală cît şi în scris.
 Competenţa de utilizare adecvată în limba maternă/de stat a terminologiei specifice disciplinelor de învăţămînt studiate la treapta
gimnazială.
Competenţe de comunicare într-o limbă străină
 Competenţe de a comunica într-o limbă străină în situaţii cunoscute, modelate.
Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie
 Competenţe de a dobîndi şi a aplica cunoştinţe de bază din domeniul Matematică, Ştiinţe ale naturii şi Tehnologii în rezolvarea unor
probleme şi situaţii din cotidian.
Competenţe acţional-strategice
 Competenţe de a identifica probleme acţional-strategice şi a propune soluţii de rezolvare.
 Competenţe de a-şi planifica activitatea, de a prognoza rezultatele aşteptate.
 Competenţe de a elabora strategii de activitate în grup.
Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC)
 Competenţe de utilizare în situaţii reale a instrumentelor cu acţiune digitală (telefonul, teleghidul, calculatorul electronic etc.).
 Competenţe de a crea documente şi a utiliza serviciile electronice de bază (e-guvernare, e-business, e-educaţie, e-sănătate, e-cultură) în
comunicare şi dobîndirea informaţiilor, inclusiv reţeaua Internet.
Competenţe interpersonale, civice, morale
 Competenţe de a lucra în echipă, de a preveni şi rezolva situaţiile de conflict.
 Competenţe de a accepta şi a respecta valorile fundamentale ale democraţiei, practicile democratice şi drepturile omului.
 Competenţe de a se comporta în situaţii cotidiene în baza normelor şi valorilor moral-spirituale.
Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare
 Competenţe de a se autoaprecia adecvat şi a-şi valorifica potenţialul pentru dezvoltarea personală şi autorealizare.
 Competenţe de a alege modul sănătos de viaţă.
 Competenţe de a se adapta la condiţii noi.

2
Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi de a crea valori)
 Competenţe de receptare a culturii naţionale şi a culturilor europene.
 Competenţe de a aprecia diversitatea culturală a lumii şi de a fi tolerant faţă de valorile culturale ale altor etnii.
Competenţe antreprenoriale
 Competenţa de a se orienta în domeniile profesionale din economie şi viaţa socială în vederea selectării viitoarei profesii.
 Competenţe de utilizare a regulilor de elaborare a unor proiecte de cercetare şi dezvoltare simple în domeniul antreprenorial.

3. Competenţe specifice ale disciplinei Chimie

1. Competenţa de a dobîndi cunoştinţe fundamentale, abilităţi şi valori din domeniul chimiei.

2. Competenţa de a comunica în limbaj specific chimiei.
3. Competenţa de a rezolva situaţii-problemă.
4. Competenţa de a investiga experimental substanţele şi procesele chimice.
5. Competenţa de a utiliza inofensiv substanţele chimice.

3
 CLASA a VIII

№ Tema Total Din ele

(ore) 60 3 5
68 Predare-învăţare Lucrări practice Evaluare şi analiză
1 Reacţiile chimice. 11 10 1
2 Oxigenul. Hidrogenul 19 17 2
3 Substanţele compuse. Principalele clase de compuşi anorganici. 17 15 1 1
4 Apa - substanţa vieţii. Soluţiile. Disocierea electrolitică. 15 12 2 1
5 Substanţele din jurul nostru. 6 6

4
 Subcompeten Conţinuturi Activități de învățare Strategii Note
țe de
Eleva/elevul va fi capabilă/capabil: evaluare
1. Reacţiile chimice
Simbolurile elementelor chimice. Masa atomică Exerciţii:
-Să cunoască și să respecte relativă. - De recunoaștere a unor
normele de conduită ăn Masa moleculara relativă. Calcularea masei fenomene întâlnite în viața
cabinetul de chimie, regulile moleculare relative în baza formulei chimice. de zi cu zi: oțetire,
tehnicii securității Fenomene fizice şi chimice. putrezirea, fermentarea,
-Să cunoască simbolurile Reacţia chimică. Semnele reacţiilor chimice. ruginirea,
(folosind Sistemul Periodic) și Ecuaţii chimice.. Tipuri de reacţii chimice: - -evaporarea, fierberea,
masele atomice relative a primelor reacţii de combinare și descompunere. topirea,condensarea,
18 elemente chimice solidificarea;
-Să descrie un fenomen fizic și - Repetarea unor informaţii
un fenomen chimic; din Sistemul Periodic al
-Să recunoască tipurile de reacții elementelor;
chimice după numărul - Rezolvarea unor rebusuri
substanțelor chimice sau jocuri didactice;

5
 2. Oxigenul. Hidrogenul. Aerul din jurul nostru. Compoziţia aerului. Exerciţii:
Oxigenul ca parte componentă a aerului. -exerciții –joc de tipul ,, Ce s-
-Să descrie compoziţia aerului, Oxigen – element chimic şi substanţă simplă. ar întâmpla , dacă n-ar exista
-Să caracterizeze oxigenul în baza Răspîndirea oxigenului în mediu. Oxigenul şi aerul ”
algoritmului dat : symbol, Ar, locul ozonul, importanţa şi rolul lor biologic. Noţiunea - De punere în evidență a
în SP, metal sau nemetal de alotropie. proprietății aerușui de a
-Să descrie răspîndirea oxigenului Obţinerea oxigenului: în mediu (fotosinteza), întreține arderea
în natură în baza diagramelor din Noţiunea de catalizator. Proprietăţile fizice. -De descriere a oxigenului
manual: conținutul în scoarța Identificarea oxigenului. (cel mai răspîndit element pe
terestră, aer, apă de mare, organism Condiţii de inflamare şi stingere. Arderea în Pămînt) şi a hidrogenului (cel
uman oxigen şi în aer. Păstrarea şi utilizarea mai răspîndit element al
-Să realizeze activități practice de substanţelor inflamabile. Poluarea aerului. Aerul Universului), după un algoritm
îngrijire a plantelor în laborator în casa noastră. Utilizarea oxigenului. Circuitul dat
(rolul biologic al oxigenului ) oxigenului în mediu. Exemplificarea oxizilor,
-Să manifeste un comportament Oxizi: compoziţia, denumirea. Noţiuni despre acizilor, bazelor, sărurilor din
adecvat , respectând reguli de acțiune oxizi acizi şi bazici, acizi oxigenaţi, baze. viaţa cotidiană .
în cazul izbucnirii unui incendiu,, Indicatori. Activitate experimentală
păstrarea și utilizarea subsatanțelor Hidrogenul – element al Universului. Experienţa de laborator nr. 2-
inflamabile. Răspîndirea în mediu, rolul biologic şi 3. Acţiunea soluţiilor de acizi
oxigenaţi şi baze alcaline asupra
Să propună măsurile de protecţie a importanţa. Hidrogenul – element chimic şi
indicatorilor.
aerului. substanţă simplă.
Experienţa de laborator nr. 4.
Să manifeste responsabilitate şi Identificarea hidrogenului. Acţiunea soluţiilor de acizi
grijă faţă de protecţia aerului şi a msă Proprietăţile fizice ale hidrogenului. neoxigenaţi asupra
ediului. Utilizarea hidrogenului. indicatorilor.
Noţiunea de acizi (neoxigenaţi), săruri: Experienţa de laborator nr. 5.
definirea, compoziţia, nomenclatura. Familiarizarea cu mostre de
săruri. Circuitul oxigenului în
mediu; Agenţi poluanţi ai
aerului;Răspîndirea oxigenului
şi hidrogenului.

6
 3. Substanţele compuse. Principalele clase de compuşi anorganici.
Să cunoască formula și denumirea
a câte un reprezentant din fiecare
clasă ( oxizi-apa, săruri- sare de
bucătărie, acizi-acid acetic, baze-var
stins
Să clasifice substanţele anorganice asupra organismului uman.
după compoziţie şi solubilitate.
Clasificarea substanţelor anorganice după Exerciţii:
compoziţie, după solubilitate. Tabelul Clasificarea substanţelor în oxizi
solubilităţii. (acizi şi bazici), acizi (oxigenaţi şi
Acizii. Acizii în jurul nostru, importanţa şi neoxigenaţi), baze (solubile şi
utilizarea în mediu, în viaţa omului. Acţiunea insolubile), săruri.
- Rezolvarea unor rebusuri
Clasificarea acizilor: neoxigenaţi; oxigenaţi; tari; chimice sau jocuri didactice;
slabi. Denumirile unor acizi. - De completare a fișei de lucru
Bazele . Bazele în jurul nostru, importanţa şi individual
utilizarea în mediu, în viaţa omului. Acţiunea
asupra organismului uman.
Clasificareabazelor. :solubile, insolubile.
Denumirile unor hidroxizi
Oxizii . Oxizii în jurul nostru, importanţa şi
utilizarea în mediu, în viaţa omului. Acţiunea
asupra organismului uman.
Clasificarea oxizilor: acizi și bazici .
Săruri. Sărurile în jurul nostru, importanţa şi
utilizarea în mediu, în viaţa omului. Acţiunea
asupra organismului uman. . Denumirile unor
săruri.

4. Apa. Soluţiile. Disocierea electrolitică.

7
 Să realizeze observați în baza imaginii din
manual despre resursele de apă pe planeta
Pământ;
Să caracterizeze apa din punct de vedere fizic;
Să aprecieze rolul apei în viaţa cotidiană şi rolul
vital al soluţiilor.
Să prepare o soluţie cu o anumita parte de masă
a substanţei dizolvate ( cu ajutorul profesorului ).
Să utilizeze Tabelul solubilităţii ca suport
informativ despre solubilitatea substanţelor în apă
şi disocieriea lor.
Apa din jurul nostru. Importanţa apei.
Proprietăţile fizice ale apei.
Apa ca solvent. Solubilitatea acizilor, bazelor
şi sărurilor în apă. Soluţii.
Compoziţia soluţiilor.
Rolul vital şi importanţa soluţiilor în viaţa
cotidiană.
Apa naturală ca amestec de substanţe
dizolvate.
Apa distilată.
Apa minerală şi ionii ce se conţin înea.
Electroconductibilitatea soluţiilor în
comparaţie cu apa distilată. Electrolit,
neelectrolit, electrolit tare şi slab.
Apa potabilă. Calitatea apei potabile în
Republica Moldova.
Duritatea apei. Sursele de poluare a apei. Apa
pură, epurarea apei.
Exerciţii:
-exerciții –joc de tipul ,, Ce s-ar întâmpla , dacă n-ar
exista apa”
Explicarea proprietăţilor fizice ale apei.
Caracterizarea apelor naturale, identificarea
surselor de poluare, formularea cerinţelor faţă de apa
potabilă.
Descrierea metodelor de epurare a apei
naturale; principiului de obţinere a apei distilate.
Activitate experimentală:
Demonstrarea conductibilităţii unor soluţii. Lucrarea
practică nr.2. Prepararea soluţiei de clorură de sodiu cu
o anumita parte de masă a substanţei dizolvate.
Activitate creativă în grup:
Efectuarea unei investigaţii pentru a determina
factoriilor care influenţează
dizolvarea.
8
 Să argumenteze cerinţele faţă de apa potabilă,
calitatea apei şi necesitatea purificării ei.
Să manifeste responsabilitate şi grijă faţă de
protecţia apelor naturale, apei potabile şi a
sănătăţii personale.
5. Substanţele din jurul nostru
Să exemplifice substanţele ce se conţin în mediu
în corelaţie cu clasa de compuşi, utilizarea lor.
Să argumenteze importanţa unor substanţe
utilizate frecvent în viaţa cotidiană.
Reprezentanţii claselor de compuşi
anorganici şi substanţelor simple utilizaţi
fracvent în viaţa cotidiană;
prezenţi în aer, apă, sol.Denumirile,
compoziţia, proprietăţile, utilizarea.
Interpretarea datelor prezentate pe etichetele
sticlelor de apă minerală.
Exerciţii
Exemplificarea şi caracterizarea substanţelor
anorganice prezente în aer, apă, sol.
Elucidarea proprietăţilor unor substanţe
utilizate frecvent în viaţa cotidiană.
Prezentarea portofoliului de creaţie la chimie.
9
 Subcompetente
1. Formarea capacităţilor de cunoaştere şi înţelegere a conceptelor, a terminologiei şi a procedurilor
de calcul specifice matematicii:
1.1. să scrie, să citească, să compare, să Exerciţii de:
ordoneze şi să reprezinte pe axă
numere naturale, întregi şi raţionale;
1.2. să identifice în exemplele date
operaţiile, proprietăţile operaţiilor cu
numere naturale, întregi, raţionale,
ordinea operaţiilor, semnificaţia
parantezelor şi procedurile de calcul
utilizate;
1.3. să recunoască figuri şi corpuri
geometrice studiate;
1.4. să deseneze figurile geometrice
studiate.
2. Formarea capacităţilor de aplicare a conceptelor, a terminologiei şi a procedurilor de calcul
specifice matematicii:
2.1. să efectueze calcule cu numere
naturale, întregi şi raţionale, utilizînd
proprietăţile studiate;
Exemple de activităţi de învăţare
- scriere, citire a numerelor naturale, întregi şi raţionale;
- comparare, ordonare a numerelor naturale, întregi şi
raţionale utilizînd axa numerelor, modulul sau alte metode;
- exerciţii de reprezentare pe axă;
- scriere şi citire a unui număr raţional reprezentat printr-o
fracţie sau număr zecimal; transformări;
- recunoaştere a procedurilor de calcul utilizate în rezolvări.
Exerciţii de:
- identificare a proprietăţilor operaţiilor cu numere;
- determinarea a ordinii operaţiilor şi semnificaţiei
parantezelor;
- identificare a procedurilor de calcul utilizate;
- recunoaştere a unităţilor standard de măsură; transformări
ale unităţilor de măsură;
- exemplificări ale utilizării în cotidian a unităţilor respective
de măsură;
- identificare a numerelor divizibile cu 2; 5; 10 dintr-o
mulţime de numere întregi;
- a numerelor prime şi a perechilor de numere prime între
ele.
Exerciţii de:
- identificare, denumire şi reprezentare a figurilor
geometrice plane şi spaţiale;
- desenare a unor figuri geometrice plane şi spaţiale
prezentate prin descriere, notaţii sau imagine;
- comparare a unghiurilor, triunghiurilor după natura
unghiurilor;
- exemplificare în mediul înconjurător a figurilor plane şi
spaţiale studiate;
- recunoaştere a figurilor plane pe corpurile geometrice
studiate sau pe desfăşurările acestora. ---Jocuri didactice
privind formarea capacităţilor de cunoaştere şi înţelegere a
reprezentărilor plane.
Exerciţii de:
- utilizare a terminilor aferenţi noţiunilor de număr (natural,
întreg, raţional), mulţime, divizibilitate, figură geometrică
plană, corp geometric, sistem cartezian de coordonate în
diverse situaţii cotidiene şi matematice;
10
 - calcul cu numere naturale, întregi şi raţionale;
- utilizare a proprietăţilor operaţiilor în calcule conţinînd
adunări, scăderi, înmulţiri, împărţiri şi ridicări la putere;
- calcul cu numere naturale, întregi şi raţionale, urmărind
respectarea ordinii operaţiilor şi aplicarea corectă a
parantezelor.
2.2. să localizeze puncte de coordonate Exerciţii de:
întregi într-un sistem cartezian de - reprezentare a unui punct de coordonate întregi într-un
coordonate şi să aplice localizarea în sistem cartezian de coordonate şi de determinare a
diverse situaţii din cotidian; coordonatelor întregi ale unui punct, reprezentat în sistemul
respectiv de coordonate;
- descriere a poziţiei unui punct în plan utilizînd
coordonatele lui (întregi) în sistemul cartezian de
coordonate.
2.3. să utilizeze proprietăţi simple ale Exerciţii de:
fi- gurilor geometrice studiate, pentru a - identificare a denumirilor şi reprezentărilor figurilor
rezolva probleme; geometrice, şi desfă- şurărilor acestora;
- desenare a unor figuri geometrice prezentate prin
descriere, notaţii sau imagine, pe baza unor proprietăţi
precizate (paralel, perpendicular, poligon, piramidă
triunghiulară etc.);
- utilizare a notaţiilor pentru figurile geometrice studiate.
2.7. să calculeze şi să estimeze lungimi, Exerciţii de:
perimetre, arii, volume şi măsuri de - folosire a instrumentelor de măsură (rigla gradată,
unghiuri (pentru figurile geometrice raportorul);
studiate), folosind reţele de pătrate, - comparare a lungimilor, ariilor şi volumelor, cu unităţi de
formule cunoscute; măsură nestandard;
- calcul de lungimi, perimetre, arii, volume, măsuri ale
unghiurilor;
- construire a unor figuri geometrice, fiind date măsurile
respective.
Lucrări practice (în clasă şi pe teren) privind calcularea de
lungimi de segmente, de perimetre, de măsuri de unghiuri,
de lungime de cercuri şi diametre şi calcularea raportului
dintre lungimea cercului şi a diametrului acestuia.
Activităţi de tip joc didactic prin care se utilizează unele
elemente de geometrie metrică.
3. Dezvoltarea abilităţilor de explorare / investigare, rezolvare de probleme şi situaţii probleme.
3.1. să exploreze modalităţi de Exerciţii de:
descompunere a numerelor naturale, - scriere a unui număr ca o sumă, diferenţă, produs, cît,
întregi şi raţionale, folosind operaţiile şi putere de două sau mai multe numere, în cît mai multe
proprietăţile studiate; moduri diverse;
- utilizare a descompunerilor pentru a calcula rapid; -
efectuare a probei unei operaţii, folosind operaţia inversă.
3.2.să investigheze valoarea de adevăr Exerciţii de:
(adevăr/fals) a unei afirmaţii simple - verificare a validităţii unor afirmaţii (pe exemple simple);
prin prezentarea unor exemple sau - construire a unor exemple şi contraexemple.
contraexemple;
3.4.să analizeze veridicitatea unor Exerciţii de:
11
rezultate obţinute prin măsurare sau
prin calcul;
4. Dezvoltarea capacităţilor de comunicare, utilizînd limbajul matematic.
4.1.să justifice un rezultat sau demers
simplu, să susţină propriile idei şi
viziuni, recurgînd la argumentări,
utilizînd terminologia şi notaţiile
adecvate;
4.2.să identifice informaţiile esenţiale Exerciţii de:
dintr-un enunţ simplu matematic dat;
4.4.să comunice în procesul unei
activită- ţi desfăşurate în cadrul unui
grup.
5.Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte diverse:
5.1.să-şi formeze obişnuinţa de a
recurge la concepte, metode şi limbaj
matematic în abordarea unor situaţii
cotidiene sau anumite fenomene;
5.2.să înţeleagă avantajele pe care le
oferă matematica în abordarea,
clarificarea şi rezolvarea unor
probleme practice sau situaţii
cotidiene;
5.3. să-şi aprecieze critic activitatea
personală în cadrul lecţiei sau altei
măsuri educaţionale;
5.4.să manifeste curiozitate, tenacitate
şi perseverenţă în rezolvarea unei
probleme; să propună soluţii sau
metode alternative de rezolvare.
- verificare şi analiză a rezultatului unui calcul folosind
modalităţi diferite de rezolvare; folosire a estimărilor, a
măsurătorilor, a comparărilor;
- evaluare a rezultatelor unor operaţii (adunări, scăderi,
înmulţiri, împărţiri, ridicări la putere cu exponent număr
natural) înainte de a efectua calculul.
Exerciţii de:
- justificare a unui rezultat sau demers simplu, recurgînd la
argumentări;
- argumentare orală a demersului de rezolvare a unei
probleme;
- comentare orală a rezolvării exerciţiului sau a problemei;
- identificare a elementelor relevante dintr-un desen,
diagramă, grafic, figură geometrică etc.;
- redactare a rezolvării unei probleme date.
- identificare şi clasificare a informaţiilor dintr-un enunţ
simplu matematic dat.
Exerciţii de:
- discutare în grup a metodei de rezolvare a problemei; găsire
a unor metode alternative de rezolvare a problemei.
Activităţi de tip joc didactic şi activităţi practice cu aspecte
de comunicare.
Exerciţii de:
- transcrierea unor situaţii probleme simple din cotidian în
limbaj matematic şi rezolvarea acestora.
Activităţi de utilizare a conceptelor şi metodelor matematice
în abordarea, clasificarea şi rezolvarea unor probleme
practice sau situaţii cotidiene.
Exerciţii de:
- apreciere personală a activităţii elevului în cadrul
evenimentului educaţional respectiv.
Exerciţii de :
- rezolvare a problemei prin mai multe metode şi
selecţionarea metodei celei mai potrivite.
Jocuri didactice şi activităţi practice ce duc la dezvoltarea
interesului pentru matematică şi motivaţiei aplicării
matematicii.
12
 Conţinuturi

I. Numere naturale
• Mulţimea numerelor naturale (N, N* ) Divizor, multiplu.

• Numere prime, numere compuse.

• Criteriile de divizibilitate cu 2; 5; 10. Numere pare şi numere impare.

• Rezolvarea problemelor prin metoda figurativă

• Rezolvarea în N a ecuaţiilor de tipu: x±a=b; a ⋅ x=b(a≠0); x : a = b(a≠0); ax+b=0(a≠0) unde a şi b sunt numere
naturale.

• Sistemul cartezian de coordonate în plan. Axe, originea sistemului, cadrane, abscisă, ordonată. Coordonatele
punctului. Identificarea în sistemul cartezian de coordonate a punctului, cunoscînd coordonatele lui
(coordonate întregi). Identificarea coordonatelor punctului dat în sistemul cartezian de coordonate.

II. Numere raţionale. Operaţii cu numere raţionale.

• Noţiunea de număr raţional negativ. Mulţimea numerelor raţionale. Mulţimile Q, Q+ , Q- .

 Reprezentarea pe axă a numerelor raţionale. Opusul unui număr raţional. Inversul unui număr raţional
nenul. Incluziunile N⊂Z⊂Q.
• Adunarea numerelor raţionale. Proprietăţi (comutativitatea, asociativitatea, elementul neutru).
Scăderea numerelor raţionale. Ordinea operaţiilor şi utilizarea parantezelor.

• Înmulţirea numerelor raţionale. Proprietăţi (comutativitatea, asociativitatea, elementul neutru,

distributivitatea faţă de adunare şi scădere). Factor comun.

• Împărţirea numerelor raţionale.

• Ordinea operaţiilor şi utilizarea parantezelor.

• Compararea numerelor raţionale.

III. Figuri geometrice plane

• Instrumente geometrice (rigla gradată, rigla negradată, compas, echer, raportor) şi utilizarea lor pentru a
desena diferite configuraţii.

• Figuri geometrice: punct, dreaptă, plan, semiplan, semidreaptă, segment, linie frîntă, unghi, triunghi,
patrulater (pătrat, dreptunghi, paralelogram, romb, trapez), poligon (prezentare prin descriere şi desen).

13
• Elemente ale poligonului (laturi, vîrfuri, unghiuri, diagonale, centru, interior, exterior).

• Unghiuri. Clasificarea unghiurilor. Măsura în grade a unghiurilor. Raportorul şi aplicarea lui la calculul măsurii
unghiului. Construirea cu ajutorul raportorului a unui unghi avînd o măsură dată.

• Clasificarea triunghiurilor după natura unghiurilor lui.

• Drepte paralele şi perpendiculare.

• Notaţiile pentru figurile geometrice: ∆ - triunghi; < - unghi;

14