A. Art.

90: La 15 Octombrie a fiecărui an, Adunarea Deputaţilor şi Senatul se întrunesc

fără convocare, dacă Regele nu le-a convocat mai înainte. Durata fiecărei sesiuni
este de cinci luni. Regele deschide sesiunea printr-un Mesaj, la care Adunările fac
răspunsurile lor. Regele pronunţă închiderea sesiunii.
El are dreptul de a convoca în sesiune extraordinară Adunările.
El are dreptul de a dizolva ambele Adunări deodată sau numai una din ele.
Actul de dizolvare trebuie să conţină convocarea alegătorilor până în două luni de
zile şi a Adunărilor până în trei luni. Regele poate amâna Adunările; oricum,
amânarea nu poate depăşi termenul de o lună, nici a fi reînnoită în aceeaşi sesiune
fără consimţimântul Adunărilor. ( C o n s t i t u ț i a d i n 1 9 2 3 )

B. Sistemul parlamentar instituit în 1866 diferea în unele privinţe importante de cel

asigurat prin Statutul lui Cuza. Izbitoare de la bun început este poziţia mai
importantă a Legislativului, care a devenit acum un partener aproape egal cu
domnitorul în facerea legilor. Potrivit noii Constituţii, pentru a căpăta putere de
lege, un proiect trebuia aprobat atât de către Legislativ, cât şi de către Domnitor.
Ambii puteau să iniţieze o legislaţie, cu excepţia proiectelor de lege referitoare la
veniturile şi cheltuielile statului, care trebuiau să-şi afle sorgintea în Camera
Deputaţilor. Astfel, prerogativele legislative aproape exclusive ale Domnitorului
stabilite de Statut au fost reduse substanţial în favoarea reprezentanţilor electoratului.
Legislativul bicameral prevăzut prin Statut a fost menţinut, dar noul Senat era acum
un organism ales, nu numit, iar funcţia sa nu mai era cea de aprobare a
constituţionalităţii legilor, ci aceea de a servi ca al doilea organism legislativ, egal
Camerei. Legislativul a câştigat, de asemenea, dreptul de a evidenţia abuzurile de
putere comise de către Executiv şi de a interpela miniştrii şi chiar de a-' supune unor
investigaţii parlamentare. (Keith Hitchins, România 1866 -1947)

C. Puterea legislativă se exercită de către rege și Reprezentațiunea națională.

Reprezentațiunea națională se împarte în două Adunări: Senatul şi Adunarea
Deputaţilor. Regele sancţionează şi promulga legile, înainte de a i se da sancţiunea
regala, legea nu e valabilă.
Regele poate refuza sancţiunea.
Nicio lege nu poate fi supusă sancţiunii regale, decât după ce va fi fost discutată şi
votată de majoritatea ambelor Adunări.
Promulgarea legilor votate de ambele Adunări se va face prin îngrijirea Ministrului de
Justiţie care este şi păstrătorul Marelui Sigiliu al Statului.
Iniţiativa legilor este dată Regelui. Fiecare din cele două Adunări pot propune din
iniţiativă proprie numai legi în interesul obştesc al Statului
( Constituția din 1938)

D. Art. 33: Iniţiativa legilor este dată fiecăreia din cele trei ramuri
ale puterii legislative. Totuşi orice lege relativa la veniturile şi
cheltuielile Statului sau la contingentul armatei, trebuie să fie
votată mai întâi de Adunarea Deputaţilor.
Art. 113: în fiecare an Adunarea Deputaţilor încheie socotelile
şi votează bugetul. Toate veniturile sau cheltuielile Statului trebuiesc
trecute în buget şi în so coteli. Bugetul se va prezenta, întotdeauna cu
un an înainte de punerea lui în aplicare, la Adunarea Depu taţilor şi nu
va fi definitiv decât după ce se va vota de dânsa şi sancţiona de Domn.
Dacă bugetul nu se votează în timp util, puterea executivă va îndestula
serviciile publice după bugetul anului precedent, fără a putea merge cu
 acel buget mai mult de un an peste a n u l pentru ca re a fost votat. Art
114: Reglarea definitivă a socotelilor trebuie să fie prezentată Adunării
cel mai tardiv în termen de doi ani de la încheierea fiecărui exerciţiu.
{Constituţia din 1866)

Stabiliti asemanări și deosebiri intre textul a si d

Selectati o trăsătură a regimului parlamentar prezentat ăn sursa B și comparați-l cu cel

prezentat în sursa C

Menţionaţi, pe baza sursei B, două informaţii aflate în relaţie cauză-efect, referitoare

atribuțiile legislativului; 5 puncte
2. Menţionaţi, pe baza sursei A şi C, o deosebire referitoare atribuțiile regelui
3. Formulaţi, pe baza sursei D, un punct de vedere despre regimul liberal instaurat prin
Constituție.
6 puncte
4. Menţionaţi, pe baza sursei C, două informaţii referitoare la puterea legislativă; 6 puncte
5. Prezentaţi o caracteristică a relațiilor internaționale din prima jumătate a secolului XIX 5
puncte
6. Formulaţi un punct de vedere referitor la implicarea României în conflictele şi diplomaţia
secolului al XX -lea, folosind ca argument două fapte istorice.(Se punctează pertinenţa
argumentării elaborate prin utilizarea faptelor istorice relevante, respectiv, a conectorilor care
exprimă cauzalitatea si concluzia.) 9

Subiectul II (50 de puncte) Elaboraţi, în aproximativ patru-cinci pagini, o sinteză despre

România în secolele al XIX-lea – al XXlea având în vedere:

- menționarea a două fapte istorice referitoare la implicarea României în Criza Orientală și

precizați două consecințe în plan intern ale acestei implicării;

- prezentarea unui fapt istoric referitor la România și la o mare alianță la sfârșitul secolului al
XIX-lea; - prezentarea unui fapt istoric desfășurat în plan intern în primele decenii ale
secolului al XX-lea și care impune modificarea Constituției de la 1866;

- prezentarea unei constituții a României din a doua jumătate a secolului al XX-lea și

menționarea a două asemănări cu o altă lege fundamentală adoptată în România Mare;

- formularea unui punct de vedere referitor la implicarea României alături de o mare alianță
în deceniul cinci al secolului al XX-lea și susțineți-l cu două fapte istorice.