Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului

A L O RHITECTURA OCUIRE RAS

ANUL II
FACULTATEA DE ARHITECTURĂ
2014-2015

tema seminar - exercițiul II

Scopul exercițiului
În cadrul fiecărei grupe vom studia diverse zone din oraș care ilustrează variate tipologii de locuire
colectivă, în funcție de diverse criterii definite anterior. Pentru aceasta se propune lucrul în grupă în echipe
de 4 studenți, care vor avea de analizat câte o zonă de locuire. Zonele sunt astfel definite încât să ilustreze
ipostaze diferite ale locuirii colective.
În urma analizei, veți fi chemați să integrați experiența într-un comentariu critic asupra tipologiilor
investigate.
Metoda utilizată combină observația directă, de teren (indispensabilă unei bune înțelegeri a oricărui
fenomen urban) cu studiul tipo-morfologic și cu identificarea de referințe similare. Studenții vor identifica
(minimum) două referințe similare (de preferat, internaționale) care să prezinte asemănări tipologice cu
zona bucureșteană studiată. Se va argumenta alegerea acestor referințe. Referințele pot fi istorice sau
contemporane.
Comentariul critic este un text de 2-3 pagini A4 (redactat la 1.5 rânduri cu caracter de 11 pt) care prezintă o
sinteză a analizei zonei alese în raport cu criteriile de studiu și cu referințele.

În cele ce urmează vă propunem o serie de criterii de urmărit în analiză, care însă pot fi amendate de
propuneri personale:
A: Criterii tipo-morfologice:
• parcelar, caracteristici dimensionale și formale ale construcțiilor, raportul dintre
volumele construite, tipuri de imobile (case, tronsoane sau blocuri tip)
• tipuri de spații libere (curți, străzi, piețe...), plantații
• perioada de constituire (a parcelarului, a zonei și perioada de construire a clădirilor)
• identificarea de tipuri de gradaţie public-privat (accesul la locuinţă, praguri, spaţii
intermediare)
B: Criterii de utilizare și funcționare:
• dotări de folosință cotidiană și la nivel urban (abandonate sau în funcțiune), mixitate
(alte funcțiuni sau schimbări ale destinaţiei iniţiale a spaţiilor de locuit în magazine,
cabinete etc. deschise în apartamente şi case) și influența zonelor înconjurătoare
• utilizarea spațiilor libere (spaţiile definite/redefinite/nedefinite, însușite și
temporalitatea lor)
• felul în care au fost modificate interiorul locuințelor, spațiile comune; extinderi și
supraetajări
• vernacularul local: îmbunătăţirea construcţiilor existente (termoizolări independente,
închideri de balcoane) şi intervenţii independente (construcţii şi amenajări).

1
 C: Criterii de densitate:
• POT, CUT, procent spații plantate
• regim de înălțime, consecințe asupra locuirii (umbrire reciprocă, condiții de mediu…)
• număr de apartamente/locuitori la hectar, număr de apartamente într-o construcție,
număr de locuitori într-o locuință
• o evaluare a densității dată de alte elemente decât cele construite (stâlpi, tomberoane,
mașini, posturi de transformare ...), și o sondare a densității percepute (în ce măsură
zona pare aglomerată, sufocată, pustie, părăsită etc.)
D: Criterii socio-antropologice:
• identificarea unor grupuri socio-demografice dominante (vârstă, nivel mediu de venit…)
și stabilitatea socială (câte generații au rămas locuitori ai zonei)
• caracterul zonei, atmosfera (o impresie personală definită)
• percepția urbană: margini, repere, limite
• practici locale legate de anumite spaţii (activităţi individuale, colective sau comunitare
în spaţiul public – posibil în legătură cu spaţiul privat al locuinţei, cu anumite amenajări
sau cu funcţiuni importante în zonă) și o sondare a modului în care oamenii consideră
ca aparțin unui anume cartier.
Pentru ca exercițiul să contribuie la constituirea unei experiențe mai largi a explorărilor urbane, discuțiile la
fiecare seminar se vor desfășura în prezența ansamblului grupei.