Analele Universității „Dunărea de Jos“ din Galați Fascicula I.

Economie și Informatică Aplicată

Anii XXI - n o 1/2015
ISSN-L 1584-0409 ISSN-2344-441X Online
www.eia.feaa.ugal.ro

Consumul alimentar, veniturile și a plângerilor consumatorilor din România

Silvius STANCIU

ARTICOL INFO ABSTRACT

Istoricul articol: Prezentul document propune o evaluare a satisfac•iei consumatorului alimentar din România prin intermediul plângerilor
Acceptate aprilie 2015 Disponibil depuse la Autoritatea Na•ională pentru Protec•ia Consumatorilor (ANPC) •i analizează veniturile popula•iei, consumul principal
online mai 2015 al categoriilor alimentare •i evolu•ia plângerilor legate de produsele sau serviciile alimentare , transmis legal de cetă•enii români
Clasificare JEL în ultimii cinci ani. Controalele efectuate de func•ionari ca urmare a reclama•iilor •i a sanc•iunilor impuse agen•ilor economici
D180, Q 180, E 210 pot reprezenta un indicator de soliditate a reclama•iilor. Calitatea •i distribu•ia alimentelor pentru copii în cadrul programelor
guvernamentale reprezintă un domeniu de interes pentru organismele de supraveghere, fiind impusă o monitorizare
Cuvinte cheie: permanentă. În perioada analizată nu există nicio schimbare semnificativă a cheltuielilor cu produsele alimentare sau serviciile
Produse alimentare, de consum, venituri, din cheltuielile totale ale popula•iei, în condi•iile unei evolu•ii pozitive a veniturilor. Consumul popula•iei înregistrează fluctua•ii
reclama•ii, România u•oare pentru principalele categorii de produse alimentare. Plângerile cetă•enilor despre alimente au înregistrat o scădere
semnificativă în perioada analizată. Nu a existat nicio legătură evidentă între veniturile, consumul •i plângerile popula•iei cu
privire la calitatea alimentelor.

© 2015 EAI. Toate drepturile rezervate.

1. Introducere
Alimente reprezintă bunuri care sunt destinate pentru metabolismul uman •i care men•in func•iile vitale ale consumatorului.
Calitatea produselor alimentare, sau mai precis lipsa acesteia, reprezintă un factor care ar putea afecta sănătatea consumatorilor.
Legătura dintre securitate •i sănătate alimentară constituie o preocupare permanentă pentru consumatori, producători •i autorită•i.
Studiile efectuate în rândul consumatorilor din România a dovedit că acestea sunt foarte mult în cauză cu compozi•ia •i calitatea
produselor alimentare consumate (Iacoboaea, 2014). Informa•iile prezentate pe eticheta produsului •i condi•iile de calitate sunt
importante pentru români atunci când decid să achizi•ioneze un anumit produs alimentar. Conform cercetărilor efectuate de Szűcs
(2014), prezen•a aditivilor alimentari în re•ete constituie un motiv de reticen•ă în rândul românilor, ungurii sau consumatorii spanioli
atunci când decid să achizi•ioneze un anumit produs alimentar. Marea majoritate a consumatorilor români, care au participat la studiul
men•ionat mai sus, sunt nemul•umi•i de specifica•iile scrise pe etichetă •i consideră că acestea nu sunt în concordan•ă cu realitatea. În
practică, nemul•umirea legată de alimente monitorizate de NACPs se concentreze tocmai asupra acestor specifica•ii deficien•e de
etichetare / prezentare, care sunt suficient de clare pentru un consumator obi•nuit. Protec•ia consumatorilor la nivelul UE este, de
asemenea, analizate de Bra•oveanu, Bra•oveanu •i Mascu (2014), care eviden•iază elementele comune ale politicii UE 27 în domeniu.
Potrivit lui •tefănescu •i Băl•ătescu (2010), calitatea •i pre•ul sunt factori de decizie principali pentru consumatori în alegerea produselor
pe pia•a românească. Analiza reclama•iilor consumatorilor poate duce la informa•ii interesante cu privire la discontinuită•i sistemice
care sa manifestat pe pia•a analizată (GFK, 2011). Pentru a facilita comunicarea •i evaluarea pie•ei, UE propune un sistem de
clasificare •i raportare a reclama•iilor consumatorilor unitare, numărul de reclama•ii provenind de la consumatori fiind un indicator cheie
al sănătă•ii pie•ei.

2. Material și metode
Pentru studiul de fa•ă au fost utilizate diferite surse: informa•ii oficiale furnizate de ANPH privind reclama•iile consumatorilor de
produse alimentare, date statistice privind consumul •i veniturile românilor prezentate de Institutul Na•ional de Statistică (INS), statisticile
UE (Eurostat) sau statisticile interna•ionale (FAO Stat) , informa•ii cu privire la agen•ii economici oferite de Ministerul Finan•elor publice.
Datele statistice au fost prelucrate •i interpretate de bazându-se pe literatura de specialitate în domeniu, iar rezultatele au fost comparate
cu studiile formează acela•i domeniu realizat de al•i cercetători. Studiile tehnice privind consumul de alimente au fost

utilizate pentru a evalua produsele alimentare tendin•ele de consum. Elementele legislative specifice •i consumatorii

Universitatea de Studii Economice Bucure•ti, Universitatea Dunarea de Jos din Gala•i, România. Adresa de e-mail: silvius.stanciu@ugal.ro (S. Sanciu)
au fost accesate prin intermediul european (EUR-Lex.europa.eu) sau na•ionale (Portalul Legea - Ministerul Justi•iei din România), bazele de
date.

3. Aspecte generale privind protecția consumatorilor în România

Protec•ia consumatorilor reprezintă o prioritate pentru oficialii români. Potrivit ANPC (2009), tendin•ele na•ionale în domeniu se concentreze pe o abordare corectă
a rela•iei dintre consumatori •i agen•ii economici, prin adaptarea reglementărilor interna•ionale la caracteristicile specifice române•ti. În România, au fost adoptate primele legi
privind protec•ia consumatorilor după 1990 (Ordonan•a Guvernului nr. 21/1992 privind protec•ia consumatorului), fiind continuat cu o serie de legi, care în ultimul timp au fost
corelate cu UE sau normele interna•ionale. Din 1990, în cadrul Comisiei Na•ionale pentru Standarde, Metrologie si Calitate, Oficiul pentru Protec•ia Consumatorilor (CPO) a fost
înfiin•at, care în 1992 a devenit un organism independent. Din 2001, CPO este o persoană juridică, care func•ionează sub NACPs ca organ al administra•iei publice centrale în
subordinea Guvernului. Motivul pentru func•ionarea ANCP este „coordonarea •i aplicarea concretă a politicii •i strategia Guvernului în domeniul protec•iei consumatorilor,
prevenirea •i controlul practicilor care dăunează vie•ii, sănătă•ii, securită•ii •i intereselor economice ale consumatorilor“ (ANPC, 2009b). Analizele tehnice pentru probele colectate
ca urmare a controalelor sau a reclama•iilor făcute de consumatori sunt efectuate de către laboratoarele na•ionale de expertiză, LAREX (Centrul Na•ional pentru studiile de
produse si Expertizarea), care func•ionează sub autoritatea NAPC cu 8 unită•i în toată •ara •i un laborator specializat din Bucure•ti. Când observ unele contraven•ii, se iau măsuri
pentru produsele neconforme (acestea sunt interzise de la comercializare, acestea sunt retrase din circuitul economic, iar acestea sunt distruse în cazul în care prezintă pericol
pentru via•a consumatorilor, sănătatea sau securitatea). Sanc•iunile impuse agen•ilor economici sunt contraven (principale sau complementare), iar acestea sunt prevăzute de
lege. În unele cazuri grave, autoritatea este obligată să informeze organele de urmărire penală. În plus fa•ă de controalele sau reclama•ii, NACPs se desfă•oară, de asemenea,
ac•iuni de consultan•ă pentru agen•ii economici în domeniul protec•iei consumatorilor, sus•ine asocia•iile de consumatori, se efectuează teste •i analize comparative, informează
consumatorii •i autorită•ile locale •i na•ionale, cooperează cu egal la egal na•ional •i institu•ii interna•ionale etc. Sanc•iunile impuse agen•ilor economici sunt contraven (principale
sau complementare), iar acestea sunt prevăzute de lege. În unele cazuri grave, autoritatea este obligată să informeze organele de urmărire penală. În plus fa•ă de controalele
sau reclama•ii, NACPs se desfă•oară, de asemenea, ac•iuni de consultan•ă pentru agen•ii economici în domeniul protec•iei consumatorilor, sus•ine asocia•iile de consumatori,
se efectuează teste •i analize comparative, informează consumatorii •i autorită•ile locale •i na•ionale, cooperează cu egal la egal na•ional •i institu•ii interna•ionale etc. Sanc•iunile
impuse agen•ilor economici sunt contraven (principale sau complementare), iar acestea sunt prevăzute de lege. În unele cazuri grave, autoritatea este obligată să informeze
organele de urmărire penală. În plus fa•ă de controalele sau reclama•ii, NACPs se desfă•oară, de asemenea, ac•iuni de consultan•ă pentru agen•ii economici în domeniul
protec•iei consumatorilor, sus•ine asocia•iile de consumatori, se efectuează teste •i analize comparative, informează consumatorii •i autorită•ile locale •i na•ionale, cooperează cu
egal la egal na•ional •i institu•ii interna•ionale etc.

ANPC face parte din Sistemul european RAPEX •i notifică Comisia Europeană cu privire la produsele cu risc ridicat identificate în România •i colaborează cu
organiza•ii inter pares din •ările UE sau state afiliate RAPEX. În 2008, Centrul Român European al Consumatorilor (ECC) a fost înfiin•at, care a fost finan•ată prin intermediul
unor fonduri publice •i a fost integrată în ECC-Net •i care cooperează cu FIN-NET, re•elele SOLVIT europene •i cu Re•eaua Judiciară Europeană în materie civilă •i procese
comerciale. Creat cu scopul de a ajuta consumatorii atunci când fac achizi•ii transfrontaliere, ECC-Net este o re•ea care este formată din 30 de centre na•ionale din cele 28 de
state membre ale UE, inclusiv Norvegia •i Islanda. De la set-up, filiala din România a primit peste 4.000 de reclama•ii din partea consumatorilor. În 2013, au fost înregistrate un
număr de 948 de cereri (697 cereri de informa•ii •i reclama•ii 251), cu 134% mai multe cereri fa•ă de 2008 (ECC, 2013). Plângerile formulate împotriva companiilor aeriene au
fost cele mai numeroase (peste 50% din totalul peti•iilor), urmate de plângeri cu privire la acordurile semnate în formă electronică, garan•ia produsului, cazare la hotel sau
închirieri de ma•ini (Protec•ia Consumatorului Asocia•ia -CPA, 2013). În România există aproximativ 150 de asocia•ii non-guvernamentale, a căror activitate principală este
apărarea drepturilor •i intereselor legitime ale consumatorilor. cazare la hotel sau închirieri de ma•ini (Protec•ia Consumatorului Asocia•ia -CPA, 2013). În România există
aproximativ 150 de asocia•ii non-guvernamentale, a căror activitate principală este apărarea drepturilor •i intereselor legitime ale consumatorilor. cazare la hotel sau închirieri de
ma•ini (Protec•ia Consumatorului Asocia•ia -CPA, 2013). În România există aproximativ 150 de asocia•ii non-guvernamentale, a căror activitate principală este apărarea
drepturilor •i intereselor legitime ale consumatorilor.

Priorită•ile NACPs sunt accesul consumatorului la informa•ii publice •i transparen•a politicii na•ionale. Pentru a înregistra
reclama•iile consumatorilor există mai multe moduri: telefonul consumatorului, sistemul on-line ( http://www.anpc.gov.ro) sau Oficii
Jude•ene de Protec•ie a Consumatorului. Plângerile trebuie să fie depuse prin ascultare condi•iilor legale privind forma •i con•inutul lor,
o solu•ionare pe cale amiabilă cu produsul sau furnizorul de servicii fiind recomandat în primul rând (NACPs, 2015). Defini•ia unei cereri,
potrivit OG nr. 27/2002. Artă. 2 privind reglementarea activită•ii de solu•ionare a peti•iei, este „o cerere, plângeri, sesizări sau propuneri,
scrise sau trimise prin e-mail, pe care un cetă•ean sau o organiza•ie legal constituită poate adresa autorită•ilor, institu•iilor publice
centrale sau locale, în Ministerul descentralizat serviciilor publice •i a altor organe centrale, companiilor na•ionale •i societă•ilor, pentru
societă•ile comerciale locale sau jude•ene, precum •i la regiile autonome, în continuare institu•ii publice numite •i autorită•i.“

În conformitate cu CE (2009), reclama•iile consumatorilor reprezintă un criteriu important în evaluarea pe pia•ă, fiind o
dovadă concretă care ar putea semnala o problemă sistematică a pie•ei. Elaborarea unei plângeri necesită timp •i efort din partea
reclamantului, aceasta însemnând că este foarte probabil ca plângerea se face ca urmare a unei situa•ii foarte gravă. Reclama•iile
reprezintă unul dintre cei cinci indicatori cheie folosi•i de către tabloul de bord pe pia•a de consum, în scopul de a determina
performan•a pie•ei din punctul de vedere al consumatorilor, împreună cu satisfac•ia consumatorilor, pre•urile, schimbarea furnizorului
•i siguran•ă (GFK, 2012). Analizele plângerilor făcute de consumatori în perioada 2009 - 2014, efectuate în conformitate cu
rapoartele anuale prezentate de Autoritatea Na•ională (2009-2014) ANPC, dezvăluie un număr de 305,531 plângeri, din care 103,

88
 Figura 1. Reclamațiile consumatorilor la NACPs
(Sursa Rapoarte 2009-2014 ANPH)

Peste 60% din totalul peti•iilor se concentreze pe produsele nealimentare, urmate de produse alimentare, servicii financiare
•i nefinanciare, respectiv, •i alte categorii de produse. În perioada analizată, în topul plângerilor au fost serviciile de telefonie fixă ​sau
mobilă, energie electrică sau de alimentare cu energie termică, serviciile de difuzare a programelor de televiziune prin cablu sau
servicii financiare (Cerbulescu, 2012). Astfel, plângerile se concentrează asupra întreruperilor de calitate scăzută a semnalului sau
de func•ionare, imposibilitatea de a rezilia contractul, ineficien•a rela•iilor publice sau facturile care sunt prea mari (APC, 2013). Anul
2014 înregistrează cel mai mare număr de reclama•ii din partea consumatorilor, urmând aceea•i tendin•ă de cre•tere înregistrată în
perioada 2012-2013, cu o valoare care este u•or mai mare decât cea înregistrată în 2010. Pentru 2014,

4. Consumul și consumatorilor reclamații alimentare

Conform datelor furnizate de INS (2014), evolu•ia veniturilor romanilor prezintă o u•oară cre•tere, în condi•iile unui pre• alimentar relativ
constantă •i o parte din cheltuielile alimentare atribuite de aproximativ 21% (figura 2). În perioada analizată, au existat 29,958 plângeri pentru
domeniul alimentar, marea majoritate concentrându-se pe produsele alimentare (27859). Cele mai multe plângeri axat pe lipsa de conformitate,
etichetarea necorespunzătoare sau de introducere pe pia•ă, existen•a unor produse modificate sau discutabile de calitate (APC, 2013). În anul
2014, consumatorii locali a depus aproximativ 7200 de plângeri de la ANPH, majoritatea pentru lipsa etichetelor de pre•, etichete neconforme sau
comercializarea produselor alimentare modificate (Dunca, 2015).

Figura 2. Veniturile populației și cheltuielile medii pentru achiziționarea produselor alimentare

(Sursa: INS, 2015)

Conform cercetărilor efectuate de Albu •i Nedelea (2006), principalele neconformită•ilor care constituie cea mai importantă cauză a
plângerilor din domeniul serviciilor alimentare sunt condi•iile sanitare inadecvate, re•eaua de fabrica•ie neconformare, necorespunzătoare de
cântărire, a băuturilor forjare, tulburarea linistii publice pacea •i ordinea sau furnizarea de servicii în locuri neautorizate. Cheltuielile alimentare
reprezintă cel mai important efort financiar în cadrul gospodăriei (Figura 3). De•i pre•ul este un criteriu important în achizi•ionarea de produse
alimentare, aproape jumătate din cheltuielile zilnice pentru românii sunt pe alimente. Cu toate acestea, plângerile făcute cu privire la sectorul
alimentar sunt semnificativ mai mici decât cele cu privire la produsele •i serviciile nealimentare.

89
 Figura 3. Total categorii de cheltuieli de consum
(Sursa: INS, 2015)

anual ANPC controleaza pe domenii de activitate în domeniul alimentar (comer•, servicii), tipurile de controale •i măsurile
luate ca urmare a controalelor sunt prezentate în Figura 4. Rezultatele prezentate cumuleze controale tematice, efectuate la nivel
na•ional , iar controalele efectuate ca urmare a plângerilor depuse de consumatori. Potrivit comunicatelor de presă ANPC (2015),
temele controalelor de domeniu alimentar efectuate la nivel na•ional în ultimul an sa concentrat pe pe•te, cutii de conserve de pe•te •i
produse (24-
31.03.2015); „Cornul •I laptele“ •i „Mere version •coli“ (5.09 2014 - 30.01.2015, 10,02 - 20,06 2014..); fructe •i legume
(10-28.11.2014); respectarea prevederilor legale la comercializarea apelor minerale naturale, prezentare •i publicitate (26.05.2014 -
06.06.2014); produse alimentare specifice sărbătorilor pascale (01-18.04.2014). Infrac•iunile constatate au fost: frecvente
nerespectarea greută•ii înscrise pe ambalaj, data limită de consum care a fost depă•it / lipsă, modul necorespunzătoare a pre•urilor
care indică. În marea majoritate a cazurilor, agen•ii economici care nu au respectat reglementările în vigoare a depă•it în mod
semnificativ pe cei care au făcut-o. (NACPs, 2015). În anul 2009, s-au înregistrat cel mai mare număr de sanc•iuni aplicate agen•ilor
de comer• alimentare.

Figura 4. categorii de control alimentar ANPC

(Sursa Rapoarte ANPH, 2009-2014)

O altă tendin•ă care a fost observat în studiul este cre•terea numărului de controale la unită•ile de furnizor de servicii
alimentare, corelat cu o cre•tere a numărului de plângeri. Această tendin•ă indică apari•ia unor schimbări în obiceiurile alimentare
punct românilor în ceea ce prive•te locul de servirea mesei.
Controalele efectuate în •coli axat pe respectarea legilor în domeniul de asigurare a calitatii serviciilor furnizate. Controalele
au axat pe grădini•e extinse de ore (în cazul în care copiii pre•colari au masa de prânz), •coli (beneficiari ai programelor
guvernamentale alimentare „Laptele •I Cornul“ sau „Scoli in simple“), agen•i economici implica•i în produc•ia de alimente •i de
distribu•ie în •coli.
Conform rapoartelor anuale prezentate de Autoritatea Na•ională, în perioada 2009 - 2014, cele mai frecvente deficien•e au fost:
calitatea proastă a produselor alimentare acordate copiilor din grădini•ele de stat sau private (produse care erau improprii pentru consum, care
au expirat sau cu necorespunzătoare proprietă•i organoleptice, lipsa cantită•ii nete, nerespectarea condi•iilor de transport •i de livrare,
depozitarea necorespunzătoare, etichetarea •i ambalarea).

90
 Figura 5. Controale și sancțiuni pentru ANPC agenții economici concentrat-alimentare
(Sursa Rapoarte ANPH, 2009-2014)

Măsurile luate au fost oprirea totală de utilizare sau de încetarea temporară, până când au fost abordate deficien•ele, au
fost aplicate amenzi în valoare de 1.106 mii lei pentru încălcarea reglementărilor privind protec•ia consumatorilor sau chiar încetarea
temporară a serviciilor până la deficien•ele au fost abordate pentru unele extins sa grădini•ele oră (ANPC, 2014). Nici o corela•ie
poate fi stabilită între intensitatea controalelor •i a sanc•iunilor aplicate.

Figura 6 NACPs controlează pentru programul elevilor de alimente «Laptele ȘI Cornul»

(Sursa Rapoarte ANPH, 2009-2014)

De asemenea, există nici o legătură între sanc•iunile aplicate •i numărul controalelor care au fost efectuate ulterior. Găsirea
unui nerespectare ar trebui să atragă o monitorizare mai atentă din partea autorită•ilor cu privire la agen•ii economici viza•i, astfel încât,
până la îmbunătă•irea situa•iei, numărul de controale ar trebui să fie mai mare •i ar trebui să aibă o frecven•ă mai mare.

5. Concluzii
România a înregistrat unele progrese importante în corelarea politicii na•ionale cu UE •i reglementările interna•ionale.
ANPC este autoritatea na•ională în domeniu. Este, de asemenea, reprezentantul România în UE •i re•elele interna•ionale, cu o
activitate intensă în domeniul protec•iei interesului consumatorilor. Prezen•a la nivel na•ional de 150 de organiza•ii
neguvernamentale cu atribu•ii în domeniu dovedesc dezvoltarea mi•cării consumeriste în România. Înfiin•area unei asocia•ii
na•ionale integrate în ECC-Net, destinate în mod direct pentru consumator, ceea ce face achizi•ii intracomunitare, reprezintă un pas
important în punerea în aplicare a politicii UE.

Prin intermediul comenzilor, încearcă să gestioneze NACPs situa•iile care nu respectă prevederile legale în domeniu. De•i
atribu•iile institu•iei sunt mai pu•in în compara•ie cu alte organisme na•ionale de control, măsurile luate pot influen•a comportamentul
agen•ilor economici prin implementarea unor sisteme de prevenire •i monitorizarea atentă a situa•iilor critice. Desele modificări în
conducerea institu•iei nu permit o continuitate în măsurile luate sau stabilirea unor programe de monitorizare mai lungi.

Datele analizate nu permit să facă o corela•ie clară între veniturile consumatorilor •i plângerile lor la ANPC. Numărul •i
intensitatea controalelor nu sunt corelate strict cu clien•ii

91
reclama•ii. De•i reclama•iile clien•ilor poate reprezenta un criteriu important în monitorizarea pie•ei •i eviden•ierea unor discontinuită•i
sistemice, lipsa unui sistem na•ional de gestionare a plângerilor face dificilă elaborarea unor modele previzibile. Lipsa de continuitate
a datelor oficiale în rapoartele, de asemenea, a condus ANPC, la imposibilitatea de a efectua cercetări aprofundate. Ini•iativele UE în
domeniu, care sugerează un sistem electronic de gestionare a plângerilor poate facilita activitatea cercetătorilor •i eforturile
autorită•ilor din domeniu.

Recunoasteri
Această lucrare a fost co-finan•at din Fondul Social European prin Programul Opera•ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013, numărul proiectului POSDRU /159/1.5/S/138907 „Excelenta in domeniul cercetarii interdisciplinare •tiin•ifice, •coală doctorale •i
postdoctorale, în domeniile economic, social •i câmpurile EXCELIS medicale“, coordonator Universitatea de Studii economice din Bucure•ti.

Referințe
1. Albu, A., Nedelea, A .., (2006), protec•ia consumatorilor în calitate de beneficiari de servicii, Amfiteatrul Economic, 20 (2), pp, 131-138, preluate de la
http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro/ Arhiva / pdf / no20 / articol_ fulltextpag131.pdf, Accesat aprilie 2015;
2. Asocia•ia pentru Protec•ia Consumatorilor, (2013), Raportul anual 2013, preluate de la http://www.apc-romania.ro/vault/ încărcare / fi•iere /-Raport Anual-APC-2013-WEB.pdf, Accesat
martie 2015 ;
3. Brasoveanu, IV, Bra•oveanu, LO, Mascu, S., (2014), Analiza comparativă a protec•iei consumatorilor, având în vedere globalizarea •i schimbările tehnologice, în cadrul statelor
membre ale Amfiteatrului economic al Uniunii Europene, 16 (36): 517-534 ;
4. Centrul European al Consumatorilor ECC, (2013), Raport anual 2013, preluate de la http://www.eccromania.ro/media/pdf/ECC_
Raport_Anual_2013.pdf Accesat martie 2015;
5. Cerbulescu, I. (2012), Cum a făcut multe amenzi emise ANPC anul trecut pentru comercian•ii cu amănuntul ?, Ziare.com (04 aprilie 2012), preluate de la adresa http: // www.
ziare.com/articole/constantin+cerbulescu, Accesat martie 2015;
6. Dunca, M. (2015), NACPs Comunicate de presă (25 februarie 2015), preluate de la http://www.anpc.gov.ro/index.hp?optioncom con•inut & vizualizare = articol & id =
841:-indicarea-pentru-preturilor la produselor- -si-alimentare-in-incadrarea date-durabilitatii-minimalerespectiv-a-Datei--de-Limita-consumato-de-verificate PNAp c & catId = 23 &
Itemid = 72, Accesat martie 2015 ;;
7. Comisia Europeană, (2009), reclama•iile consumatorilor. Consumer Research, preluate de la http://ec.europa.eu/consumers / Arhiva / reclama•ii / index_fr.htm, Accesat martie 2015;

8. GFK, (2012), de monitorizare a pie•elor de consum în Uniunea Europeană, Raportul final a contractului 2011 8609 specifice, preluate de la
http://ec.europa.eu/consumers/archive/consumer_research/editions/docs/monitoring_ consumer_ markets_ eu_2012_en.pdf,
Accesat martie 2015;
9. Iacoboaea, D, (2014), produse alimentare sănătoase în percep•ia românilor. Studiu calitativ (10-14.11.2014) Exact Cercetare •i Consultan•ă preluate din

http://www.exactcc.ro/Photos/Studies/Macarea%20sanatoasa%20la%20romani_by%20Exact CC.pdf, Accesat martie 2015;

10. Agen•ia Na•ională pentru Protec•ia Consumatorilor, (2009a), istoria Autorită•ii Na•ionale pentru Protec•ia Consumatorilor, preluate din
http://www.anpc.gov.ro/index.php?option=com_content&view=category& aspect = blog-ul & id = 73 & Itemid = 47, Accesat februarie 2015;
11. Naţional Agenţie pentru Consumator Protecţie, (2009b), ANPC Atribu•iile, regăsit de la adresa http: // www.
anpc.gov.ro/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=10&Itemid=62, Accesat martie 2015;
12. Agen•ia Na•ională pentru Protec•ia Consumatorilor, (2014), Comunicat de presă (2009-2014), preluate de la adresa http: // ANPC. gov.ro / index. php? op•iune
= Com_content & vedere = categoria & id = 23 & Itemid = 87, Accesat februarie 2015;
13. Naţional Agenţie pentru Consumator Protecţie, (2015), Activitate rapoarte 2009-2014, http: // www.
anpc.gov.ro/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=54&Itemid=87, Accesat februarie 2015;
14. Agen•ia Na•ională pentru Protec•ia Consumatorilor, 2015a, Cum de a depune o plângere, Informa•ii publice, recuperate de la
http://www.anpc.gov.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=68&catid=27&Itemid=59; Accesat februarie 2015;
15. Institutul Na•ional de Statistică, 2015, baze de date, preluate de la http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro, accesat pe aprilie 2015;
16. Szűcs, V., (2014), percep•ia riscului de consum de aditivi alimentari, Teză de doctorat dizerta•ie Universitatea Corvinus din Budapesta, recuperate
din http://phd.lib.uni-corvinus.hu/773/8/Szucs_Viktoria_ten.pdf, Accesat februarie 2015;
17. •tefănescu, F., Băl•ătescu, S., (2010), Consumatorul român •i drepturile lui / ei: opinii •i atitudini, Amfiteatrul Economic,
XII (28): 297-313;

92