Incluziunea Copiilor Cu Dizabiltati

INCLUZIUNEA COPIILOR CU
DIZABILITĂŢI ÎN SISTEMUL DE
ÎNVĂȚĂMÂNT
STUDIU SOCIOLOGIC
Studiu realizat în cadrul proiectului „Promotion of inclusive education at local level

through changing attitudes towards children with disabilities” implementat de IDIS
Viitorul în parteneriat cu UNICEF Moldova
Studiu realizat în cadrul proiectului „Promotion of inclusive education at local level through changing attitudes
towards children with disabilities” implementat de IDIS Viitorul în parteneriat cu UNICEF Moldova
Cuprins
Introducere ..................................................................................................................................... 3
Metodologia studiului ............................................................................................................. 3
Sondajul de opinie în rândul cadrelor didactice ................................................................ 3
Sondajul de opinie în rândul elevilor .................................................................................. 4

Sondajul de opinie în rândul părinţilor .............................................................................. 5
Profilul audiențelor ............................................................................................................... 7
Constatări de bază ......................................................................................................................... 9
REZULTATELE STUDIULUI ................................................................................................... 11
Aprecieri generale cu privire la caracterul incluziv al sistemului de învățământ ...... 13
Atitudini cu privire la includerea copiilor cu dizabilități ............................................... 16
Incluziunea copiilor cu dizabilităţi în sistemul de învățământ: avantajele și

dezavantajele percepute ........................................................................................................ 27
AVANTAJE............................................................................................................................27
DEZAVANTAJE .....................................................................................................................29
Aprecierea gradului de pregătire a instituțiilor de învățământ pentru includerea
copiilor cu dizabilităţi ............................................................................................................ 33
Alte aspecte .............................................................................................................................. 36
Discriminare ........................................................................................................................36
Abandon școlar ...................................................................................................................37
Violență ...............................................................................................................................37
Concluzii ....................................................................................................................................... 40
Lista figurilor .......................................................................................................................42
Lista tabelelor......................................................................................................................43
ANEXE....................................................................................................................................... 44
ANEXA 1. .................................................................................... Error! Bookmark not defined.
Pagină 2
Introducere
Raportul „INCLUZIUNEA COPIILOR CU DIZABILITĂŢI ÎN SISTEMUL DE
ÎNVĂȚĂMÂNT” este o cercetare efectuată în baza unui sondaj național cu privire la
atitudinile și percepțiile a trei categorii de respondenți, realizat în cadrul proiectului
„Promotion of inclusive education at local level through changing attitudes towards
children with disabilities” implementat de IDIS Viitorul în parteneriat cu UNICEF.
Scopul acestui raport a fost de a sintetiza opiniile a 3 audiențe față de incluziunea
educațională a copiilor cu dizabilități și a compara răspunsurile cu studiile anteriore
efectuate pe acest subiect. Obiectivele incluse în acest raport reies din obiectivele
proiectului implementat și anume cunoașterea rezistenței față de incluziunea educațională
a copiilor cu dizabilități și atitudinile populației față de prevederile incluse în HOTĂRÎRE
Nr. 523 din 11.07.2011 cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a educaţiei
incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020.
Metodologia studiului
Studiul cantitativ a vizat trei categorii (audiențe) de actori care au tangențe cu sistemul
de învăţământ, şi anume:
 cadrele didactice din învăţământul primar şi învăţământul gimnazial;

 părinţii, care au copii de vârstă 0 - 15 ani;
 elevii din clasele 6-9.
În cadrul fiecărui categorii au fost sondaje de opinie, rezultatele cărora sunt
reprezentative la nivel naţional.
Sondajul de opinie în rândul cadrelor didactice
Eşantionul a fost stabilit în baza distribuţiei unităţilor de învăţământ în profil teritorial

(medii de reşedinţă, unităţi teritorial administrative), mărimea şi tipul şcolii. Pentru
proiectarea eşantionului au fost utilizate datele statistice produse de Biroul Național de
Statistică.
Elaborarea schemei de eşantionare a inclus următoarele etape:
 stabilirea unei distribuţii proporţionale a eşantionului pe tipuri de unităţi de
învăţământ;
 distribuţia proporţională a instituțiilor pe medii de reşedinţă;
 selecţia, prin intermediul tabelului cu numere aleatoare, a şcolilor din fiecare grup
prestabilit.
Grupurile de instituții au fost formate în corespundere cu tipul instituţiilor de învăţământ
(şcoală primară, gimnaziu, liceu, şi mediul de reşedinţă (urban sau rural).
Distribuţia eşantionului în cadrul unităţilor de învăţământ selectate. Pentru a realiza distribuţia
eşantionului în cadrul instituţiilor de învăţământ în mod proporţional cu numărul
cadrelor didactice în fiecare instituţie, toate instituţiile selectate au fost contactate
Pagină 3
preventiv, solicitându-se numărul de cadre didactice care activează la moment în

instituţie. Distribuţia proporţională a fost realizată conform formulei:
pc
nc   400 ,
N
unde nc este numărul de cadre didactice care urmează a fi intervievaţi în cadrul instituţiei
de învăţământ; pc – numărul total de cadre didactice în cadrul instituţiei respective; N –
numărul total de cadre didactice, 400 fiind mărimea eșantionului proiectat.
Selecţia respondenţilor. În cadrul şcolilor, cadrele didactice au fost selectate în mod aleatoriu
din lista profesorilor prin intermediul unui pas statistic. Acest pas a fost stabilit conform
formulei:
n
ps 
nr
unde ps este pasul statistic; n – numărul total de cadre didactice din listă; nr – numărul de
persoane ce urmează a fi intervievate în instituţia şi nivelul respectiv de învăţământ.
Ulterior, pasul a fost aplicat pentru lista completă de cadre didactice, sortată în ordine
alfabetice, numerotarea începând cu numărul doi din listă.
Sondajul de opinie în rândul elevilor
În cazul elevilor, studiul a fost realizat în şcolile în care există clase gimnaziale. Şcolile
respective au fost selectate din mulţimea de instituţii, care au fost incluse în eşantionul
pentru interviurile cu cadrele didactice.
Stratificare. Eşantionul pentru elevi a fost stratificat în baza distribuţiei acestora pe medii
de reşedinţă, clase și tipuri de școli.
Selecţia respondenţilor. În cadrul unităţilor de învăţământ, numărul elevilor intervievaţi a
fost stabilit în funcţie de numărul total de elevi din clasele 6-9 conform formulei:
pe
ne   600 ,
nte
unde ne este numărul de elevi ce urmează a fi intervievaţi în cadrul instituţiei în studiu; pe

– numărul total de elevi din clasele gimnaziale ale instituţiei în studiu; nte – numărul de
total de elevi din clasele gimnaziale din toate şcolile incluse în eşantion, 600 fiind mărimea
eșantionului proiectat.
În fiecare şcoală au fost intervievaţi doar elevii din clasele 6–9. Numărul total de interviuri
a fost repartizat în mod egal între anii de studii. În cazul în care acest lucru nu a fost posibil,
elevii au fost selectaţi după cum urmează:
 pentru şcolile în care urmau să fie intervievaţi 7 elevi, s-a ales în mod aleator un
an de studii, din care a fost intervievat un singur elev, iar în cazul celorlalţi ani de studii
au intervievaţi câte 2 elevi;
Pagină 4
 pentru şcolile în care urmau să fie intervievaţi 6 elevi, în mod aleator au fost aleşi
doi ani de studii, din care au fost intervievaţi cate un singur elev; din anii de studii rămaşi
au fost intervievaţi câte doi elevi.
Selecţia clasei. În cazul în care în şcoală au existat mai multe clase din acelaşi an de studii,
selecţia clasei s-a efectuat într-un mod, similar celui cu selecţia anilor de studii din care a
fost intervievat un singur elev.
Selecţia elevului din clasă. A fost intervievat elevul, numărul de ordine în registru al căruia
este dat de câtul împărţirii la doi a numărului total de elevi din lista clasei.
Al doilea elev din clasă, în cazul în care din clasa respectivă trebuiau intervievaţi doi elevi,
a fost desemnat elevul, numărul de ordine al căruia este dat de câtul împărţirii la trei a
numărului total de elevi din lista clasei.
În cazul în care elevul selectat era absent, sau câtul respectiv nu era un număr întreg, a
fost intervievat următorul elev de pe listă.
Sondajul de opinie în rândul părinţilor
Sondajului în rândul părinţilor s-a realizat după o metodologie tipică pentru un sondaj
reprezentativ la nivel naţional.
Cercetarea s-a efectuat pe un eşantion stratificat, probabilist, multistadial.
Criterii de stratificare: 13 regiuni geografice (în baza fostelor judeţe), mediul de reşedinţă,
mărimea localităţilor în dependenţă de numărul de locuitori (două tipuri de localităţi
urbane şi patru tipuri de localităţi rurale).
Stratificarea a fost efectuată după cum urmează:
1. Distribuţia eşantionului pe regiuni geografice în dependenţă de distribuţia
numărului total de gospodării, în care sunt copii sub 15 ani.
2. Selecţia localităţilor cuprinse în studiu cu ajutorul unui tabel cu numere
aleatoare.
3. Distribuirea localităţilor pe zone aproximativ egale, din care ulterior au fost
selectate în mod aleatoriu punctele de eşantionare. Numărul de zone selectate a fost
stabilit în funcţie de numărul total de interviuri, care urmează a fi realizate în localitate
împărţit la şase. prin urmare, numărul de interviuri realizate în fiecare punct de
eşantionare au fost intervievate cel mult şase persoane.
4. În continuare, prin metoda rutei aleatoare au fost selectate adresele de
gospodării, în care s-au desfăşurat interviurile.
5. În cadrul fiecărei gospodării, părintele intervievat a fost selectat în baza
răspunsului la întrebarea „Cine se ocupă cel mai des de activitatea şcolară a copiilor?”. În
cazul lipsei ambilor părinţi, a fost intervievată persoana în grija căreia se află copiii.
Cercetarea s-a efectuat în 69 localităţi, inclusiv municipiile Chişinău şi Bălţi. Numărul
punctelor de eşantionare – 128.
Pagină 5
Pentru eliminarea gospodăriilor, care nu au copii de vârstă şcolară, s-a utilizat la

procedura metodologică de tip screening. Conform acestei proceduri, gospodăriile care au
fost selectate conform pasului statistic, dar în care nu erau copii, au fost înregistrate de
operator în fişa de rută ca gospodării „necontactate”. Aceeaşi procedură a fost aplicată şi
în cazul gospodăriilor care au copii de vârstă şcolară, însă necuprinşi de sistemul de
învăţământ.
Rata refuzurilor în rândul părinţilor a fost de 3%, refuzurile fiind înregistrate, în
majoritatea absolută a cazurilor, în mediul rural.
Pagină 6
Profilul audiențelor
Tabelul 1. Structura eșantionului în rândul cadrelor didactice
Număr %
Clasele primare 96 23,7%
Ciclul: Clasele gimnaziale 173 42,7%
Clasele liceale 136 33,6%
Da 274 67,7%
Diriginți:
Nu 131 32,3%
sub 10 ani 96 23,7%
Vechime in munca: 11-20 ani 84 20,7%
mai mult de 20 ani 225 55,6%
Masculin 60 14,8%
Genul:
Feminin 345 85,2%
Limba de Moldoveneasca/româna 330 81,5%
comunicare: Rusa 75 18,5%
Urban 150 37,0%
Mediul de reședință:
Rural 255 63,0%
Tabelul 2.Structura eșantionului în rândul elevilor

Număr %
Masculin 285 46,7%
Genul:
Feminin 325 53,3%
Limba de Moldovenească/română 508 83,3%
comunicare: Rusă 102 16,7%
Urban 224 36,6%
Mediul de reşedinţă:
Rural 386 63,4%
Clasa VI 144 23,6%
Clasa VII 149 24,5%
Anul de studii, clasa:
Clasa VIII 153 25,1%
Clasa IX 164 26,9%
Pagină 7
Tabelul 3.Structura eșantionului în rândul îngrijitorilor

Număr %
Un copil 584 41,3%
Numărul de copii sub
Doi copii 575 40,7%
18 ani în gospodărie:
Trei copii şi mai mulți 254 18,0%
Copii sub 6 ani în Nu sunt copii sub 6 ani 698 49,4%
gospodărie: Sunt copii sub 6 ani 715 50,6%
Copii de 7-15 ani în Nu sunt copii de 7-15 ani 410 29,0%
gospodărie: Sunt copii de 7-15 ani 1003 71,0%
Copii de 16-18 ani in Nu sunt copii de 16-18 ani 1142 80,8%
gospodărie: Sunt copii de 16-18 ani 271 19,2%
18-30 ani 442 31,8%
Vârsta mamei
31-40 ani 687 49,5%
copiilor:
40+ ani 260 18,7%
18-30 ani 238 19,0%
Vârsta tatălui
31-40 ani 618 49,3%
copiilor:
40+ ani 397 31,7%
medii incomplete 339 24,4%
Studiile mamei medii 329 23,7%
copiilor: medii profesionale 290 20,9%
superioare (incl. colegiu) 431 31,0%
medii incomplete 276 22,2%
Studiile tatălui medii 247 19,8%
copiilor: medii profesionale 407 32,7%
superioare (incl. colegiu) 315 25,3%
masculin 285 20,2%
Sexul respondentului:
feminin 1128 79,8%
urban 498 35,2%
Mediul de reşedinţă:
rural 915 64,8%
Limba de română 1121 79,3%
comunicare: rusă 292 20,7%
scăzut 467 33,1%
Statut socio-
mediu 475 33,6%
economic:
înalt 471 33,3%
Pagină 8
Constatări de bază
- Atât cadrele didactice, cât și părinții și copiii conștientizează și indică asupra

elementelor care restricționează accesul unor categorii de copii la studii. Accesul
la studii este restricționat copiilor care au frecventat instituțiile rezidențiale, copiii
din familiile social-vulnerabile, copii cu dizabilități fizice sau intelectuale.
- Copiii cu dizabilităţi sunt categoria cu cel mai înalt nivel de restricționare a
accesului la învățământ în instituțiile de masă;
- Percepțiile predominante numeric cu referire la copiii cu dizabilităţi sunt cele de
natură exclusivistă, recomandând îngrijirea acestora în familie sau plasarea în
instituții rezidențiale, în detrimentul includerii în instituții de învățământ de masă;
- Totodată, tendințele în timp sunt pozitive, ponderea părinților care optează pentru
includerea copiilor cu dizabilităţi în școlile de masă crescând față de nivelul
înregistrat în anii precedenți;
- Percepțiile și atitudinile populației (cadre didactice, părinți, elevi) față de
includerea copiilor cu dizabilităţi sunt diferite în funcție de tipul de dizabilitate a
acestor copii. Cu referire la dizabilitățile fizice predomină acceptările, în schimb
dizabilitățile intelectuale sunt preponderent respinse în sensul includerii acestor
copii în instituțiile de învățământ de masă;
- Nivelul maxim de respingere este manifestat față de copiii cu deficiențe
intelectuale și de auz. Acest lucru este valabil pentru toate grupurile țintă a
studiului – cadre didactice, părinți, elevi;
- Atitudinile favorabile față de incluziunea copiilor cu dizabilităţi sunt puternic
propulsate de propriile experiențe de contact a respondenților cu această categorie
de copii. Studiul demonstrează că cadrele didactice în instituțiile de învățământ în
care sunt la moment încadrați copii cu dizabilităţi sunt mult mai deschiși spre
incluziune decât cadrele didactice din instituțiile fără copii cu dizabilităţi;
- Toleranța și sensibilizarea sunt avantajele pentru copiii fără dizabilităţi, percepute
în urma includerii în școlile de masă a copiilor cu dizabilităţi;
- Beneficiile pentru copiii cu dizabilităţi în urma includerii în școlile de masă sunt
integrarea mai complexă a acestora în societate, o dezvoltare și socializare mai
bună;
- Riscurile care îi vizează pe ceilalți copii în urma includerii copiilor cu dizabilităţi
în percepția audiențelor sunt scăderea rezultatelor didactice – restanțe, dificultăți
în însușirea programului, dar și teama de apariția de conflicte;
- Riscurile care îi vizează pe copiii cu dizabilităţi, asupra cărora se indică, sunt
discriminarea în general, violența verbală, psihologică, dificultăți în însușirea
programului, dificultăți din cauza lipsei condițiilor speciale în cadrul instituțiilor
de învățământ de masă;
Pagină 9
- Gradul de pregătire a instituțiilor de învățământ de masă pentru incluziunea

copiilor cu dizabilităţi este puternic contestat, pus la îndoială de cadrele didactice
și părinți. Principalele elemente lipsă sunt condițiile tehnice și asigurarea cu
personal specializat;
- Discriminarea (în orice formă) în școli nu este un fenomen lipsă. Unul din zece
cadre didactice semnalează existența cazurilor de discriminare în instituțiile în
care activează. Elevii din familiile social-vulnerabile și copiii cu dizabilităţi sunt
categoriile cel mai des victimizate;
- La fel copiii din familiile social-vulnerabile și copiii cu dizabilităţi sunt categoriile
de copii cel mai des neîncadrate în învățământ;
- Atât ca și percepție, cât și ca raportare la experiența concretă violența în școli
rămâne parte a realității. Douăzeci la sută din elevi au semnalat incidența sporită
a violenței fizice iar patruzeci la sută a violenței verbale, aplicate elevilor de către
cadrele didactice în instituțiile de învățământ pe care le frecventează.
Pagină 10
REZULTATELE STUDIULUI
Studiul a vizat atitudinea populației cu privire la includerea copiilor cu dizabilităţi prin

mai multe dimensiuni, și anume:
1. Tipul publicului, ce a determinat realizarea studiului în trei audiențe cu raportare
specifică la sistemul de învățământ - îngrijitori, elevi, cadre didactice;
2. Tipul dizabilității, fiind măsurată atât atitudinea generală în cazul utilizării
sintagmei copii cu dizabilități cât și dizabilități distincte: deficiențe locomotorii, de
auzi, văz, comunicare, mintale și dincolo de dezabilitate adițional incluziunea
copiilor din instituțiile rezidențiale;
3. Gradul de personalizare, pe de o parte atitudinea față de incluziunea copiilor cu
dizabilităţii în general dar și modelate situații mai personalizate de incluziune a
acestora: în clasa frecventată de copilul îngrijitorului intervievat, în propria clasă a
copilului intervievat sau în cazul profesorilor în clasele în care acesta predă.
Legislația Republicii Moldova cu privire la dreptul la studii este una complet incluzivă,
dreptul la învățământ fiind unul universal și în mare parte garantat de stat. În special
învățământul primar și gimnazial sunt trepte obligatorii și formal asigurate complet din
contul statului. Totodată, incluziunea completă în învățământ nu este asigurată din varii
motive, tendințele generale având un caracter mai degrabă negativ (cu ratele fiind în
descreștere).
Pe fundalul creșterii continue a ratei de cuprindere a copiilor în învățământul preșcolar
(de la 44,1% în anul de învățământ 1999/00 la 79,6% în anul de învățământ 2011/12),
cuprinderea în învățământul primar și gimnazial în perioada vizată a cunoscut tendințe
atât pozitive cât și negative, iar per total perioada dată a rezultat cu o reducere
semnificativă a gradului de cuprindere.
Învățământul primar înregistrează în anul 1999/00 o rată de cuprindere egală cu 100,1% și
se reduce către anul 2011/12 cu șase puncte procentuale (93,8%).
Cuprinderea în învățământul gimnazial este sub cea din cel primar, a înregistrat o lentă
creștere în anii 1999/00 – 2005/06 (de la 90,7 la 93,0) , ca apoi să urmeze o reducere la 87,5
în 2011/12.
Figura 1. Gradul de cuprindere în niveluri educaționale, 1999/00-2011/12 (rata brută de
cuprindere)
Pagină 11
100.1 99.4 99.5 99.5 99.8 97.9 96.7 94.4 94.0 93.6 93.5 93.6 93.8
Învățământul
preșcolar
90.7 90.2 91.1 92.3 92.2 92.5 93.0 90.5 90.1 89.3 88.8 88.1 87.5
77.1 79.6
72.6 74.4 75.5
66.1
70.7 70.1 Învățământul
61.1
57.0 primar
44.1 44.1 47.6
Învățământul
gimnazial
1999/00
2002/03
2005/06
2008/09
2011/12
2000/01
2001/02
2003/04
2004/05
2006/07
2007/08
2009/10
2010/11
Sursa: Biroul Național de Statistică
Reieșind din definiția indicatorului de cuprindere în învățământ, proveniența cazurilor de

necuprindere poate reieși din mai multe situații.
Rata brută de cuprindere şcolară în
Ipotetic vorbind, un copil de vârsta toate nivelurile de învăţământ –
corespunzătoare unui anumit nivel de reprezintă numărul total al
învățământ poate să nu fie înscris la o școală din copiilor/elevilor/studenţilor cuprinşi in
mai multe motive: toate nivelurile de învăţământ,
indiferent de vârstă, ca raport procentual
- Își face studiile în afara țării, deși formal
din totalul populaţiei din grupa oficială
(și statistic) este cetățean al RM. Acest
de vârsta corespunzătoare tuturor
factor este actual în cazul țării noastre, în nivelurilor de educaţie (3-23 ani).
condițiile fluxurilor migraționale sporite;
- Din cauza situației sociale vulnerabile a familiei, când lipsa mijloacelor financiare
necesare pentru vestimentația copilului, asigurarea cu obiectele necesare pentru
școală etc.) sau chiar implicarea copiilor în muncă cauzează abandonul școlar;
- Din cauza stării de sănătate (integritate) a copilului, aici referindu-ne tocmai la
copiii cu dizabilităţi,care cauzează neincluderea acestuia în învățământ.
Acest ultim factor și constituie obiectul de bază a acestui studiu, fiind pusă în discuție
tocmai incluziunea copiilor cu dizabilităţi în instituțiile de învățământ de masă1. Din
totalul gospodăriilor incluse în studiu 3,3% aveau cel puțin un copil cu dizabilitate.
Matematic, în cazul în care dreptul la studii acestor copii nu este asigurat și exercitat, rata
de cuprindere în învățământ per total pe țară este diminuată cu câteva procente.
Adițional, obiectul studiului vizează nu doar includerea copiilor cu dizabilităţi în sistemul
de învățământ, ci înrolarea acestora în instituții de învățământ de masă, de rând cu restul
copiilor.
Este de așteptat că tratamentul special, necesar în cazul dat, constituie o provocare pentru
toți actorii parte la învățământ, atât cadrele didactice, cât și elevii și părinții acestora.
Măsura în care sistemul de învățământ este pregătit sub aspectul tehnico-metodic pentru
includerea acestor copii, măsura în care corpul didactic și ceilalți elevi vor fi pregătiți
psihologic și emoțional. Acestea sunt întrebările elocvente la punerea în discuție a
Recurgem la noțiunea „instituții de învățământ de masă” pentru a delimita aceste instituții de cele
1
din cadrul sistemului rezidențial.
Pagină 12
subiectului cu privire la includerea copiilor cu dizabilităţi în instituțiile de învățământul

de masă.
Aprecieri generale cu privire la caracterul incluziv al sistemului de
învățământ
Rezultatele studiului reflectă că opinia publicului atestă o conștientizare a factorilor de

natură socială care restricționează cuprinderea tuturor copiilor în învățământ .
Respondenții (cadrele didactice și îngrijitorii) au fost rugați să aprecieze măsura în care
diferitor grupuri de copii (delimitate sub aspect social, sănătate sau reușită în studii)
dispun de un acces neîngrădit la studii.
Copiilor din grupuri nerestricționate li se atribuie de respondenți un acces aproape
complet în învățământ. Astfel, aproape suta de procente din îngrijitori și profesori care au
luat parte la studiu apreciază că categoriile precum „copii din familii bogate”, „copiii care
pot învăța bine”, „copiii sănătoși fizic și/sau mintal” au acces deplin la învățământ
preuniversitar.
Totodată sintagma exhaustivă „toți copiii din localitate”, care a fost utilizată în chestionar,
implică aprecieri negative (din perspectiva accesului) unui număr semnificativ de
respondenți, 7,1% îngrijitori și 1,7% cadre didactice, adică acești respondenți sunt de
părerea că NU „toți copiii din localitate” au acces liber la învățământ.
Imediat urmează două grupuri de copii vulnerabili din punctul de vedere social, categorii
precum „copii din sistemul rezidențial” și cei „din familii socialmente vulnerabile”,
accesul complet la învățământ pentru care este negat de un număr și mai mare de
respondenți.
Însă, unica categorie în cazul căreia publicul ridică semne de întrebare evidente în privința
asigurării accesului la învățământ sunt copiii cu dizabilităţi, menţionaţi în chestionare prin
sintagma „copii cu dizabilităţi fizice și/sau mintale”. Aproape jumătate din îngrijitori se
îndoiesc de faptul că acestor copii le este asigurat accesul la sistemul de învățământ
preuniversitar, aceeași opinie fiind exprimată și de aproape un sfert de cadre didactice.
Figura 2. Gradul de acces în sistemul de învățământ (preuniversitar) a diferitor
categorii de copii
ÎNGRIJITORI
Copiii din familiile bogate -1.1% 25.5% 72.5% Mai mult da,
Copiii care pot învăţa bine decât nu
-2.8% 30.9% 64.9%
Cu siguranţă
Toţi copiii din localitate -7.1% 30.1% 60.6%
Copiii sănătoşi fizic sau/şi mintal -5.5% 34.5% 57.3% Mai mult nu,
decât da
Nu, sigur
Copiii din internate și case de copii -13.3%26.4% 55.9%
Copiii din familiile vulnerabile -17.5% 27.5% 52.9% NŞ/NR
Copiii cu dizabilităţi fizice sau/şi mintale -9.5% -36.7% 24.6% 24.2%
Pagină 13
Formularea întrebării în chestionar: Dvs. consideraţi că au acces liber la instituțiile de învățământ (şcoală,
grădiniță) …?
CADRE DIDACTICE
Copiii din familiile bogate -0.5% 3.7% 94.3%

Mai mult da,
Copiii sănătoşi fizic sau/şi mintal -0.7% 7.4% 91.9% decât nu
Cu siguranţă
Copiii care pot învăţa bine -1.0% 4.0% 94.8%
Toţi copiii din localitate -1.7% 7.4% 89.9% Mai mult nu,
decât da
Nu, sigur
Copiii din familiile vulnerabile -2.2% 10.4% 86.9%
NŞ/NR
Copiii cu dizabilităţi fizice sau/şi mintale -5.7% -17.8%17.5% 58.8%
Formularea întrebării în chestionar: Dvs. consideraţi că au acces liber la şcoală …?
Sumar, datele studiului arată că îngrijitorii care sunt mai rezervați în aprecierea egalității
accesului în sistemul de învățământ au următoarele caracteristici:
- Au un număr mic de copii sub 18 ani în gospodărie, în special nu au copii de 7-15
ani, altfel spus sensul relației este că părinții care au puțini copii apreciază mai
negativ libertatea accesului decât părinții care au mai mulți copii;
- Au studii superioare;
- Sunt din mediul urban;
- Vorbitori de limba rusă;
- Cu statut socio-economic înalt.
Caracterul selectiv în asigurarea dreptului la studii este semnalat și de elevi. Unul din zece
elevi fiind de părere că elevilor li se acordă atenție egală la lecții foarte rar sau chiar
niciodată, circa 7 la sută pun la îndoială că toți elevii au acces egal la resursele școlii iar
circa 13 la sută susțin că nu toți copiii sunt tratați la fel în instituțiile de învățământ
preuniversitar.
Însă cel mai răspândit element care subliniază inegalitatea în tratamentul elevilor se
constată în distribuția aprecierilor acordate de elevii intervievați la afirmația „unii elevi
sunt privilegiați”. Sunt de părere că acest lucru este întotdeauna valabil 11,5%, iar alții
35,4% că uneori se evidențiază.
Figura 3. Tratament egal față de elevi în cadrul instituțiilor:aprecierea elevilor
Pagină 14
Întodeauna Uneori Rar Niciodată
Elevilor li se acordă atenţie egală la lecţii -2.3% -7.9% 67.7% 22.1%
Elevii au acces egal la resursele şcolii -1.4% -6.0% 77.1% 15.4%
Toţi copiii sunt trataţi la fel -2.4% -10.2% 50.5% 36.7%
Uneori Întodeauna Rar Niciodată
Unii elevi sunt privelegiaţi -11.5% -35.4% 18.0% 35.1%
Formularea întrebării în chestionar: Consideri că în şcoala ta…
De remarcat că băieții sunt mai rezervați în aprecierea tratamentului egal față de elevi la
toate afirmațiile supuse aprecierii.
Există anumite diferențe în funcție de limba de studii, când elevii din școlile cu limba de
predare româna sunt mai rezervați în aprecierea afirmațiilor „toți elevii sunt tratați la fel”
și „elevilor li se acordă atenţie egală la lecţii”, pe când elevii școlilor ruse sunt mai rezervați
în aprecierea accesului egal la resursele școlii.
Există diferențe și din perspectiva mediului de reședință, elevii din mediul urban sunt mai
critici în aprecierea egalității de tratare și atenție egală la lecții, pe când cei din mediul rural
în aprecierea accesului egal la resursele școlii.
Și în final, relație directă între ponderea aprecierilor pozitive cu privire la aprecierea
tratamentului egal al elevilor, care crește o dată cu promovarea claselor, când în clasa 6
susțin că toți elevii sunt întotdeauna tratați la fel 45,0%, pe când în clasa 9 deja 57,7%.
Pagină 15
Tabelul 4.Tratament egal față de elevi în cadrul instituțiilor: pe categorii de elevi

Toți copiii Elevii au Elevilor li se
sunt acces egal acordă Unii elevi
tratați la la resursele atenţie egală sunt
fel şcolii la lecţii privilegiați
Întotdeauna (%) Niciodată (%)
Total 50.5% 77.1% 67.7% 35.1%
Masculin 48.3% 72.3% 64.7% 30.9%
Genul:
Feminin 52.5% 81.3% 70.3% 38.8%
Limba de Moldoveneasca/română 49.6% 77.9% 66.1% 34.8%
comunicare: Rusa 55.2% 73.4% 75.8% 36.7%
Mediul de Urban 44.7% 81.9% 63.6% 33.9%
reședința: Rural 53.9% 74.4% 70.1% 35.8%
Clasa VI 45.0% 64.7% 65.9% 39.2%
Anul de Clasa VII 48.0% 83.6% 68.5% 33.6%
studii, clasa: Clasa VIII 50.4% 76.3% 66.7% 35.0%
Clasa IX 57.7% 82.9% 69.4% 32.9%
Formularea întrebării în chestionar: Consideri că în şcoala ta…
Atitudini cu privire la includerea copiilor cu dizabilități
Datele studiului demonstrează cu claritate că în societate predomină o atitudine

exclusivistă cu privire la integrarea copiilor cu dizabilităţi în școlile de masă. Respondenții
au fost rugați să se expună asupra faptului cum ar trebui să procedeze familia care are un
copil cu dizabilităţi în sensul educației acestuia. Doar 17,2% din îngrijitorii intervievați
sunt de părere că familia ar trebui să ia decizia ca copilul să fie înscris într-o instituție de
învățământ de masă.
Marea majoritate sunt de părere că acești copii trebuie îngrijiți în familie, alții 22,6% au
optat pentru plasarea acestora în instituții rezidențiale.
Cadrele didactice se manifestă mai deschiși pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi în
instituțiile de masă (46,5%), deși și în cazul lor atitudinile exclusiviste sunt foarte
răspândite, 31,4% din profesorii intervievați sunt de părere că acești copii trebuie îngrijiți
în familie, 13,3% optează pentru plasarea acestora în instituții rezidențiale.
Figura 4. Opțiuni pentru plasarea copiilor cu probleme în dezvoltare: aprecierile
îngrijitorilor și a cadrelor didactice
Pagină 16
54.9% 46.7%
31.4%
22.6%
13.3% 17.2%
0.4% 4.0% 4.8% 4.7%
Să-l îngrijească în Să-l plaseze într-o Să-l dea la Altceva NȘ/NR

familie instituţie (internat, grădiniţa/școala
casă pentru copii) din localitate
Îngrijitori Cadre didactice
Formularea întrebării în chestionar: În opinia Dvs., dacă o familie ar avea un copil cu probleme în
dezvoltare, cum ar fi cel mai bine să procedeze …? (Opțiunile de răspuns: „Să-l îngrijească în familie”, „Să-
l plaseze într-o instituţie (internat, casă pentru copii)”, „Să-l dea la grădiniţa/școala din localitate”)
Remarcăm că părinții tineri într-o măsură mai mare susțin că copiii cu dizabilităţi trebuie
să fie îngrijiți în familie, pe când cei mai în vârstă optează într-o măsură mai mare pentru
plasarea acestora în instituții rezidențiale. Bărbații în ponderi mai mari optează pentru
plasarea copiilor în instituții rezidențiale, pe când femeile pentru plasarea în instituții de
masă. Discrepanțele sunt evidente și pe medii de reședință (în orașe înregistrăm ponderi
mai mari de opinii că copiii cu dizabilităţi trebuie îngrijiți în familii, iar în sate sunt
semnificativ mai mari ponderile răspunsurilor care susțin plasarea în instituții speciale).
Ca limbă de comunicare, diferențele semnificative înregistrate arată că respondenții
rusolingvi susțin într-o măsură mai mare îngrijirea copiilor în familie, cei românolingvi
optează într-o măsură mai mare pentru incluziunea în instituții de masă.
În cazul profesorilor diferențele înregistrate permit să constatăm că îngrijirea copiilor cu
dizabilităţi este susținută într-o măsură mai mare de profesorii care predau în ciclurile mai
mari (gimnazial, liceal), cei care nu au clase în diriginție. Este enormă discrepanța în
funcție de limba de comunicare, optează pentru îngrijire în familie doar 24,5% din cadrele
didactice cu limba de comunicare română și 61,3% cadre didactice rusolingvi.
Ponderi mai înalte a celor ce sunt de părere că acești copii trebuie plasați în instituții
speciale înregistrează profesorii bărbați și cei care predau în instituțiile cu limba română
de predare.
Și în final, se pronunță în proporții mai înalte pentru includerea copiilor cu dizabilităţi în
instituții de masă profesorii din ciclurile primar și gimnazial, cei tineri (sub 10 ani vechime
în muncă) și vorbitori de română.
Orice reformă, schimb de accente de regulă este întâmpinată de reticențe de către subiecții
vizați. Studiul indică o relație foarte puternică între atitudine și experiență, în sensul
respingerii a ceea ce nu îi este cunoscut respondentului. Comparând răspunsurile cadrelor
didactice care au în școală copii cu dizabilităţi cu cele ale cadrelor didactice care nu au
asemenea experiențe constatăm că prezența a asemenea copii în școală sporește
semnificativ deschiderea pentru integrarea lor în instituții de învățământ de masă.
Profesorii din școlile în care există copii cu dizabilităţi în mare parte optează pentru
includerea acestei categorii de copii în instituțiile de învățământul de masă (51,0%), pe
când în rândul celor din școlile fără copii cu dizabilităţi opțiunea dominantă este de a
îngriji copiii în familie (45,7%).
Pagină 17
Figura 5. Opțiuni pentru plasare a copiilor cu probleme în dezvoltare: aprecierile

cadrelor didactice în funcție de prezența copiilor cu dizabilităţi în școală
51.0%
45.7%
34.8%
26.5%
12.6% 14.1%
4.6% 2.2% 5.3% 3.3%
Să-l îngrijească în Să-l plaseze într-o Să-l dea la Altceva NȘ/NR

familie instituţie (internat, grădiniţa/școala din
casă pentru copii) localitate
Au copii cu dezabilități în școală Nu au copii cu dezabilități în școală
Formularea întrebării în chestionar: În opinia Dvs., dacă o familie ar avea un copil cu probleme în
dezvoltare, cum ar fi cel mai bine să procedeze …? (Opțiunile de răspuns: „Să-l îngrijească în familie”, „Să-
l plaseze într-o instituţie (internat, casă pentru copii)”, „Să-l dea la grădiniţa/școala din localitate”)
Acest indicator este parte a studiului „Cunoștințele, Atitudinile și Practicile familiilor

în domeniul îngrijirii și dezvoltării timpurii a copiilor, 2009”, grupul țintă a studiului
fiind îngrijitorii de copii de 0-7 ani. Acest fapt permite punctarea evoluțiilor la capitolul
atitudini față de incluziunea copiilor cu dizabilităţi.
Deși per total incluziunea în școli a copiilor cu dizabilităţi este sprijinită de o minoritate
evidentă de respondenți, evoluțiile în percepții sunt foarte pozitive, în sensul acceptării
unor abordări incluzive. În anii 2003 și 2009 ponderi numerice considerabile întruneau
opiniile oarecum exclusiviste, pe când opțiunea pentru includerea acestei categorii de
copii în instituțiile de masă era neglijabilă numeric. Astfel, ponderea adepților pentru
ca acești copii să fie îngrijiți în familie s-a redus de la 72,3% în 2003 la 69,1% în 2009 și
54,5% în prezent.
Opțiunea pentru plasarea acestor copii în sistemul rezidențial rămâne la același nivel –
circa 20 la sută.
Totodată, înregistrăm o creștere semnificativă a opțiunilor pentru includerea copiilor
cu dizabilităţi în școlile de masă, de la 5,6% în 2003 și 5,2% în 2009 la 18,7% în 2012.
Figura 6. Opțiuni pentru plasare a copiilor cu probleme în dezvoltare în evoluție:
îngrijitori cu copii de 0-7 ani
Pagină 18
72.3%
69.1%
54.5%
20.7%
17.8% 20.3% 18.7%
5.6% 5.2% 4.3% 4.6% 5.6%

0.0% 0.8% 0.4%
Să-l îngrijească în Să-l plaseze într-o Să-l dea la Altele NŞ/NR

familie instituţie (internat, casă grădiniţa/școala din
pentru copii) localitate
2003 2009 2012
Opiniile elevilor cu privire la incluziunea copiilor cu dizabilităţi în instituțiile de

învățământ de masă sunt dispersate. O treime din respondenți au exprimat acord complet,
29,7% acord parțial și 36,0% dezacord.
Sunt mai rezervați la acest aspect băieții (38,5% față de 33,8% în rândul fetelor) dar și elevii
cu limba rusă de comunicare – 41,7% față de 34,5% în rândul elevilor cu limba română de
comunicare.
Pagină 19
Tabelul 5.Acceptarea copiilor cu dizabilităţi în școlile de masă: pe categorii de elevi

Nu sunt
Total de Parțial de deloc de
acord acord acord NȘ/NR
Total 34.1% 29.7% 36.0% 0.2%
Masculin 33.4% 27.7% 38.5% 0.4%
Genul:
Feminin 34.8% 31.4% 33.8%
Limba de Moldoveneasca/română 34.1% 31.1% 34.9%
comunicare: Rusa 34.3% 22.9% 41.7% 1.0%
Mediul de Urban 36.9% 28.6% 34.5%
reședința: Rural 32.5% 30.3% 36.9% 0.3%
Clasa VI 37.0% 26.2% 36.1% 0.7%
Anul de Clasa VII 29.2% 33.4% 37.4%
studii, clasa: Clasa VIII 33.7% 24.9% 41.5%
Clasa IX 36.4% 33.9% 29.7%
Formularea întrebării în chestionar:Crezi că copiii cu dizabilităţi (invalizii), trebuie să înveţe în şcoli
obişnuite împreună cu ceilalţi copii
Datele studiului demonstrează mai multe dedesubturi în acceptarea copiilor cu

dizabilităţi, iar declarațiile respondenților cu privire la dizabilitate în general trebuie
tratate cu precauție. Tipul dizabilităţii este elementul important pentru a înțelege măsura
în care copiii cu dizabilităţi pot fi integrați în sistemul de învățământ.
Per total în rândul respondenților au predominat aprecierile pozitive (permisive) cu
privire la includerea copiilor cu dizabilităţi (în chestionar a fost utilizată sintagma „cu
deficiențe în dezvoltare”), când peste jumătate din îngrijitorii și cadrele didactice și-au
exprimat acordul (complet sau parțial) cu acceptarea copiilor cu dizabilităţi în procesul
educațional alături de ceilalți copii. Alții 25,1% îngrijitori și 14,8% cadre didactice au
exprimat o poziție incertă – nici acceptare dar nici dezacord. Cei care se opun includerii
copiilor cu dizabilităţi sunt într-o minoritate numerică (25% îngrijitori și 24% cadre
didactice).
Schimbarea accentelor prin punerea în discuție a tipului de dizabilitate însă scoate în
evidență clară că acceptarea declarată la nivel general vizează de fapt doar dizabilităţile
fizice. Ideea incluziunii educaţionale a copiilor cu dizabilităţi intelectuale întâmpină o
opoziție puternică, cu predominarea respondenților care nu acceptă – în cazul
îngrijitorilor 14,1% dezacord total și 43,2% înclină spre dezacord iar în cazul cadrelor
didactice opoziția este și mai puternică, 29,6% dezacord total și 41,0% parțial.
Pagină 20
Figura 7. Aprecieri generale privind incluziunea copiilor cu dizabilităţi în instituțiile

de învățământ preuniversitar
ÎNGRIJITORI
Copiii cu deficiențe în dezvoltare ar Nici …, nici …

trebui să se educe împreună cu ceilalți -2.6% -21.9% 25.1% 31.7% 18.5%
elevi Mai degrabă
deacord
Copiii cu dizabilităţi fizice trebuie să Complet deacord
înveţe în şcoli obişnuite împreună cu -2.8% -24.1% 25.2% 30.4% 17.2%
ceilalţi elevi Mai degrabă nu
sunt deacord
Copiii cu dizabilităţi psihice trebuie să Nu sunt deloc
înveţe în şcoli obişnuite împreună cu -14.1% -43.2% 23.4% 14.6% 4.5% deacord
ceilalţi elevi NȘ/NR
Formularea întrebării în chestionar: Sunteţi sau nu de acord cu următoarele afirmaţii? (afirmațiile sunt redate
în figură)
CADRE DIDACTICE
Copiii cu deficiențe în dezvoltare ar Nici …, nici …

14.8%
trebui să se educe împreună cu ceilalți -5.7% -18.0% 34.6% 26.9%
elevi Mai degrabă
deacord
Copiii cu dizabilităţi fizice trebuie să
12.6%
înveţe în şcoli obişnuite împreună cu -5.9% -16.0% 33.6% 31.9% Complet deacord
ceilalţi elevi
Mai degrabă nu
Copiii cu dizabilităţi psihice trebuie să 8.1% sunt deacord
înveţe în şcoli obişnuite împreună cu -29.6% -41.0% 15.8% 5.4%
Nu sunt deloc
ceilalţi elevi
deacord
Formularea întrebării în chestionar: Sunteţi sau nu de acord cu următoarele afirmaţii? (afirmațiile sunt redate
în figură)
Pe categorii socio-demografice constatăm că respingerea este aproximativ de același nivel

în toate grupurile, deși se evidențiază persoanele cu studii medii incomplete sau
profesionale, locuitorii din mediul rural și cu statut socio-economic mediu al gospodăriei.
În cazul cadrelor didactice un nivel de respingere mai pronunțat manifestă profesorii din
ciclul liceal, bărbați, rusolingvi, din mediul urban.
Mai jos redăm ordonarea tipurilor de dizabilităţi după gradul de acceptare a acestora în
instituțiile de învățământ de masă.
În studiul în rândul îngrijitorilor adițional a fost testată și acceptarea copiilor din
instituțiile rezidențiale, care vedem că sunt mult mai acceptați decât copiii cu
dizabilităţi,cu 38,9% răspunsuri „da, sigur” și 40,1% „probabil da”. Această categorie este
urmată de copiii cu deficiențe locomotorii – 27,2% și 35,6% respectiv.
Pagină 21
În cazul celorlalte tipuri de deficiențe constatăm predominația numerică a pozițiilor de

respingere, și anume deficiențele de vedere întrunesc aproape 59 la sută răspunsuri de
neacceptare, cele de limbaj 58 la sută, cele de auz circa 62 la sută. Cel mai respins grup
sunt copiii cu deficiențe mintale, împotriva includerii cărora se pronunță circa 76 la sută
din îngrijitorii intervievați și doar 19 la sută acceptări.
În cazul cadrelor didactice ordonarea este aproximativ aceiași, gradul de acceptare a
copiilor cu probleme de mobilitate este egal cu acceptarea anunțată la nivel general – circa
70 la sută acceptări. Urmează copiii cu deficiențe de limbaj cu circa 63% acceptări și 47 la
sută respingeri. Celelalte categorii sunt predominant respinse. Copii cu deficiențe de
vedere circa 69% opțiuni de inacceptare, cu deficiențe de auz 66 la sută, mintale 80 la sută.
În rândul elevilor diferențierea pe tipuri de dizabilităţi este mai puțin pronunțată, deși și
în cazul acestora se evidențiază ca și respingere dizabilitatea intelectuală – circa 71%
opțiuni de respingere.
Figura 8. Aprecieri privind incluziunea copiilor cu diferite tipuri de dizabilităţi în
instituțiile de învățământ preuniversitar
ÎNGRIJITORI
Probabil da Da, sigur Probabil nu Sigur nu NȘ/NR
copiii din internate și case de copii -3.7% -4.9%-12.5% 40.1% 38.9%
cu probleme de mobilitate -2.4%-10.3%

-24.6% 35.6% 27.2%
cu deficiențe de vedere -2.8% -24.1% -34.7% 28.9% 9.6%
cu deficiențe de limbaj -3.7% -23.0% -35.1% 27.9% 10.3%
cu deficiențe de auz -2.6% -24.7% -37.4% 25.6% 9.6%
cu deficiențe mintale -4.5% -37.9% -38.1% 15.5% 3.9%
Formularea întrebării în chestionar: Considerați că (categoriile sunt listate în figură) trebuie să învețe în
școlile/grădinițele obișnuite, împreună cu ceilalți copii?
CADRE DIDACTICE
copiii cu nevoi speciale sau cu dizabilități -0.5% -8.4%-20.7% 38.8% 31.6%
copiii cu probleme de mobilitate -0.2% -12.3%

-17.0% 38.8% 31.6%
copiii cu deficiențe de limbaj -0.5% -16.5% -30.1% 36.5% 16.3%
copiii cu deficiențe de vedere -0.2% -23.2% -35.8% 24.2% 16.5%
copiii cu deficiențe de auz -0.2% -24.4% -42.0% 20.0% 13.3%
copiii cu deficiențe mintale -1.5% -41.2% -38.8% 13.3% 5.2%
Formularea întrebării în chestionar: Considerați că (categoriile sunt listate în figură) trebuie să învețe în școlile
de masă, împreună cu ceilalți copii?
ELEVI
Pagină 22
au probleme cu vorbirea, nu pronunță bine -1.7% -23.1% -24.6% 29.8% 20.8%
au probleme cu mersul sau nu pot merge singuri… -1.6% -25.7% -24.7% 23.4% 24.6%
au probleme cu vederea, nu văd bine -1.8% -26.6% -24.3% 27.7% 19.7%
au probleme cu auzul, nu aud bine -1.4% -32.2% -29.7% 22.6% 14.1%
au probleme mintale, de gândire-2.8% -39.6% -31.3% 17.8% 8.5%
Formularea întrebării în chestionar: Considerați că (categoriile sunt listate în figură) trebuie să învețe în școlile
obișnuite, împreună cu ceilalți copii?
Comparația pe audiențe subliniază faptul că elevii mai puțin accentuează tipul de

deficiențe și gradul de respingere în cazul deficiențelor intelectuale deși predominant, este
de un nivel mai mic decât în cazul îngrijitorilor și cadrelor didactice.
Ca și diferențe, constatăm tratarea specifică în rândul celor trei grupuri de respondenți a
incluziunii copiilor cu probleme de mobilitate, deficiențe de vedere și limbaj. Problemele
de mobilitate au fost mai des tratați ca nefiind o barieră pentru incluziune în cazul
profesorilor (70,4% răspunsuri de acceptare), pe când elevii sunt mult mai rezervați (doar
48,0% acceptări).
În cazul deficiențelor de vedere se evidențiază elevii printr-un grad mai înalt de acceptare
(47,4%) decât cel înregistrat în rândul cadrelor didactice (40,7%) și a îngrijitorilor (38,5%).
În ceea ce privește deficiențele de limbaj se evidențiază îngrijitorii, care sunt mult mai
rezervați (38,2% răspunsuri de acceptare) decât cadrele didactice (52,8%) și elevii (50,6%).
Figura 9. Gradul de acceptare a copiilor cu diferite tipuri de dizabilităţi în instituțiile
de învățământ preuniversitar comparativ pe audiențe(% acceptărilor)
70.4%
62.8%
52.8% 50.6%
48.0% 47.4%
40.7%38.5% 38.2%
36.7%
33.3%35.2%
26.3%
18.5%19.4%
cu probleme de cu deficiențe de auz cu deficiențe de cu deficiențe de cu deficiențe

mobilitate vedere limbaj mintale
Cadre didactice Îngrijitori Elevi
În studiu a fost măsurată și acceptarea copiilor cu dizabilităţi la general și pe tipuri de

deficiențe prin proiecția situației la nivelul personal al respondentului. Respondenții au
fost întrebați dacă acceptă includerea copiilor cu dizabilităţi în clasa / școala proprie.
Constatăm că diferențierile pe tip de dizabilitate sunt practic aceleași, cu un nivel de
Pagină 23
acceptare maxim pentru copiii cu probleme de mobilitate și respingere maximă în cazul

deficiențelor intelectuale.
În cazul elevilor la întrebarea cu privire la includere au fost propuse variante de răspuns
„ar fi bine pentru toți, ar fi rău pentru acești copii (cu dizabilităţi), ar fi rău pentru ceilalți
copii și ar fi rău pentru toți copiii”. Constatăm că preocuparea de bază reflectată în
răspunsuri este că incluziunea ar dăuna anume copiilor cu dizabilităţi, răspuns acordat
mult mai des decât răspunsurile că includerea acestor copii ar dăuna celorlalți copii.
Figura 10. Aprecieri privind incluziunea copiilor cu diferite tipuri de dizabilităţi în
clasele proprii
ÎNGRIJITORI (în clasa în care își fac studiile copiii lor)
copii din internate și case de copii -5.0%

-11.7% 41.7% 39.1%
copii cu probleme de mobilitate -12.5% -22.4% 36.3% 26.7%
copii cu nevoi speciale sau cu dizabilități -11.2%-28.4% 33.5% 21.4%
copii cu deficiențe de limbaj -22.6% -29.5% 29.7% 14.9%
copii cu deficiențe de vedere -23.2% -30.1% 29.7% 14.2%
copii cu deficiențe de auz -23.1% -31.5% 28.8% 14.0%
copii cu deficiențe mintale -38.5% -34.3% 16.8% 6.3%
Formularea întrebării în chestionar: Ați accepta ca în clasă cu copilul Dvs. să învețe și copii (categoriile sunt
listate în figură) …
CADRE DIDACTICE (în clasele în care predau)
cu probleme de mobilitate 13.3% Mai multe

-6.2% -37.0% 40.2%
avantaje decât
dezavantaje
cu nevoi speciale sau cu dizabilități -8.4% -41.2% 39.8% 6.9%
Doar avantaje
cu deficiențe de limbaj -11.4% -44.9% 32.6% 7.2%
cu deficiențe de vedere -12.3% -45.7% 29.1% 7.7% Mai multe

dezavantaje
cu deficiențe de auz -12.8% -46.7% 29.1% 6.9% decât avantaje
Doar
cu deficiențe mintale -33.3% -46.9% 11.6% 3.7% dezavantaje
Formularea întrebării în chestionar: Credeți că dacă în clasele în care predați ar fi elevi (categoriile sunt listate în
figură) aceasta ar crea pentru ceilalți copii (sănătoși) …
ELEVI (în clasa în care își fac studiile)
Pagină 24
Cred că ar fi
copiii din internate și case de copii -10.0% -8.1% -19.3% 58.1% bine pentru
toți
au probleme cu mersul sau nu pot merge singuri Cred că ar fi
-12.2% -10.2% -40.4% 34.0% rău pentru
(se deplasează în cărucior)
acești copii
au probleme cu vorbirea, nu pronunță bine -14.5% -14.1% -38.5% 29.7% Cred că ar fi
rău pentru
copiii sănătoși
au probleme cu vederea, nu văd bine -14.0% -13.1% -39.7% 29.6%
Cred că ar fi
rău pentru toți
au probleme cu auzul, nu aud bine -17.1% -13.9% -40.3% 25.3%
NȘ/NR
au probleme mintale, de gândire -27.5% -15.3% -37.1% 14.4%
Formularea întrebării în chestionar: Credeți că ar fi bine ca în clasa ta ar învăța și copii care … (categoriile sunt
listate în figură) …
Realizând un indice sintetic care încadrează în sine gradul de acceptare manifestat de

cadre didactice pentru toate tipurile de dizabilitate am corelat valoarea acestuia cu
prezența în școala în care activează respondentul a copiilor cu dizabilităţi. Asumându-ne
tratarea acestor indicatori ca valori obiective concluzionăm că prezența copiilor în
instituția în care predă cadrul didactic intervievat sporește de circa 13 ori nivelul de
acceptare în general a copiilor cu dizabilităţi în școlile obişnuite și de circa 5 ori nivelul de
acceptare în particular (în școala/clasa în care predă cadrul didactic).
Figura 11. Indicii integrați de acceptare2 a incluziunii copiilor cu dizabilităţi în instituții
în baza răspunsurilor cadrelor didactici: în funcție de prezența sau absența copiilor cu
dizabilităţi în instituția în care predă respondentul
Indicele de incluziune a copiilor cu dezabilități în
Indicele de incluziune a copiilor cu dezabilități în instituțiile de învățământ preuniversitar: în clasele în
instituțiile de învățământ preuniversitar: la general care predau
0.10
-0.41
-1.17
-1.89
Au copii cu dezabilități în școală Nu au copii cu dezabilități în școală
2
Reprezintă media răspunsurilor, unde răspunsurilor extrem pozitive (ex. „doar avantaje” (în urma
includerii copiilor cu deficiențe în clasa în care predă respondentul) li se atribuie valoarea 1, celor
pozitive medii (ex. „mai multe avantaje decât dezavantaje”) li se atribuie valoarea 0,5, celor
negative medii (ex. „mai multe dezavantaje decât avantaje”) valoare (-0,5) și celor extrem negative
(ex. „doar dezavantaje”) valoarea (-1). Coeficientul poate varia în limita 6 și (-6). Valoarea medie
egală cu 6 ar însemna că toți respondenții văd doar avantaje în urma includerii copiilor cu deficiențe
de toate tipurile (6 categorii), iar valoarea (-6) ar însemna că toți respondenții văd doar dezavantaje.
Pagină 25
Pe categorii socio-demografice ale îngrijitorilor gradul de acceptare a copiilor cu

dizabilităţi în clasa în care învață copilul lor crește odată cu sporirea numărului de copii
sub 18 ani în familie. Îngrijitorii care au copii sub 6 ani înregistrează un grad de acceptare
mai mare. Nivel scăzut de toleranță sub acest aspect manifestă îngrijitorii bărbați, din
mediul rural, românolingvi.
În cazul cadrelor didactice nivel maxim de respingere înregistrăm în rândul profesorilor
din ciclul liceal, cu stagiu de muncă mediu, rusolingvi.
Elevii care sunt mai rezervați în acceptarea copiilor cu dizabilităţi în propria clasă sunt
mai degrabă fete, din mediul rural, rusolingvi.
Pagină 26
Incluziunea copiilor cu dizabilităţi în sistemul de învățământ: avantajele

și dezavantajele percepute
Motivele invocate pro sau contra incluziunii copiilor cu dizabilităţi în școlile de masă sunt
multiple, deși pot fi grupate în câteva curente majore. Totodată toate cele trei audiențe se
referă de regulă la aceleași avantaje și dezavantaje.
AVANTAJE
Astfel, îngrijitorii care văd și au putut invoca careva avantaje în cazul includerii copiilor
cu dizabilităţi au menționat că ceilalți copii vor deveni mai buni, mai toleranți - 7,7%, vor
fi mai sensibili și grijulii – 5,9%. O serie de avantaje se referă la completarea concepției
copiilor despre viață: vor vedea care este viața reală - 3,3%, vor cunoaște despre existența
copiilor cu dizabilităţi - 2,5%. Unu din zece îngrijitori (11,1%) nu văd nici un fel de avantaje
pentru copiii sănătoși în urma includerii copiilor cu dizabilităţi.
Principalul avantaj pentru copiii cu dizabilităţi perceput de îngrijitori este că acești copii
se vor integra mai ușor în societate - 7,9%. Alții 5,1% sunt de părere că acești copii se vor
simți mai bine emoțional, 5,0% că copiii cu dizabilităţi se vor dezvolta mai bine, 4,9% că
vor învăța mai mult.
Figura 12. Avantajele includerii copiilor cu dizabilităţi în instituțiile de învățământ
preuniversitar în opinia îngrijitorilor
Avantaje pentru ceilalți copii Avantaje pentru copiii cu nevoi speciale
Vor deveni mai buni, mai toleranți 7.7% Se vor integra mai ușor în societate 7.9%
Se vor simți bine emoțional, mai… 5.1%
Vor fi mai sensibili, mai miloși 5.9%
Se vor dezvolta mai bine 5.0%
Vor învăța mai bine 3.3%
Vor învăța mai mult 4.9%
Vor vedea care este viața reala 3.3% Toți sunt egali 3.9%
Vor cunoaște despre existenta… 2.5% Vor învăța unii de la alții 2.6%
Vor fi împreună vor conlucra Nu vor fi izolați de societate 2.3%

2.4%
Vor fi ajutați de ceilalți 2.1%
Se vor simți mai bine 1.7%
Vor mai uita de problemele de… 1.8%
Se vor respecta reciproc 1.6% Vor avea prieteni 1.7%
Îi vor stima pe acești copiii 1.4% Vor comunica mai mult 1.7%
Mai responsabili 1.2% Copii vor fi în familii 1.4%

Le-ar fi mai interesant 1.1%
Vor comunica 1.2%
Vor avea un viitor mai bun 1.0%
Egalitate în drepturi 0.8%
Nu vor fi singuri 0.9%
Ajutor reciproc 0.6% Va apărea stima reciprocă 0.7%
Altceva 3.3% Altceva 2.3%
Nu sunt avantaje: 11,1% Nu sunt avantaje: 7,9%

NȘ/NR: 51,8% NȘ/NR: 45,8%
Pagină 27
Formularea întrebărilor în chestionar: Care credeți că sunt avantajele includerii copiilor cu dizabilităţi
în școlile obişnuite? Vă rog să vă referiți la avantajele pentru ceilalți copii. / Vă rog să vă referiți la avantajele
pentru copiii cu dizabilităţi.
Cadrele didactice în mare parte invocă aceleași lucruri ca și avantaje, doar cu accente
diferite. Printre avantajele pentru copiii sănătoși cel mai des sunt invocate aspecte legate
de toleranță: copiii vor deveni mai grijulii și mai buni - 37,3% și mai toleranți - 19,3%.
Avantajele pentru copiii cu dizabilităţi se referă la socializare (23,7% – echivalent cu
opțiunea de integrare invocată de îngrijitori), pe locul doi cu 16,8% sentimentul de
egalitate – 16,8%.
Remarcăm că doar 12,3% din cadre didactice nu văd nici un fel de avantaje pentru ceilalți
copii și 7,4% pentru copiii cu dizabilităţi în urma includerii acestora din urmă în școlile de
masă.
Figura 13. Avantajele includerii copiilor cu dizabilităţi în instituțiile de învățământ
preuniversitar în opinia cadrelor didactice
Avantaje pentru ceilalți copii Avantaje pentru copiii cu nevoi speciale
Ceilalţi copii vor deveni mai grijulii… 37.3% Socializare 23.7%

Vor fi egali 16.8%
Vor deveni mai toleranţi 19.3%
Se vor dezvolta împreună 8.1%
Ajutor reciproc 5.7%
Comunicare 7.9%
Socializare 4.7%
Incredere în sine 5.2%
Se vor dezvolta împreună 4.2%
Ajutor reciproc 4.4%
Vor avea prieteni 4.2% Se vor simţi utili 4.2%
Comunicare 2.5% Ar tinde spre un ideal 3.5%
Se vor respecta 1.7% Ar învăţa mai bine 3.2%
Îşi vor da seama cît de fericiţi sunt 1.7% Vor avea prieteni 3.2%
Adaptare 2.2%
Vor acumula experienţă de viaţă 1.7%
Vor avea noi deprinderi 1.7%
Vor fi egali 1.2%
Se vor afirma în societate 1.5%
Vor fi mai optimişti 1.0%
Se vor simţi mai bine 1.5%
Vor deveni mai responsabili 1.0% Vor fi motivaţi 1.5%
Vor fi motivaţi 1.0% Vor deveni mai toleranţi 1.0%
Nu sunt avantaje: 12,3% Nu sunt avantaje: 7,4%

NȘ/NR: 12,1% NȘ/NR: 10,1%
Pagină 28
DEZAVANTAJE
Cu referire la dezavantaje, trebuie să remarcăm în cazul îngrijitorilor ponderea sporită a
celor care nu văd dezavantaje – 6,6% susțin că dezavantaje nu există iar 60,4% nu au știut
să invoce nici un dezavantaj pentru copiii sănătoși.
Cele mai des invocate probleme sunt că copiii vor fi distrași de la ore (4,8%), mai greu vor
însuși programul (4,6%), vor apărea probleme, conflicte (3,8%).
Ca și dezavantaje pentru copiii cu dizabilităţi, principala îngrijorare ține de atitudinea
celorlalți copii, 21,2% din îngrijitori susțin că copiii cu dizabilităţi vor fi ofensați, jigniți de
colegi, 6,6% că vor fi discriminați. O altă preocupare majoră ține de capacitatea copiilor cu
dizabilităţi de a face față programului de studii – 7,4%.
Figura 14. Dezavantajele includerii copiilor cu dizabilităţi în instituțiile de învățământ
preuniversitar în opinia îngrijitorilor
Dezavantaje pentru ceilalți copii Dezavantaje pentru copiii cu nevoi speciale
Vor fi distrași de la ore 4.8% Vor fi ofensați de colegi, jigniți 21.2%

Nu vor face față… 7.4%
Mai greu vor însuși programul 4.6%
Vor fi discriminați 6.6%
Vor apărea probleme, conflicte 3.8%
Lipsa condițiilor speciale și… 3.1%
Ar putea deveni agresivi 3.3% Vor fi izolați 3.0%
Profesorii nu le vor acorda atenție 2.8% Le va fi greu să se adapteze 2.7%
Se vor simți inferiori 1.9% Vor fi intimidați 2.4%
Profesorii nu le vor acorda… 1.3%
Se vor simți prost 1.9%
Nu vor avea rezultate bune… 1.1%
Se vor izola 1.8%
Nu se vor putea deplasa… 0.8%
Nu vor învăța 1.6%
Se vor deprinde greu cu… 0.8%
Școlile nu au condiții necesare 1.2% Nu vor fi apreciați 0.8%
Vor fi ofensați 1.0% Trebuie sa învețe în scoli… 0.7%
Altceva Altceva 1.2%
4.3%
Nu sunt dezavantaje: 6,6% Nu sunt dezavantaje: 4,0%

NȘ/NR: 60,4% NȘ/NR: 43,0%
Formularea întrebărilor în chestionar: Care credeți că sunt dezavantajele includerii copiilor cu dizabilităţi
Profesorii sunt îngrijorați că în urma includerii copiilor cu dizabilităţi ceilalți copii vor
primi mai puțină atenție (9,9%), nu vor face față materialului (7,9%), vor avea mai puțin
timp pentru răspuns (5,2%).
Aceiași îngrijorare și pentru copiii cu dizabilităţi – aceștia vor fi înjosiți și obijduiți – 14,3%,
nu vor face față materialului – 8,6%.
Remarcăm că apare problema gradului de pregătire a școlilor și elevilor pentru a încadra
în studii copiii cu dizabilităţi, 4,4% din respondenți susțin că copiii obişnuiţi nu sunt
Pagină 29
pregătiți psihologic pentru aceasta iar 7,2% indică în mod direct în calitate de dezavantaj
pentru copiii cu dizabilităţi faptul că școlile nu sunt pregătite pentru integrarea acestora. .
Figura 15. Dezavantajele includerii copiilor cu dizabilităţi în instituțiile de învățământ
preuniversitar în opinia cadrelor didactice
Dezavantaje pentru ceilalți copii Dezavantaje pentru copiii cu nevoi speciale
Vor fi înjosiţi şi obijduiţi 14.3%
Vor primi mai putină atenţie 9.9%
Nu vor face faţă materialului 8.6%
Nu vor face faţă materialului 7.9% Şcolile nu sunt pregătite 7.2%
Mai puţin timp de răspuns 5.2% Vor fi complexaţi 5.7%
Nu sunt pregatiţi psihologic 4.4% Vor fi discriminaţi 4.7%
Nu se vor simţi bine 3.7% Vor primi mai puţină atenţie 4.7%
Vor pierde timp la lecţii 3.7% Nu se vor simţi bine 4.4%
Nu se vor concentra Vor fi singuratici 3.5%
3.7%
Nu vor fi acceptaţi de ceilalţi 3.2%
Vor fi înjosiţi şi obijduiţi 3.5%
Vor fi stingheriţi 2.0%
Vor încurca 3.0%
Nu vor fi înteleşi 1.5%
Va scădea interesul pentru studii 2.5%
Nu se vor descurca fizic 1.5%
Nu vor fi acceptaţi de ceilalţi 1.5% Vor încurca 1.5%
Nu se vor respecta 1.2% Profesorii nu sunt instruiţi 1.2%
Dezorganizarea clasei 1.2% Le va fi ruşine 1.2%
Conflicte 1.0% Au nevoie de un program special 1.2%
Nu vor comunica unii cu alţii 1.0% Se vor adapta greu 1.0%
Vor fi complexaţi 1.0% Vor vedea faţa negativă a lumii 1.0%
Vor fi discriminaţi Nu vor fi liberi 1.0%
1.0%
Nu sunt pregătiţi psihologic 1.0%
Complicarea procesului didactic 1.0%
Mai puţin timp de răspuns 1.0%
Altceva 5.5%
Altceva 5.0%

NȘ/NR: 19,5% NȘ/NR: 21,5%
Elevii la rândul său invocă drept dezavantaje faptul că copiii sănătoși nu se vor simți
comod de prezența copiilor cu dizabilităţi, nu se vor înțelege cu aceștia, integrarea copiilor
cu dizabilităţi le va lua timp celorlalți elevi și vor rămâne în urmă cu însușirea materialului
și chiar temerea că copiii cu dizabilităţi le vor încurca la lecții.
Ca și dezavantaj pentru copiii cu dizabilităţi sunt invocate aceiași îngrijorări. Aceștia vor
fi înjosiți (21,1%), nu vor înțelege informația (materialul didactic) – 17,2%.
Este foarte important de menționat că elevii în cea mai mare proporție comparativ cu
părinții și profesorii intervievați, nu văd dezavantaje pentru sine. Astfel, 43,0% din elevi
Pagină 30
susțin că copiii sănătoși nu au nici un fel de dezavantaje în urma de la prezența copiilor

cu dizabilităţi, comparativ cu doar 21,5% cadre didactice și 6,6% îngrijitori.
Pagină 31
Figura 16. Probleme cu care se pot confrunta copiii cu dizabilităţi și ceilalți copii în urma
includerii celor dintâi în instituțiile de învățământ preuniversitar: opinia elevilor
Ceilalți copii Copiii cu nevoi speciale
Nu se vor simţi comod 6.9% Vor fi înjosiţi 21.1%
Nu vor înţelege informaţia 17.2%
Nu se vor înţelege unul cu altul 5.5%
Nu vor fi înţeleşi 8.8%
Le vor lua din timp şi vor rămîne Vor fi discriminaţi
5.3% 4.7%
în urmă
Vor vorbi urît cu ei 4.1%
Îi vor încurca la lecţii 5.0% O să le fie greu 4.0%
Nu vor putea comunica cu ei 3.2% Condiţiile fizice nu le permit să… 3.7%
Le va fi greu să comunice 3.6%
Li se v acorda mai puţină atenţie 3.1% Vor fi izolaţi 3.2%
Nu vor învăţa 2.2% Vor fi agresivi se vor bate 2.9%
Nu vor avea prieteni 2.8%
Vor apărea conflicte 2.0% Vor fi ignoraţi 2.5%
Va trebui sa-i ajute Nu se vor putea adapta 2.4%
1.3%
O să se simtă incomod 2.2%
Nu se vor simţi bine psihologic 1.2% Nu se vor stima 2.0%
Nu se vor respecta Nu vor fi acceptaţi 1.8%
1.1%
Vor fi stresaţi 1.4%
Se vor enerva 1.0% Nu-l vor ajuta 1.2%
Vor sta la distanţă O să încurce la lecţii 1.2%
1.0%
Şcoala nu este pregătită 1.2%

NȘ/NR: 14,9% NȘ/NR: 8,6%
Formularea întrebărilor în chestionar: Ce probleme crezi că pot avea copiii despre care am discutat
anterior (care nu pot merge singuri, cu probleme de auz, de vorbire etc.) dacă ei ar învăța în școala cu alți
copii, care sunt sănătoși? / Ce probleme crezi că pot avea copiii sănătoși dacă ei ar învăța în școala cu copii
despre care am discutat anterior (care nu pot merge singuri, cu probleme de auz, de vorbire etc.)?
Pagină 32
Aprecierea gradului de pregătire a instituțiilor de învățământ pentru

includerea copiilor cu dizabilităţi
Îngrijorările exprimate de cadrele didactice cu privire la gradul de pregătire (în modul în

care respondenții își definesc această noțiune) a școlilor de masă pentru incluziunea
educaţională a copiilor cu dizabilităţi,atunci când au fost discutate dezavantajele în urma
incluziunii sunt confirmate și în aprecierile acordate la o întrebare care aborda în mod
direct subiectul dat. Doar 17,8% din cadrele didactice incluși în studiu sunt de părere că
școlile de masă sunt pregătite pentru acceptarea copiilor cu dizabilităţi.
Îngrijitorii intervievați sunt și mai rezervați în aprecieri, doar 9,5% se arată încrezuți că
instituțiile de învățământ de masă sunt pregătite pentru a face față în cazul eventualei
incluziuni a copiilor cu dizabilităţi.
Figura 17. Gradul de pregătire a școlilor de masă pentru integrarea copiilor cu
dizabilităţi (% răspunsurilor Da, școlile sunt pregătite)
17.8%
9.5%
Îngrijitori Cadre didactice
Formularea întrebărilor în chestionar:Considerați că școlile obişnuite sunt pregătite pentru integrarea

copiilor cu nevoi speciale?
Considerați că școlile de masă sunt pregătite pentru integrarea copiilor cu nevoi speciale?
Sunt rezervate cadrele didactice de toate categoriile, însă prin comparație, în rândul
profesorilor rusolingvi și celor din mediul rural înregistrăm ponderi mai înalte a celor care
consideră că școlile de masă sunt pregătite pentru incluziunea copiilor cu dizabilităţi.
Paradoxal este că aceste categorii de profesori anterior se arătau mai rezervați pentru
incluziunea acestor copii în școlile masă.
O altă neconcordanță în percepții constatăm în raportarea dezavantajelor menționate
anterior și aprecierile acordate cu referire la aspectele de bază pentru incluziunea copiilor
în școli. Pe de o parte printre principalele dezavantaje menționate de cadre didactice erau
cele legate de atitudini intolerante ale celorlalți copii față de copiii cu dizabilităţi. În același
timp, atitudinea/toleranța personalului și a celorlalți copii sunt considerate ca fiind
aspectele la care școlile sunt cel mai bine pregătite pentru a face față incluziunii copiilor
cu dizabilităţi. Problemele restante sunt mai degrabă de ordin tehnic, în primul rând în
școlile de masă lipsesc condițiile tehnice necesare, la fel școlile nu sunt asigurate cu
personal suplimentar necesar. Rămâne la un nivel care lasă de dorit și pregătirea cadrelor
didactice din punct de vedere metodic. Astfel, doar unu din zece respondenți apreciază ca
foarte bine și bine condițiile tehnice, doar circa 35 la sută apreciază pozitiv asigurarea cu
personal suplimentar.
Pagină 33

dizabilităţi sub aspectele… : opinia cadrelor didactice
Bine Foarte bine Rău Foarte rău, deloc NȘ/NR

Atitudinea / toleranța personalului față de copiii
-1.2%-7.9% 66.2% 21.5%
cu nevoie speciale
Atitudinea / toleranța celorlalți copii față de
-2.7%-17.8% 65.2% 8.9%
copiii cu nevoie speciale
Pregătirea metodică a cadrelor didactice -5.4% -34.8% 50.4% 7.9%
Asigurarea cu personal suplimentar (persoane

-22.2% -41.7% 29.1% 5.4%
de sprijin, psihologi, consilieri, etc.)
Condiții tehnice (ex. rampe pentru cărucior) -47.7% -40.7% 8.9% 1.5%
Formularea întrebării în chestionar:Cât de pregătite pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi sunt școlile
obişnuite în ceea ce privește…
Topul problemelor în cazul îngrijitorilor este aproximativ același, cu aprecieri mai bune
cu privire la toleranță și mai proaste cu privire la asigurarea condițiilor tehnice și cu
personal suplimentar, special. Menționăm în același timp că per total îngrijitorii la toate
aspectele se arată mai rezervați decât cadrele didactice.
dizabilităţi sub aspectele… : opinia îngrijitorilor
Bine Foarte bine Rău Foarte rău, deloc NȘ/NR
Atitudinea / toleranța personalului față de copiii
-12.2% -37.9% 32.2% 2.3%
cu nevoie speciale
Pregătirea metodică a cadrelor didactice -13.1% -43.9% 28.9% 2.1%
Atitudinea / toleranța celorlalți copii față de copiii

-12.9% -43.6% 25.9% 1.3%
cu nevoie speciale
Asigurarea cu personal suplimentar (persoane de
-19.5% -51.8% 17.5% 0.7%
sprijin, psihologi, consilieri, etc.)
Condiții tehnice (ex. rampe pentru cărucior) -36.2% -48.4% 7.6% 0.3%
Formularea întrebării în chestionar:Cât de pregătite pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi sunt

școlile obişnuite în ceea ce privește…
Pagină 34
Patru din zece cadre didactice (42,5%) au beneficiat de careva instruiri speciale pentru
integrarea copiilor cu dizabilităţi în școli. Acest indicator răspunde la mai multe întrebări
cu privire la diferențierile în percepții și atitudini a diferitor categorii de profesori față de
integrarea copiilor cu
Figura 20. Ponderea cadrelor didactice care au participat la
dizabilităţi, deoarece
instruiri cu privire la integrarea copiilor cu dizabilităţi în
se constată o
școală și aprecierea nivelului de pregătire
includere
NȘ/NR,
fragmentară a
0.2%
cadrelor didactice la
asemenea instruiri.
În primul rând Da, 42.5%
rezervele sporite
manifestate de Nu, 57.3%
cadrele didactice
rusolingvi sunt
determinate de
nivelul foarte scăzut
de includere acestora
în programele de Formularea întrebării în chestionar:Dvs. ați urmat careva instruiri
instruire respective, speciale pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi în școală?
beneficiind de Figura 21. Aprecierea nivelului de pregătire cu privire la
instruiri speciale integrarea copiilor cu dizabilităţi în școală
doar 10,7% profesori
71.5%
rusolingvi față de
49,7% românolingvi. 51.9%
47.4%
La fel și în cazul
37.1%
bărbaților, care au 34.3%
beneficiat de
16.9%
instruiri în proporții 10.5% 12.1%
7.4%
5.4%
aproape de două ori 1.7% 1.2% 0.0%1.7%1.0%
mai mici decât
Foarte Mai degrabă Mai degrabă nu Deloc nu sunt NȘ/NR
femeile (26,7% față pregătit(ă) pregătit(ă) sunt pregătit(ă) pregătit(ă)
de 47,1% respectiv).
Au urmat cursuri Nu au urmat cursuri Total
(anexa 1, tabelul 10).
În aprecierea Formularea întrebării în chestionar:În calitate de cadru didactic, cât de
pregătit(ă) credeți că sunteți pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi în
nivelului de
școală?
pregătire pe care și le
atribuie profesorii intervievați constatăm că aproape o treime se consideră mai degrabă
nepregătiți (34,3%, în cazul celor care nu au urmat cursuri și mai mare – 47,4%) iar 7,4%
consideră că nu sunt deloc pregătiți (12,1% în rândul celor care nu au urmat cursuri
speciale).
Pagină 35
Alte aspecte
În continuare vom prezenta datele pentru o serie de aspecte măsurate suplimentar, fiind
tangențial conexe subiectului de analiză.
Discriminare
Datele studiului sugerează că discriminarea (în orice formă) în școli nu este un fenomen
lipsă. Unul din zece cadre didactice (10,4%) au semnalat existența a cazurilor de
discriminare în instituțiile în care activează. Judecând după incidența a asemenea aprecieri
în diferite categorii distincte de cadre didactice constatăm că un nivel sporit (prin
comparație cu alte categorii) de incidență a cazurilor de discriminare se înregistrează în
special la ciclul liceal (14,0%), în instituțiile cu limba rusă de predare (13,3%), în școlile din
mediul rural (11,8%).
Cauzele discriminării în școală sunt multiple. Totodată cea mai frecventă cauză este legată
de vulnerabilitatea socială al familiei victimei discriminării (40,5%), după care urmează
dizabilitatea fizică sau intelectuală (28,6%). Printre celelalte cauze sunt menționate
capacități reduse de învățare, apartenența etnică sau religioasă, aspect exterior neplăcut.
Figura 22. Cauzele discriminării semnalate de cadrele didactice
este dintr-o familie vulnerabilă/săracă 40.5%
este bolnav fizic/psihic 28.6%

dispune de capacităţi de învăţare mai joase
21.4%
decât restul copiilor
aparţine unei minorităţi etnice/altei naţionalităţi 16.7%
are un aspect neplăcut 11.9%
este retras/nesociabil 9.5%
confesiuni religioase 9.5%
părinți plecați peste hotare 4.8%
altele 2.4%
Formularea întrebării în chestionar:Au fost cazuri de discriminare (de orice fel) în şcoala în care activaţi
Dvs.?
Pagină 36
Abandon școlar
În ultimul deceniu ratele de cuprindere în învățământul primar și gimnazial sunt în
scădere. În baza datelor colectate se estimează că 0,4% din gospodării au copii de 7-15 ani
neîncadrați în studii. Studiul arată că factorii determinanți responsabili de 80-90 la sută
din reducerea ratelor de cuprindere în învățământ sunt sărăcia și nevoile speciale ale
copiilor cu dizabilităţi.
Fiecare al cincilea cadru didactic (20,7%) și 16,0% din îngrijitorii intervievați cunosc cel
puțin un copil care nu frecventează școala, fiind în vârsta corespunzătoare ciclului primar
sau gimnazial. Motivele invocate de respondenți sunt sărăcia (57,5% cadre didactice și
67,7% părinți) și faptul că copilul este cu dizabilităţi (25,0% și 21,5% respectiv). Un al treilea
factor, deși detașat ca și incidență, ține de migrația forței de muncă, în 8,6% din cazurile
semnalate de profesori și 4,6% din cele semnalate de părinți copiii care nu frecventează
școala au părinții plecați peste hotare.
Figura 23. Ponderea respondenților care cunosc cazuri de nefrecventare a școlii și
cauzele abandonului
Cunosc copii care nu frecventează școala 20.7%

16.0%
57.5%
Cauzale nefrecventării:
Este din familie social-vulnerabilă

67.7%
Este cu dizabilități 25.0%

21.5%
Părinții plecați peste hotare 8.6%

4.6%
Este orfan 2.4%

3.1%
Copilul este bolnav 2.4%

1.5%
Altceva 4.1%
1.6%
Cadre didactice Îngrijitori

Formularea întrebărilor în chestionar: Dvs. cunoașteți vre-un copil de vârsta școlară care nu frecventează
școala?
Violență
Și în final, fenomenul violenței în instituțiile de învățământ în Republica Moldova. Atât ca
și percepție, cât și ca raportare la experiența concretă violența în școli este o realitate.
Vorbind despre percepțiile cadrelor didactice și a îngrijitorilor, sunt omniprezente
violența fizică între elevi și violența verbală aplicată de elevi la adresa cadrelor didactice.
Totodată, deși cu un nivel de incidență mai mic, violența la adresa elevilor din partea
cadrelor didactice este și ea foarte răspândită, o confirmă chiar cadrele didactice incluse în
studiu. Sunt de părere că violența fizică din partea profesorilor la adresa elevilor este
Pagină 37
răspândită în școli 13% cadre didactice, alții 1% susțin că fenomenul există, deși mai puțin
răspândit. Asemenea opinii au exprimat și 21% și respectiv 5% părinți.
Incidența violenței verbale din partea profesorilor la adresa elevilor este de câteva ori mai
mare, 34% profesori apreciază că fenomenul este foarte răspândit, 3% că este puțin
răspândit. Un nivel aproximativ asemănător este perceput și de îngrijitori – 29% răspândit
și 10% foarte răspândit.
Figura 24. Aprecierea de către îngrijitori și cadre didactice a gradului de prezență a
violenței în instituțiile de învățământ
Răspândit și foarte răspândit Puțin răspândit NȘ/NR Nu există
Violența fizică, aplicată de profesori elevilor -1% -13% 82%

Cadre didactice:
Violența verbală, aplicată de profesori elevilor -3% -34% 58%
Violența verbală a elevilor la adresa cadrelor didactice -17% -43% 39%
Violența între elevi -23% -51% 24%
Violența fizică, aplicată de profesori elevilor -5%-21% 66%

Îngrijitori:
Violența verbală, aplicată de profesori elevilor -10% -29% 53%
Violența verbală a elevilor la adresa cadrelor didactice -17% -26% 48%
Violența între elevi -24% -38% 30%
Formularea întrebărilor în chestionar: Cât de răspândită este în instituțiile de învățământ din

comunitatea (satul/orașul) Dvs.? (categoriile sunt listate în figură)
Violența fizică aplicată elevilor de către profesori este forte răspândită și răspândită în
percepția a 9% elevi, 12% susțin că asemenea cazuri se întâmplă rar. Violența verbală este
răspândită în percepția a 17% elevi, alții 23% susțin că asemenea cazuri au loc rar.
Figura 25. Gradul de prezență a violenței în instituțiile de învățământ: aprecierile elevilor
Întodeauna Uneori Rar Niciodată
Profesorii îi pedepsesc fizic pe elevi -12% -8%-1% 80%
Profesori strigă sau îi numesc pe elevi cu cuvinte urîte -23%-16%-1% 60%
Relaţiile unor profesori cu elevii sunt tensionate -27% -34%-4% 35%
Unii elevi sunt agresivi unul faţă de altul -32% -45% -7% 17%
Formularea întrebării în chestionar:Consideri că în şcoala ta… (afirmațiile sunt listate în figură)
Pagină 38
Și în final, prezentăm incidența diferitor forme de violență și agresiune, cât și cazuri de

corupție și foame în experiența proprie a elevilor. În concordanță cu percepțiile exprimate
anterior, violența, atât fizică cât și verbală între elevi este foarte răspândită.
Experiență de violență verbală în formă de strigăte/țipete la adresa sa din partea cadrelor
didactice raportează aproape fiecare al doilea elev, din care 3,6% elevi li se întâmplă des
iar 44,6% uneori, deci cu o frecvență mai redusă. Aproape unuia din zece elevi i s-a
întâmplat să fie obiectul unor expresii jignitoare („să te numească profesorii cu cuvinte
urâte”).
Violența din partea părinților pentru prestația didactică proastă este înregistrată la un
nivel de 8,1% (0,8% des și 7,3% uneori), iar 7,2% din elevi au experiențe de a fi obiectul
violenței fizice din partea profesorilor (din care 0,9% des și 6,3% uneori).
În condițiile în care în instituțiile de învățământ la momentul actual alimentarea la școală
este garantată doar în ciclul primar, constatăm circa 17% elevi li s-a întâmplat să vină la
școală flămânzi.
Figura 26. Incidența diferitor forme de violență în școală raportată de elevi:
Să vezi elevi certându-se la şcoală 67.3% 17.7%
Să te cerţi cu colegii de clasă 70.7% 4.7%
Să vezi la şcoală elevi care se bat 55.4% 8.1%
Să ţipe / strige la tine profesorii 44.6% 3.6%
Să te simţi stresat la şcoală 39.5% 2.6%

Să-ţi fie teama să întrebi profesorul atunci
33.3% 4.6%
când nu ai înţeles tema
Să te baţi cu colegii de clasă 15.3% 1.7%
Să te numească profesorii cu cuvinte urâte 8.2% 0.5%
Să te baţi / să te bată colegii mai mari 8.4% 0.2%
Părinţii să te bată pentru o nota / note mici 7.3% 0.8%

Să te lovească profesorii / să te pedepsească
6.3% 0.9%
fizic
Să vii flămând la şcoală 15.2% 1.4%

Să te impună profesorii să vii la ore
4.0% 1.0%
suplimentare (cu plată)
Să te culci flămând, din cauza ca nu ai avut Uneori Des
1.7% 0.3%
ce mânca
Formularea întrebării în chestionar:Cât de des ți s-a întâmplat …(afirmațiile sunt listate în figură)
Pagină 39
Concluzii
- Învățământul primar și gimnazial în Republica Moldova a înregistrat în perioada

ultimilor ani regrese la capitolul cuprindere. Indicatorii care reflectă gradul de
cuprindere în învățământ (rata brută și netă) sunt construite astfel încât
neincluziunea din cauza dizabilităţii contribuie la valoarea indicatorului. Din
totalul gospodăriilor incluse în studiu 3,3% aveau cel puțin un copil cu dizabilitate,
astfel neincluderea copiilor cu dizabilităţi în învățământ contribuie la diminuarea
ratelor de cuprindere;
- În percepția publicului sistemul de învățământ înregistrează anumite deficiențe la
capitolul incluziune în instituțiile de învățământ de masă. Accesul copiilor din
sistemul rezidențial, din familii vulnerabile dar în mod special a copiilor cu
dizabilităţi este recunoscut ca fiind restricționat;
- Mediul școlar în percepția - elevilor este afectat de tratamente inegale față de elevi,
aproape jumătate din elevii intervievați fiind de părere că unii elevi în școala lor
sunt privilegiați în raport cu alții;
- În rândul populației nu există o viziune predominantă cu privire la cum trebuie
tratați copiii cu dizabilităţi în raport cu educația, fiind susținute de grupuri
semnificative de respondenți atât îngrijirea acestora în familie, cât și includerea în
instituții speciale dar și includerea în instituții de învățământ de masă. Totuși
această ultima opțiune nu este una predominantă, pentru ea pledând doar 17,2%
îngrijitori și 46,7% cadre didactice.
- Totodată lipsa de contact cu copii cu dizabilităţi este unul din factorii determinanți
ai oponenței la incluziunea acestora în sistemul de învățământ. Studiul
demonstrează că prezența copiilor cu dizabilităţi în școală influențează puternic
(în sens statistic) gradul de acceptare a acestora de către cadrele didactice. Estimăm
că prezența copiilor în instituția în care predă cadrul didactic intervievat sporește
de circa 13 ori nivelul de acceptare în general a copiilor cu dizabilităţi în școlile
normale și de circa 5 ori nivelul de acceptare în particular (în școala/clasa în care
predă cadrul didactic).
- Per total, la general incluziunea copiilor cu deficiențe (sintagma utilizată la
general) în școli de masă este acceptată de majoritatea respondenților. Însă
opțiunile tratate în acest fel reflectă o realitate incompletă. Acceptarea generală se
referă de fapt la copiii cu deficiențe fizice, pe când deficiențele de ordin psihic sunt
predominant respinse într-o eventuală incluziune în școlile de masă;
- Ierarhia tipurilor de deficiențe după gradul de acceptare pentru incluziune în
sistemul de învățământ pornește de la deficiențele de mobilitate (nivel maxim de
acceptare) spre cele intelectuale, cu nivel maxim de respingere;
- Populația percepe mai multe avantaje și dezavantaje în urma incluziunii copiilor
cu dizabilităţi în instituțiile de învățământ de masă. Principalele avantaje anticipate
sunt sporirea gradului de toleranță în cazul copiilor tipici și eficientizarea
procesului de integrare a copiilor cu dizabilităţi în societate;
- Dezavantajele pentru copiii tipici țin de scăderea calității procesului de studiu, iar
cu referire la copiii cu dizabilităţi principalul risc perceput sunt posibilele
tratamente ofensatoare, jignitoare la adresa acestora de către alți copii;
Pagină 40
- Gradul de pregătire a instituțiilor de învățământ de masă pentru incluziunea

copiilor cu dizabilităţi este pus la îndoială de majoritatea profesorilor și a părinților
intervievați. Punctele slabe în acest sens sunt condițiile tehnice lipsă sau
neadaptate și lipsa de personal suplimentar specializat (psihologi, consilieri,
personal de sprijin) în școli;
- Cadrele didactice sunt rezervate în aprecierea gradului de pregătire profesională
necesară pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi în școală. Până în prezent doar
mai puțin de jumătate din personalul didactic a beneficiat de careva instruiri în
acest sens. De menționat că nivelul foarte scăzut de includere în asemenea
programe de instruire a cadrelor didactice rusolingvi, bărbați, din mediul rural.
Or, acestea sunt categoriile de cadre didactice care manifestă un grad mai înalt de
oponență la includerea copiilor cu dizabilităţi în instituțiile de învățământ de masă;
- Discriminarea (de orice fel) în școli nu este un fenomen lipsă, unul din zece cadre
didactice (10,4%) au semnalat existența cazurilor de discriminare în instituțiile în
care activează. Deficiențele fizice/intelectuale sunt al doilea ca și vulnerabilizare în
fața discriminării factor, 28,6% din cazurile de discriminare semnalate vizau un
copil cu dizabilităţi. Dizabilitatea este precedată de vulnerabilitatea socio-
economică a familiei – 40,5% cazuri de discriminare determinate;
- La fel și în cazul abandonului școlar, vulnerabilitatea socio-economică și
dizabilitatea sunt factorii responsabili de 80-90 la sută din cazuri de abandon
școlar;
Pagină 41
Lista figurilor
Figura 1. Gradul de cuprindere în niveluri educaționale, 1999/00-2011/12 (rata brută de cuprindere)
....................................................................................................................................................................... 11
Figura 2. Gradul de acces în sistemul de învățământ (preuniversitar) a diferitor categorii de
copii .............................................................................................................................................................. 13
Figura 3. Tratament egal față de elevi în cadrul instituțiilor: aprecierea elevilor .................................. 14
Figura 4. Opțiuni pentru plasarea copiilor cu probleme în dezvoltare: aprecierile îngrijitorilor și a
cadrelor didactice ........................................................................................................................................... 16
Figura 5. Opțiuni pentru plasare a copiilor cu probleme în dezvoltare: aprecierile cadrelor didactice în
funcție de prezența copiilor cu dizabilităţi în școală ...................................................................................... 18
Figura 6. Opțiuni pentru plasare a copiilor cu probleme în dezvoltare în evoluție: îngrijitori cu copii
de 0-7 ani ....................................................................................................................................................... 18
Figura 7. Aprecieri generale privind incluziunea copiilor cu dizabilităţi în instituțiile de învățământ
preuniversitar .............................................................................................................................................. 21
Figura 8. Aprecieri privind incluziunea copiilor cu diferite tipuri de dizabilităţi în instituțiile de
învățământ preuniversitar ......................................................................................................................... 22
Figura 9. Gradul de acceptare a copiilor cu diferite tipuri de dizabilităţi în instituțiile de învățământ
preuniversitar comparativ pe audiențe (% acceptărilor) ........................................................................ 23
Figura 10. Aprecieri privind incluziunea copiilor cu diferite tipuri de dizabilităţi în clasele
proprii........................................................................................................................................................... 24
Figura 11. Indicii integrați de acceptare a incluziunii copiilor cu dizabilităţiîn instituții în baza
răspunsurilor cadrelor didactici: în funcție de prezența sau absența copiilor cu dizabilităţiîn instituția în
care predă respondentul ................................................................................................................................. 25
Figura 12. Avantajele includerii copiilor cu dizabilităţiîn instituțiile de învățământ preuniversitar
în opinia îngrijitorilor ................................................................................................................................. 27
Figura 13. Avantajele includerii copiilor cu dizabilităţiîn instituțiile de învățământ preuniversitar
în opinia cadrelor didactice ....................................................................................................................... 28
Figura 14. Dezavantajele includerii copiilor cu dizabilităţiîn instituțiile de învățământ
preuniversitar în opinia îngrijitorilor ....................................................................................................... 29
Figura 15. Dezavantajele includerii copiilor cu dizabilităţiîn instituțiile de învățământ
preuniversitar în opinia cadrelor didactice ............................................................................................. 30
Figura 16. Probleme cu care se pot confrunta copiii cu dizabilităţiși ceilalți copii în urma includerii
celor dintâi în instituțiile de învățământ preuniversitar: opinia elevilor ............................................... 32
Figura 17. Gradul de pregătire a școlilor de masă pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi(%
răspunsurilor Da, școlile sunt pregătite) ....................................................................................................... 33
Figura 18. Gradul de pregătire a școlilor de masă pentru integrarea copiilor cu dizabilităţisub
aspectele… : opinia cadrelor didactice ......................................................................................................... 34
Figura 18. Gradul de pregătire a școlilor de masă pentru integrarea copiilor cu dizabilităţisub
aspectele… : opinia îngrijitorilor ................................................................................................................. 34
Figura 20. Ponderea cadrelor didactice care au participat la instruiri cu privire la integrarea copiilor
cu dizabilităţiîn școală și aprecierea nivelului de pregătire ................................................................. 35
Figura 21. Aprecierea nivelului de pregătire cu privire la integrarea copiilor cu dizabilităţiîn școală
....................................................................................................................................................................... 35
Figura 22. Cauzele discriminării semnalate de cadrele didactice ........................................................ 36
Pagină 42
Figura 23. Ponderea respondenților care cunosc cazuri de nefrecventare a școlii și cauzele
abandonului ................................................................................................................................................ 37
Figura 24. Aprecierea de către îngrijitori și cadre didactice a gradului de prezență a violenței în
instituțiile de învățământ .......................................................................................................................... 38
Figura 25. Gradul de prezență a violenței în instituțiile de învățământ: aprecierile elevilor .............. 38
Figura 26. Incidența diferitor forme de violență în școală raportată de elevi: ................................... 39
Lista tabelelor
Tabelul 1. Structura eșantionului în rândul cadrelor didactice .............................................................. 7
Tabelul 2. Structura eșantionului în rândul elevilor ................................................................................ 7
Tabelul 3. Structura eșantionului în rândul îngrijitorilor ........................................................................ 8
Tabelul 4. Tratament egal față de elevi în cadrul instituțiilor: pe categorii de elevi ......................... 16
Tabelul 5. Acceptarea copiilor cu dizabilităţiîn școlile de masă: pe categorii de elevi ..................... 20
Pagină 43
ANEXE
Tabelul 1. Gradul de acces în sistemul de învățământ (preuniversitar) a diferitor

categorii de copii: pe categorii de îngrijitori
Valoarea medie a
coeficientului sintetic
sumar3
max. 7, min (-7)
Total: 4.4
Un copil 4.0
Numărul de copii sub 18 ani: Doi copii 4.7
Trei copii și mai mulți 4.9
Nu sunt copii sub 6 ani 4.5
Copii sub 6 ani în gospodărie:
Sunt copii sub 6 ani 4.4
Nu sunt copii de 7-15 ani 4.0
Copii de 7-15 ani în gospodărie:
Sunt copii de 7-15 ani 4.6
Nu sunt copii de 16-18 ani 4.4
Copii de 16-18 ani în gospodărie:
Sunt copii de 16-18 ani 4.5
18-30 ani 4.4
Vârsta mamei copiilor: 31-40 ani 4.6
40+ ani 4.1
18-30 ani 4.1
Vârsta tatălui copiilor: 31-40 ani 4.5
40+ ani 4.4
medii incomplete 4.9
medii 4.7
Studiile mamei copiilor:
medii profesionale 4.7
superioare (incl. colegiu) 3.7
medii 4.6
Studiile tatălui copiilor:
masculin 4.5
feminin 4.4
urban 3.7
rural 4.9
româna 4.6
Limba de comunicare:
rusa 3.9
scăzut 4.8
Statut socio-economic: mediu 4.6
înalt 3.9
3Reprezintă suma răspunsurilor la cele 7 categorii comparate (vezi diagrama 1), unde răspunsurilor
că siguranță (au acces liber) li se atribuie valoarea 1, mai mult da decât nu li se atribuie valoarea
0,5, mai mult nu decât da valoare (-0,5) și nu, sigur valoarea (-1). Coeficientul poate varia în limita
7 și (-7). Valoarea medie egală cu 7 ar însemna că toți respondenții au apreciat la toate categoriile
că copiii „cu siguranță au acces liber”, iar valoarea (-7) ar însemna că toți respondenții au apreciat
la toate categoriile că copiii „cu siguranță nu au acces liber”.
Pagină 44
Tabelul 2. Opțiuni pentru plasare a copiilor cu probleme în dezvoltare: pe categorii de

îngrijitori
grădiniţa/școala din
instituţie (internat,
Să-l plaseze într-o
Să-l îngrijească în
casă pentru copii)
Să-l dea la
localitate
Altceva
familie
NȘ/NR
Total: 54.9% 22.6% 17.2% 0.4% 4.8%
Un copil 55.3% 24.0% 16.8% 0.2% 3.8%
Numărul de copii
Doi copii 53.7% 22.1% 17.7% 0.5% 5.9%
sub 18 ani:
Trei copii și mai mulți 56.7% 20.9% 16.9% 0.8% 4.7%
Copii sub 6 ani în Nu sunt copii sub 6 ani 55.3% 24.6% 15.6% 0.3% 4.0%
gospodărie: Sunt copii sub 6 ani 54.5% 20.7% 18.7% 0.4% 5.6%
Copii de 7-15 ani în Nu sunt copii de 7-15 ani 56.1% 20.5% 18.3% 0.4% 4.6%
gospodărie: Sunt copii de 7-15 ani 54.4% 23.5% 16.7% 0.4% 4.9%
Copii de 16-18 ani Nu sunt copii de 16-18 ani 55.3% 22.1% 17.7% 0.3% 4.7%
în gospodărie: Sunt copii de 16-18 ani 53.5% 25.1% 15.1% 1.2% 5.2%
18-30 ani 59.0% 17.9% 18.6% 0.5% 4.1%
Vârsta mamei
31-40 ani 53.3% 24.6% 16.9% 0.3% 4.8%
copiilor:
40+ ani 50.0% 26.5% 16.5% 0.4% 6.5%
18-30 ani 55.9% 18.5% 22.3% 0.8% 2.5%
Vârsta tatălui
31-40 ani 56.1% 22.8% 15.0% 0.5% 5.5%
copiilor:
40+ ani 49.4% 26.7% 18.4% 0.3% 5.3%
medii incomplete 58.7% 18.0% 19.8% 3.5%
Studiile mamei medii 51.7% 26.1% 15.5% 0.9% 5.8%
copiilor: medii profesionale 54.5% 25.9% 16.2% 0.6% 2.8%
superioare (incl. colegiu) 53.6% 22.3% 17.2% 0.2% 6.7%
medii incomplete 60.5% 15.9% 19.9% 0.0% 3.6%
Studiile tatălui medii 51.0% 25.5% 18.2% 0.4% 4.9%
copiilor: medii profesionale 47.7% 30.5% 17.7% 0.7% 3.4%
superioare (incl. colegiu) 58.4% 19.0% 14.0% 0.6% 7.9%
Sexul masculin 54.7% 26.7% 13.0% 1.1% 4.6%
respondentului: feminin 55.0% 21.6% 18.3% 0.3% 4.9%
Mediul de urban 59.6% 19.3% 15.3% 0.6% 5.2%
reședință: rural 52.3% 24.5% 18.3% 0.3% 4.6%
Limba de româna 53.8% 21.9% 19.0% 0.6% 4.8%
comunicare: rusa 59.2% 25.7% 10.3% 4.8%
scăzut 57.0% 21.4% 17.8% 0.2% 3.6%
Statut socio-
mediu 50.1% 25.7% 17.7% 0.8% 5.7%
economic:
înalt 57.7% 20.8% 16.1% 0.2% 5.10%
Pagină 45
Tabelul 3. Opțiuni pentru plasare a copiilor cu probleme în dezvoltare: pe categorii de

cadre didactice
instituţie (internat,
Să-l plaseze într-o
Să-l îngrijească în
casă pentru copii)
grădiniţa/școala
din localitate
Să-l dea la
Altceva
NȘ/NR
familie
Total 31.4% 13.3% 46.7% 4.0% 4.7%
Clasele primare 27.1% 8.3% 47.9% 8.3% 8.3%
Ciclul: Clasele gimnaziale 30.6% 16.2% 50.9% 1.2% 1.2%
Clasele liceale 35.3% 13.2% 40.4% 4.4% 6.6%
Da 29.9% 13.1% 47.4% 4.0% 5.5%
Diriginți:
Nu 34.4% 13.7% 45.0% 3.8% 3.1%
sub 10 ani 29.2% 12.5% 51.0% 7.3%
Vechime in
11-20 ani 31.0% 14.3% 41.7% 4.8% 8.3%
munca:
mai mult de 20 ani 32.4% 13.3% 46.7% 5.3% 2.2%
Masculin 30.0% 21.7% 45.0% 1.7% 1.7%
Genul:
Feminin 31.6% 11.9% 47.0% 4.3% 5.2%
Limba de Moldoveneasca/româna 24.5% 14.8% 53.0% 3.0% 4.5%
comunicare: Rusa 61.3% 6.7% 18.7% 8.0% 5.3%
Mediul de Urban 31.3% 11.3% 43.3% 7.3% 6.7%
reședință: Rural 31.4% 14.5% 48.6% 2.0% 3.5%
Pagină 46
Tabelul 4. Indicii4 de apreciere generală privind incluziunea copiilor du dizabilităţi în

instituțiile de învățământ preuniversitar: pe categorii de îngrijitori
Copii cu deficiențe Copii cu Copii cu
Indicele
în dezvoltare (în deficiențe deficiențe
sumar
general) fizice psihice
Total: 0.21 0.18 -0.24 0.15
Un copil 0.19 0.16 -0.25 0.09
Numărul de copii
Doi copii 0.23 0.18 -0.24 0.17
sub 18 ani:
Trei copii și mai mulți 0.21 0.21 -0.23 0.20
Copii sub 6 ani în Nu sunt copii sub 6 ani 0.21 0.15 -0.25 0.11
gospodărie: Sunt copii sub 6 ani 0.21 0.20 -0.23 0.18
Copii de 7-15 ani în Nu sunt copii de 7-15 ani 0.24 0.22 -0.22 0.23
gospodărie: Sunt copii de 7-15 ani 0.20 0.16 -0.25 0.11
Copii de 16-18 ani Nu sunt copii de 16-18 ani 0.21 0.17 -0.24 0.14
în gospodărie: Sunt copii de 16-18 ani 0.22 0.20 -0.23 0.19
18-30 ani 0.21 0.20 -0.24 0.17
Vârsta mamei
31-40 ani 0.20 0.17 -0.26 0.12
copiilor:
40+ ani 0.21 0.14 -0.21 0.14
18-30 ani 0.20 0.20 -0.25 0.16
Vârsta tatălui
31-40 ani 0.20 0.16 -0.24 0.12
copiilor:
40+ ani 0.20 0.17 -0.25 0.13
medii incomplete 0.16 0.14 -0.26 0.04
Studiile mamei medii 0.28 0.18 -0.19 0.28
copiilor: medii profesionale 0.14 0.15 -0.31 -0.02
superioare (incl. colegiu) 0.22 0.22 -0.22 0.22
medii incomplete 0.19 0.15 -0.26 0.08
Studiile tatălui medii 0.25 0.16 -0.22 0.19
copiilor: medii profesionale 0.18 0.16 -0.27 0.08
superioare (incl. colegiu) 0.20 0.20 -0.21 0.19
Sexul masculin 0.19 0.14 -0.22 0.10
respondentului: feminin 0.21 0.19 -0.24 0.16
Mediul de urban 0.23 0.22 -0.17 0.28
reședință: rural 0.20 0.15 -0.28 0.07
Limba de româna 0.20 0.16 -0.26 0.11
comunicare: rusa 0.22 0.22 -0.17 0.28
scăzut 0.23 0.17 -0.22 0.18
Statut socio-
mediu 0.17 0.15 -0.28 0.04
economic:
înalt 0.22 0.21 -0.22 0.22
4
Reprezintă media răspunsurilor, unde răspunsurilor complet de acord (ca copiii cu deficiențe să
se educe împreună cu ceilalți copii) li se atribuie valoarea 1, mai degrabă deacord li se atribuie
valoarea 0,5, nici …, nici … valoarea 0, mai degrabă nu sunt de acord valoare (-0,5) și nu sunt deloc
deacord valoarea (-1). Coeficientul poate varia în limita 3 și (-3). Valoarea medie egală cu 3 ar
însemna că toți respondenții pentru toate tipurile de deficiențe sunt complet de acord ca copiii cu
deficiențe să se educe împreună cu ceilalți copii, iar valoarea (-3) ar însemna că toți respondenții
sunt categoric împotrivă pentru toate tipurile de deficiențe.
Pagină 47
Tabelul 5. Indicii2 de apreciere generală privind incluziunea copiilor du dizabilităţi în

instituțiile de învățământ preuniversitar: pe categorii de cadre didactice
Copii cu deficiențe Copii cu Copii cu
Indicele
în dezvoltare (în deficiențe deficiențe
sumar
general) fizice psihice
Total 0.30 0.35 -0.41 0.24
Clasele primare 0.28 0.37 -0.38 0.27
Ciclul: Clasele gimnaziale 0.32 0.42 -0.41 0.32
Clasele liceale 0.28 0.24 -0.42 0.10
Da 0.27 0.32 -0.42 0.18
Diriginți:
Nu 0.34 0.40 -0.39 0.35
sub 10 ani 0.28 0.30 -0.36 0.21
Vechime in
11-20 ani 0.21 0.28 -0.46 0.04
munca:
mai mult de 20 ani 0.33 0.39 -0.40 0.32
Masculin 0.33 0.25 -0.44 0.14
Genul:
Feminin 0.29 0.36 -0.40 0.25
Limba de Moldoveneasca/româna 0.35 0.41 -0.42 0.34
comunicare: Rusa 0.05 0.07 -0.36 -0.24
Mediul de Urban 0.24 0.29 -0.49 0.05
reședință: Rural 0.33 0.38 -0.36 0.35
Pagină 48
Tabelul 6. Indicii5 de acceptare a copiilor cu dizabilităţi în clasa propriilor copii: pe

categorii de îngrijitori
Media
Total: 0.15
Un copil -0.01
Numărul de copii sub 18
Doi copii 0.24
ani:
Trei copii și mai mulți 0.31
Copii sub 6 ani în Nu sunt copii sub 6 ani 0.01
gospodărie: Sunt copii sub 6 ani 0.28
Copii de 7-15 ani în Nu sunt copii de 7-15 ani 0.16
gospodărie: Sunt copii de 7-15 ani 0.15
Copii de 16-18 ani în Nu sunt copii de 16-18 ani 0.15
gospodărie: Sunt copii de 16-18 ani 0.15
medii 0.40
Studiile mamei copiilor:
medii 0.37
Studiile tatălui copiilor:
masculin 0.04
feminin 0.18
urban 0.54
rural -0.06
româna 0.10
Limba de comunicare:
rusa 0.35
scăzut -0.05
Statut socio-economic: mediu 0.09
înalt 0.41
5
Reprezintă media răspunsurilor, unde răspunsurilor „da, sigur” (ar accepta ca copiii cu deficiențe
să se educe în clasa în care își fac studiile copiii respondentului) li se atribuie valoarea 1, „probabil
da” li se atribuie valoarea 0,5, „probabil nu” valoare (-0,5) și „sigur nu” valoarea (-1). Coeficientul
poate varia în limita 7 și (-7). Valoarea medie egală cu 7 ar însemna că toți respondenții sunt sigur
acceptă ca copiii cu deficiențe de toate tipurile (plus copiii din sistemul rezidențial) să se educe
împreună cu ceilalți copii, iar valoarea (-7) ar însemna că toți respondenții categoric nu acceptă.
Pagină 49
Tabelul 7. Indicii6 de apreciere generală privind incluziunea copiilor cu dizabilităţi în

clasele în care predau: pe categorii de cadre didactice
Media
Total -0.79
Clasele primare -0.57
Ciclul: Clasele gimnaziale -0.66
Clasele liceale -1.10
Da -0.74
Diriginți:
Nu -0.88
sub 10 ani -0.72
Vechime in
11-20 ani -1.18
munca:
mai mult de 20 ani -0.67
Masculin -0.95
Genul:
Feminin -0.76
Limba de Moldoveneasca/româna -0.61
comunicare: Rusa -1.58
Mediul de Urban -0.78
reședință: Rural -0.79
Tabelul 8. Indicii7 de apreciere privind incluziunea copiilor cu dizabilităţi în clasa în

care își fac studiile: pe categorii de elevi
Media
Total -0.49
Masculin -0.37
Genul:
Feminin -0.60
Limba de Moldoveneasca/română -0.38
comunicare: Rusa -1.07
Mediul de Urban -0.29
reședința: Rural -0.61
Clasa VI -0.59
Anul de studii, Clasa VII -0.44
clasa: Clasa VIII -0.96
Clasa IX -0.02
6
Reprezintă media răspunsurilor, unde răspunsurilor „doar avantaje” (în urma includerii copiilor
cu deficiențe în clasa în care predă respondentul) li se atribuie valoarea 1, „mai multe avantaje decât
dezavantaje” li se atribuie valoarea 0,5, „mai multe dezavantaje decât avantaje” valoare (-0,5) și
„doar dezavantaje” valoarea (-1). Coeficientul poate varia în limita 6 și (-6). Valoarea medie egală
cu 6 ar însemna că toți respondenții văd doar avantaje în urma includerii copiilor cu deficiențe de
toate tipurile, iar valoarea (-6) ar însemna că toți respondenții văd doar dezavantaje.
7
Reprezintă media răspunsurilor, unde răspunsurilor „cred că ar fi bine pentru toți copiii” (în urma
includerii copiilor cu deficiențe în clasa în care în care învață respondentul) li se atribuie valoarea
1, „cred că ar fi rău pentru acești copii” sau „cred că ar fi rău pentru copiii sănătoși” li se atribuie
valoarea -0,5, „cred că ar fi rău pentru toți copiii”” valoarea (-1). Coeficientul poate varia în limita
6 și (-6). Valoarea medie egală cu 6 ar însemna că toți respondenții văd doar avantaje în urma
includerii copiilor cu deficiențe de toate tipurile plus copiii din instituțiile rezidențiale, iar valoarea
(-6) ar însemna că toți respondenții văd doar dezavantaje.
Pagină 50
Tabelul 9. Gradul de pregătire a școlilor de masă pentru integrarea copiilor cu nevoi

speciale: pe categorii de cadre didactice
Da Nu NȘ/NR
Total 17.8% 78.5% 3.7%
Clasele primare 18.8% 77.1% 4.2%
Ciclul: Clasele gimnaziale 15.6% 82.1% 2.3%
Clasele liceale 19.9% 75.0% 5.1%
Da 17.2% 78.8% 4.0%
Diriginți:
Nu 19.1% 77.9% 3.1%
sub 10 ani 18.8% 76.0% 5.2%
Vechime in
11-20 ani 20.2% 73.8% 6.0%
munca:
mai mult de 20 ani 16.4% 81.3% 2.2%
Masculin 18.3% 78.3% 3.3%
Genul:
Feminin 17.7% 78.6% 3.8%
Limba de Moldoveneasca/româna 16.4% 80.6% 3.0%
comunicare: Rusa 24.0% 69.3% 6.7%
Mediul de Urban 12.7% 82.7% 4.7%
reședință: Rural 20.8% 76.1% 3.1%
Tabelul 10. Instruirea cadrelor didactice pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi în

școală: pe categorii de cadre didactice
Da Nu NȘ/NR
Total 42.5% 57.3% .2%
Clasele primare 45.8% 54.2%
Ciclul: Clasele gimnaziale 38.7% 61.3%
Clasele liceale 44.9% 54.4% .7%
Da 42.7% 56.9% .4%
Diriginți:
Nu 42.0% 58.0%
sub 10 ani 39.6% 60.4%
Vechime in
11-20 ani 33.3% 66.7%
munca:
mai mult de 20 ani 47.1% 52.4% .4%
Masculin 26.7% 73.3%
Genul:
Feminin 45.2% 54.5% .3%
Limba de Moldoveneasca/româna 49.7% 50.0% .3%
comunicare: Rusa 10.7% 89.3%
Mediul de Urban 43.3% 56.0% .7%
reședință: Rural 42.0% 58.0%
Pagină 51
Tabelul 11. Incidența cazurilor de discriminare în școală în care activează

respondentul: pe categorii de cadre didactice
Da Nu
Total 10.4% 89.6%
Clasele primare 7.3% 92.7%
Ciclul: Clasele gimnaziale 9.2% 90.8%
Clasele liceale 14.0% 86.0%
Da 9.1% 90.9%
Diriginți:
Nu 13.0% 87.0%
sub 10 ani 13.5% 86.5%
Vechime in
11-20 ani 7.1% 92.9%
munca:
mai mult de 20 ani 10.2% 89.8%
Masculin 11.7% 88.3%
Genul:
Feminin 10.1% 89.9%
Limba de Moldoveneasca/româna 9.7% 90.3%
comunicare: Rusa 13.3% 86.7%
Mediul de Urban 8.0% 92.0%
reședință: Rural 11.8% 88.2%
Pagină 52

Incluziunea Copiilor Cu Dizabiltati

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Incluziunea Copiilor Cu Dizabiltati

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INCLUZIUNEA COPIILOR CU

Studiu realizat în cadrul proiectului „Promotion of inclusive education at local level

Metodologia studiului ............................................................................................................. 3

Sondajul de opinie în rândul cadrelor didactice ................................................................ 3

Sondajul de opinie în rândul elevilor .................................................................................. 4

Aprecieri generale cu privire la caracterul incluziv al sistemului de învățământ ...... 13

Atitudini cu privire la includerea copiilor cu dizabilități ............................................... 16

Incluziunea copiilor cu dizabilităţi în sistemul de învățământ: avantajele și

 cadrele didactice din învăţământul primar şi învăţământul gimnazial;

Sondajul de opinie în rândul cadrelor didactice

Eşantionul a fost stabilit în baza distribuţiei unităţilor de învăţământ în profil teritorial

preventiv, solicitându-se numărul de cadre didactice care activează la moment în

Sondajul de opinie în rândul elevilor

unde ne este numărul de elevi ce urmează a fi intervievaţi în cadrul instituţiei în studiu; pe

Sondajul de opinie în rândul părinţilor

Pentru eliminarea gospodăriilor, care nu au copii de vârstă şcolară, s-a utilizat la

Tabelul 2.Structura eșantionului în rândul elevilor

Tabelul 3.Structura eșantionului în rândul îngrijitorilor

- Atât cadrele didactice, cât și părinții și copiii conștientizează și indică asupra

- Gradul de pregătire a instituțiilor de învățământ de masă pentru incluziunea

Studiul a vizat atitudinea populației cu privire la includerea copiilor cu dizabilităţi prin

Reieșind din definiția indicatorului de cuprindere în învățământ, proveniența cazurilor de

din cadrul sistemului rezidențial.

subiectului cu privire la includerea copiilor cu dizabilităţi în instituțiile de învățământul

Rezultatele studiului reflectă că opinia publicului atestă o conștientizare a factorilor de

Copiii din familiile bogate -0.5% 3.7% 94.3%

Formularea întrebării în chestionar: Dvs. consideraţi că au acces liber la şcoală …?

Întodeauna Uneori Rar Niciodată

Elevilor li se acordă atenţie egală la lecţii -2.3% -7.9% 67.7% 22.1%

Elevii au acces egal la resursele şcolii -1.4% -6.0% 77.1% 15.4%

Toţi copiii sunt trataţi la fel -2.4% -10.2% 50.5% 36.7%

Uneori Întodeauna Rar Niciodată

Unii elevi sunt privelegiaţi -11.5% -35.4% 18.0% 35.1%

Formularea întrebării în chestionar: Consideri că în şcoala ta…

Tabelul 4.Tratament egal față de elevi în cadrul instituțiilor: pe categorii de elevi

Atitudini cu privire la includerea copiilor cu dizabilități

Datele studiului demonstrează cu claritate că în societate predomină o atitudine

Să-l îngrijească în Să-l plaseze într-o Să-l dea la Altceva NȘ/NR

Îngrijitori Cadre didactice

Figura 5. Opțiuni pentru plasare a copiilor cu probleme în dezvoltare: aprecierile

Să-l îngrijească în Să-l plaseze într-o Să-l dea la Altceva NȘ/NR

Au copii cu dezabilități în școală Nu au copii cu dezabilități în școală

Acest indicator este parte a studiului „Cunoștințele, Atitudinile și Practicile familiilor

5.6% 5.2% 4.3% 4.6% 5.6%

Să-l îngrijească în Să-l plaseze într-o Să-l dea la Altele NŞ/NR

2003 2009 2012

Opiniile elevilor cu privire la incluziunea copiilor cu dizabilităţi în instituțiile de

Tabelul 5.Acceptarea copiilor cu dizabilităţi în școlile de masă: pe categorii de elevi

Datele studiului demonstrează mai multe dedesubturi în acceptarea copiilor cu

Figura 7. Aprecieri generale privind incluziunea copiilor cu dizabilităţi în instituțiile

Copiii cu deficiențe în dezvoltare ar Nici …, nici …

Copiii cu deficiențe în dezvoltare ar Nici …, nici …

Pe categorii socio-demografice constatăm că respingerea este aproximativ de același nivel

În cazul celorlalte tipuri de deficiențe constatăm predominația numerică a pozițiilor de

copiii din internate și case de copii -3.7% -4.9%-12.5% 40.1% 38.9%

cu probleme de mobilitate -2.4%-10.3%

cu deficiențe de vedere -2.8% -24.1% -34.7% 28.9% 9.6%

cu deficiențe de limbaj -3.7% -23.0% -35.1% 27.9% 10.3%

cu deficiențe de auz -2.6% -24.7% -37.4% 25.6% 9.6%

cu deficiențe mintale -4.5% -37.9% -38.1% 15.5% 3.9%

copiii cu nevoi speciale sau cu dizabilități -0.5% -8.4%-20.7% 38.8% 31.6%

copiii cu probleme de mobilitate -0.2% -12.3%

copiii cu deficiențe de limbaj -0.5% -16.5% -30.1% 36.5% 16.3%