1

Introducere
Bolile digestive sunt boli de largă răspândire în populaţie, ocupând un loc important în
morbiditatea generală. Ponderea mare pe care o au aceste boli în patologia generală, potenţialul
mare invalidant al unora din ele, interacţiunile lor cu factorii de mediu şi de alimentaţie, fac
necesară cunoaşterea lor în stadiile cât mai incipiente, pentru tratarea şi prevenirea complicaţiilor
lor. Jucind un rol important in nutritia organismului, aparatul digestiv este cunoscut traditional
prin bolile acute infectioase si mai putin prin bolile sale cronice. Dintre acestea din urma maladia
ulceroasa- la care pot fi alaturate gastritele si duadenitele, eteropatiile si hepatopatiile cronice, se
detaseaza azi prin particularitatile de frecventa si etiologie in populatii si prin multiple consecinte
personale, familiale si social-economice. Fiind declansate direct de factori cauzai sau de
consecinte ale unor boli generale ori locale, maladiile digestive cronice (cu exceptia tumorilor)
debuteaza si se manifesta la virstele tinere si adulte. Sub aceasta forma cu incidente medii , iar
numarul bolnavilor cronici este constant in crestere, severitatea formelor de boala determina
spitalizari repetate, iar unele din acestea necesita interventii chirurgicale. Caracterul lor creste
invalidant, genereaza un volum important de concedii medicale, si pensionari la virstele cele mai
productive, pentru care aspecte sunt cunoscute ca o patologie dominanta a virstelor active. Dau
pierderi pramature de vieti omenesti, iar morbiditatea intregului aparat digestiv constituie a IV- a
cauza in tabloul mortalitatii. Aceste boli nu beneficiaza de mijloace preventive specifice si nu au
inca terapii eficiente. Utilizarea metodelor si tehnicilor de diagnostic ambulatoriu poate degreva
spitalele de un costisitor consum medical. Multiplele implicatii economice fac din aceste boli o
importanta problema de sanatate. Conform datelor statistice prezentate de catre Biroul National
de statistica, morbiditatea populatiei peprincipalele clase de boli in 2007 a costituit 2375,5mii de
cazuri, dintre care cu boli digestive a constituit 288, 6, bolnavi inregistrati, iar cu diagnosticul
stabilit pentru prima data a constituit 69,9 din totalul de 1164,mii de cazuri. Nivelul anual al
incidentei tuturor bolilor aparatului digestiv la adulti in Republica Moldova (2000) este de 49.197
cazuri noi la 100 mii locuitori sau 14.9 % din totalul bolilor, reprezentind a III-a clasa in tabloul
incidentei.
In cadrul bolilor digestive nivelul cel mai inalt il au gastritele, si duadenitele, enteritele si colitele
neinfectioase, litiaza biliara si colecistitele, boala ulceroasa si ciroza hepatica, cu frecvente mai
mari la genul feminin pentru litiaza biliara si ciroza hepatica.
Litiaza biliara si colecistitele, gastroduodenitele, maladia ulceroasa, enterocolitele
neinfectioase(mai frecvent in prima parte a vietii active) si ciroza hiepatica (mai frecvent in a
doua parte a vietii active) acupa ponderea cea mai mare de spitalizare. La personalul din
productie indicii morbiditatii ci incapacitatea temporara de munca cauzata de bolile aparatului
digestiv au constituit 46, 3 la 100 de lucratori, numarul de zile 293 la 100 lucratori durata medie a
unui caz 18, 6 zile. In structura incapacitatii temporare de munca, bolile aparatului digestiv
reprezinta a V-a cauza dupa bolie organelor respiratorii, unele afectiuni ale sistemului
ostiomuscular, traumatisme si bolie cardiovasculare. Aproape 2/3 din absenteismul bolilor
digestive este dat de bolile cronice: 32%- de boala ulceroasa si gastrite, 19%- litiaza biliara si
colecistitele, 8% hepatita cronica si ciroza ficatului(cu tendina de crestere)si 6%- de
enterocolitele cronice.invaliditatea din bolile aparatului digestiv ocupa in prezent locul IV in
tabloul morbiditatii mai ales dupa hepatopatiile si bolile ulceroase operate. Anual in in urma
bolilor aparatului digestiv in Moldova decedeaza aproximativ 3800 oameni. In anul 2000
mortalitatea populatiei in republica din cauza afectiunilor organelor digestive a fost 103,9 la 100
mii locuitori, inclusiv cerozele hepatice-83,3 la 100 mii locuitori. In cadrul acestei mortalitati
ulcerul gastric si duodenal participa cu o pondere mai redusa.
Una din condiţiile necesare depistării, diagnosticării şi tratării corecte ale bolilor digestive este
prezentarea bolnavului la medic atât la apariţia simptomatologiei de debut, cât şi pentru controlul
periodic al unor afecţiuni diagnosticate, ce trebuie urmărite prin dispensarizarea în dispensare,
policlinici, la cabinetele de consultaţii ale spitalelor judeţene şi al clinicilor universitare. De
asemenea, este necesară cunoaşterea factorilor de mediu, factorilor toxici şi alimentari ce pot
genera sau agrava aceste boli. Efectele nocive ale alcoolului asupra stomacului, ficatului,
pancreasului, ale tutunului asupra esofagului, stomacului, efectul ulcerogen al unor medicamente
cu producere de HDS,efectul nociv al alimentelor incomplet pregătite, al meselor neregulate, al
stresurilor, impun cunoaşterea acestor factori şi evitarea lor în profilaxia bolilor digestive.
Factorii de risc ai bolilor digestive sunt multiple, si de multe ori nu actioneza de unii singuri dar
in comun. Ei pot fi arbitrar grupati in:

factori fizici: inclusiv factorul termic, temperaturi inalte sau joase(ale produselor alimentare).

factori chimici: influenta unor medicamente sau substante chimice, asupra mucoasei tractului digestiv,
ca de exemplu aspirina, dimedrolul diclofenacul.

2
factori mecanici: diverse lovituri, sau inghitirea unor corpuri sau obiecte staraine care afecteaza
nemijlocit aparatul digestiv.

factori ereditari: se refera la defecte biochimice fundamentale asa cum sunt aminoacidopatiile prin
erori chimice de observatie la nivelul tuburilor renale, malabsorbtia ereditara de cloruri, polipoza
familiala.

factori toxici: se refera la diverse substante, din mediu de munca sau casnic care pot participa la
declansarea unor boli cronice., inclusiv si tutunul, alcoolul, care pote favoriza cancerul, cacitatii
bucale, faringelui, laringelui, pancreasului.

factorii mediului si modului de viata: multipli si obisnuit asociati, participa cu importanta pondere in
aparitia si intretinerea bolilor digestive, ritmul neregulat in alimentatie, nerespecatea igienei
alimentare, precum si nerespectarea regulilor de pregatire a hranei, produsele alimentare
netolerate,care provoaca tulburari pentru ca nu pot fi scindate sau absorbite, cele care produc alergii,
condimentele, trecerea brusca de la un tip de hrana la altul, alterarea proportiei uzuale dintre produsele
alimentare, conservantii si produsi iritanti din alimente, excesul de bauturi alcoolice,
fumatul.reprezinta factori ce conditioneaza aparitia sau intretinerea gastritelor si duodenitelor cronice,
a bolii ulceroase, a enterocolitelor, hepatitelor cronice, litiazei biliare.

stresul, sau suprasolicitarile psiho-nervoase de diferite intensitati si durate, sunt din ce in ce mai
frecvente in viata de famile, in traiul din centrul populat si in activitatea ocupationala: stari de tensiune
psihonervoasa in relatiile ce alte persoane, insatisfactii datorita situatiei din famile, sau la locul de
munca.

Principalele forme ale bolilor digestive.

Bolile sistemului digestiv se clasifica dupa mai multe criterii, insa vom enumera citeva boli, foarte
importante, care se intilnesc mai des:

Gastrita reprezinta o inflamatie a mucoasei stomacului si poate fi: cronica sau acuta. In functie de
felul in care evolueaza, aceasta poate varia de la autocicatrizare pina la complicatii grave cum ar fi
hemoragia sau perforatia.

3
Simptomele pe care o persoana le poate avea in cazul acestei afectiuni sunt: balonari, greata,
regurgitari, varsaturi, diaree, dureri si arsuri in capul pieptului sau arsuri in stomac – in special datorita
meselor bogate sau alimentelor excitante, cum ar fi : cafeaua, alcoolul, substantele grase.

Duodenita reprezintă inflamaţia acută sau cronică a mucoasei duodenale şi apare farte rar izlată, cel
mai adesea fiind asociată cu o gastrită sau cu o jejunită. Duodenitele cronice sunt provocate de:
infestări cu paraziţi cu sediul în duoden, infectii microbiene atenuate, intretinute de o vezicula biliara
infectata; procese alergice, intoxicaţii cu alcool, stază duodenală, afecţiuni endocrine. Simptome.

De foarte multe ori, duodenita cronică precedă sau însoţeşte ulcerul duodenal şi se manifestă prin
dureri în epigastru, paraombilical drept sau în hipocondrul drept şi cu senzaţie de arsuri, care apar la
un interval de timp după mese şi sunt atenuate prin ingestia de lapte sau de alcaline; tulburările acestea
nu au periodicitate, apariţia lor însemnând apariţia ulcerului. Semnele proprii duodenitei sunt greaţa,
inapetenţa, senzaţia de vărsătură, astenia, cefaleea, iritabilitalea, uneori scăderea în greutate.
Evolutia duodenitelor acute este de obicei spre vindecare, prin instituirea la timp a
tratamentului.Duodenitele cronice au o evolutie lungă, cu dureri permanente, cu scurte perioade de
liniste.

. Ulcerele sunt leziuni la nivelul mucoasei gastrice (a stomacului) sau a mucoasei intestinului subtire
superior (duodenului). Aceste leziuni apar atunci cand secretiile gastrice - care contin acid clorhidric si
o enzima numita pepsina - irita si lezeaza mucoasa stomacului. Secretiile gastrice pot afecta si
esofagul.
Ulcerele din mucoasa gastrica se numesc ulcere gastrice. Cele care apar in mucoasa duodenala se
numesc ulcere duodenale. Simptomele specifice ulcerului sunt:
- dureri, sub forma de arsuri sau eroziuni, intre regiunea ombilicala si osul xifoid (portiunea inferioara
a sternului, cunoscuta popular de "capul pieptului"). Cateodata durerea iradiaza in spate. Durerea
abdominala tine de la cateva minute pana la cateva ore si dispare la administrarea unui antiacid
(Maalox, Sucralfat) sau inhibitor al secretiei acide (Omeprazol, Lansoprazol). Simptomatologia este
periodica, durerea apare si dispare, perioadele cu simptomatologie alterneaza cu cele fara
simptomatologie
- inapetenta (lipsa poftei de mancare) si scaderea in greutate

4
Enterocolita este o afecţiune a tractului digestiv determinată de diverse infecţii cu bacterii, virusuri,
ciuperci sau paraziţi. Printre simptomele enterocolitei se numără diareea, febra, durerile abdominale şi
vărsăturile. Simptome: enterocolita se manifestă de obicei prin diaree, senzaţii de greaţă, vărsături,
dureri abdominale, balonări, febră, frisoane şi alterarea stării generale. Boala debutează brusc, la scurt
timp după consumarea unor alimente alterate sau după ingerarea unor substanţe toxice. Enterocolita
apare în special în anotimpul călduros. Enterocolita este provocată de diverse infecţii cu bacterii,
ciuperci, virusuri sau paraziţi. Manifestările generale ale enterocolitei sunt cauzate fie diseminării
agentului infecţios ori a toxinelor acestuia în întreg organismul, fie pierderii importante de apă şi
minerale, consecinţa diareei şi vărsăturilor.Răspândirea infecţiilor pe cale digestivă este favorizată, în
primul rând, de factori economico-sociali - nivelul de salubritate, aprovizionarea deficitară cu apă,
igiena individuală şi colectivă precară.

Hepatita cu durată mai mare de 6 luni este definită cronică.

Semne şi simptome.
Implicatiile medico- sociale ale bolilor digestive.

Jucind un rol important in nutritia organismului, aparatul digestiv este cunoscut traditional prin
bolile sale acute precum si prin cele cronice. Bolile digestive sunt plasate pe locul III-IV
schimbinduse cu traumatismele. In structura mortalitatii generale, incidenta prin boli digestive in
R.M in ultimii 5 ani reprezinta 50.000 de mii la 100 de mii de locuitori. O buna parte de boli
digestive se trateaza.Un factor important care plaseaza patologiile bolilor digestive in rangul
problemelor medico-sociale este volumul mare de concedii medicale si pensionari la virstele cele
mai productive, in urma careai are de suferit statul, economia caruia se duce spre declin. O alte
consecinta a bolilor digestive este cel psihologic care afecteaza atit bolnavul, care sufera de boala
data, precum si familia acestuia care sufera si unele pierderi economice. Un alt argument care
plaseaza patologiile digestive in cadrul problemelor medico-sociale este faptul ca BD dau
pierderi premature de vieti omenesti, iar morbiditatea intregului aparat digestiv constituie a IV-
cauza in tabloul mortalitatii. La personalul din productie indicii morbiditatii cu incapacitate
temporara de munca cauzata de bolile aparatului digestiv constituie 46,3 la 100 lucratori, durata
medie a unui caz- 18, 6 zile. Un alt factor care plaseaza BD in cadrul problemelor medico-sociale
este faptul ca invaliditatea prin BD ocupa in prezent locul IV in tabloul morbiditatii.

5
Anual in urma bolilor aparatului digestiv in Modova decedeaza aproximativ 3800 oameni. Dupa
frecventa mortalitatea in cauza se situeaza pe locul III dupa bolile cardiovasculare si tumori.
Astefel putem mentiona ca incidenta prin bolile digestive in Republica Moldova constituie 50 de
mii de cazuri la 100.000 de locuitori, ceea ce denota faptul ca este in amploare si faptul ca unele
din maladii se trateaza. In cadrul bolilor digestive la copii nivelul cel mai inalt il au
gastroenteritele , pe cind la adulti si indeosebi in prima parte a vietii active, predomina gastritele,
si ulcerul, dupa 45-50 ani adica a doua parte a vietii active predomina hepatitele cronice,
cerozele, litiazele biliare. In cadrul invaliditatii prin boli digestive ocupa locul IV in structura
invaliditatii generale si este dominata de boala ulceroasa si de hepatitele cronice(ulcer
gastroduadenal). Astfel in concluzie cu referire la implicatiile bolilor digestive putem mentiona
faptul ca la fel ca si alte maladii, acestea au consecinte nefaste asupra sanatatii omului, indiferent
de sex, virsta, mediu de trai, si pentru a preveni aparitia acestora trebuie de respectat cu mare
strictete modul sanatos de viata.

Serviciile sociale acordate persoanelor bolnave de boli digestive.

Recupararea deficientelor este o problema care se situeaza in centrul atentiei medicinie, precum
si a intregii societati. Recuperarea presupune nu numai lichdarea bolii, ci si vindecarea intrun
sens mult mai larg, care asigura manifestarea activa si complexa a persoanei. Recuperarea se
bazeaza pe evaluarea si cresterea restantului morfo-functional al deficientului pe restabilirea cit
mai deplina a capacitatii functionale si pe dezvoltarea unor mecanisme recompensatorii si
adaptive care sa asigure maximum functionalitatea in conditiile de activitate profesionala.
Actiunea de recuperare depaseste barierele traditionale a medicinei si urmareste bolnavul nu
numai in stationar si ambulator, ci si in ambianta sociala, in activitatea productiva, priveste deci
omul ca pe o fiinta complexa, psiho-bio-sociala. Ea presupune pe linga faptul salvarii persoanei
de la moarte biologica propriu-zisa precum si de la moartea sociala, adica masuri sociale si
educativ- profesionale pentru prevenirea starii de dependenta sociala. Prin recuperare se
urmareste atit prevenirea invaliditatii la bolnavii suferind de boli cronice cu potential invalidant,
cit si restabilirea cit mai deplina a capacitatii functionale, cu dezvoltatrea unor mecanisme
compensatorii, pentru a se asigura posibilitatea de munca sau autoservire, respectiv o viata activa,
cu independenta economica si sociala.

6
Astfel in continuare sunt enumerate citeva servicii medico- sociale acordate persoanelor bolnave
de BD:

 Consultarea bolnavilor cu metode de prevenire precoce a bolilor digestive cu scopul

stabilirii corecte a diagnosticului.
 Servicii de reabilitare sociala si psihica angajarea la un serviciu fizic usor;
 Reincadrarea in cimpul muncii;
 Grupuri de sprijin;
 Oferirea unor mese dietice(precum si cantine sociale);
 Oferirea unor medicamente la pret redus persoanelor cu boli cronice;
 Urmarea prescriptiilor medicale precum si frecventarea unor cure bleno-sanatoriale;
 Servicii de deservire la domiciliu, cit si in institutie de spital;
 Aderarea sau consultarea unor organizatii non guvernamentale care ofera servicii de
ajutorare a categoriilor de persoane cu boli cronic

Bibliografie.
1. Propedeutica bolilor interne, chisinau, UNIVERSITAS 1995.
2. Managementul serviciilor medicale.
3. CLINICA MAYO. DESPRE BOLILE DIGESTIVE, editura ALL.
4. Bolile digestive transmisibile editura SCRIBD.
5. Accesarea paginilor web, www.digestia.ro, www.romedic.ro.

7
8