Anula I — Nr. 12. Viena, dommeea 1/13 maiu 1866.

Ese de t r e i o i i in septeniana: M e r c u r i - a ,
V i n e r i - a si D o m i n e c ' a , c a n d u o cóla intréga, Prenumeratiunile se faeu la tpti dd. corespun-
randu numai diumetâtë, adecă dnpa monientulu dlnti a-i noştri, si d'adreptulu 1» Rédactiune:
impregiurariloru. Stadt, Wallfiseligasse Nr. 8,'Mezzanin, undg.»~
sunta se adresa si corespuiidintiele, ce prÍY«j&uíV.
Prdiulu dc prţnuuieratiune: Iiedactiunea, administratiunea séu s p e d i j ^ j i f
pentru Austria: cât e vor fi nefrancate, nu se vor primi, é r i céle
pe anu intregu 7 fl- a. v. anonime nu se vor publică. t'*
n dinmetate de anu • • • • 4 ». » „
„ patrariu „ »
; • 2 » » „ Pentru a n u n c i e si alte comunlcatiuni de Infcèiy 5

p e n t r u Ko m a n i a si S t r a i n e t a t e : resu privaţii — se respunde cate 7 er. de linie,

pe anu intregu 1 f> ti. v. a. repetirile se facu ou pretiu scadiutu. Pretiulu
„ diumetate «le anu • • • • 8 n '» n , timbrului cate 3 0 er. pentru una data,, se
„ patrariu » » 4 n » „ antecipa. Speditur'a: Schullerstrasse N r . 11
unde se primescu iţisertiuni..

césca inspirata se straduesce d'in tote

Representanti'a turcésca cerù splica- institutiunea cea mai sublima statorita
Vle»^ 30 apr./12 maiu. poterile a demustrá cà nu detrage nemicu
tiune de la guvernulu grecescu, care i pre continentulu Europei dupa căderea
Ca in tote tempurile scomotóse, a politicei neutrale a guvernului francescu,
respunse cà elu nu scie nemicu despre feudalismului: facultatea legelativa a
sie si acum'a, faimele ce se latiescu despre nu tinde la multiamirea ambitiunei lui
acésta indrasnire órba." Va sê dica, guvei representantiei poporului. Nu póté fi in-
evenimintele ce ne ascépta, sunt o mul Bismark. Am crede-o daca n'ar fi cam a-
nulu turcescu n'are neci atat'a norocire stitutiune mai salutaria de catu acést'a,
tirae. Nu bucurosu am luá alta data eut nevoe de crediutu, de óra-ce pare cliiaru
d'à se lupta cu inimici nemascati, ci pen- pentru poporale cari precepu mişsiunea
noscintia. despre faime, d'in causa cà ne­ incuragiarea celor'a ce dorescu o stare
tru a-si scirici inimicii e va fi siliţii sê ei, éra pentru poporale neculte nu p<5te
am espune urmarei de a primi si demin- nóua a lucruriloru. — supere si pre omenii cei mai paeiei. fi nemicu mai amaru, mai dejositoriu de
trrile, dar acum'a o facemii, pentru' cà au Planum de congresu europeanu s'a Candu sta tréb'a astfelu, a incetatu de a catu sistem'a de representare, càci ele
tvecutu prin mai multe diuarie, si inca ivitu de nou, de asta data nu Franci'a ci voi ceea ce-ti place, ci caută sê te faci neprecependu mişsiunea ei, vinu.cei pre-
n'a cernii scire se fie fostu demintite. Anglia si Russi'a ar luá iniţiativa. Dupa filosofii si sê voiesci numai ceea ce poti. ceputi a esploatá folósele nesciintiei ve-
Se dice cà guvernulu in casu de ce cunóscemu caus'a turburariloru de a- ciniloru loru, astfelu apoi in legelatiune
resbelu va conchianiá dietele tuturora cum'a, avemu motivu a ne indoi cà a- devinu batjocoriţi de mandatarii proprii,
provincieloru, le va provoca apoi a com­ cest'a ar fi medilocu de împăcare. Scimu Invetiamentulu nostru poporalii. cari subscriu sentinti'a batjocoritóriejn
pune representanti'a provisoria a impe­ cà Bismark voiesce principatele Schles­ A fostu purure cu nepotintia a des­ numele mandantiloru, — de securu cà
riului, va sê dica se va infiintiá senatu wig si Holstein cu veri-ce pretiu, éra la chide pórt'a edificiului maretiu de bună­ nemicu mai tristu si mai,dejositoriu in
imperiale provisoriu, fara sê prejudece congresu nu póté sperá resultatu càci stare ca sê intre in elu atare poporu ne- lume, de catu candu cutare naţiune ei-
modalităţii prin care cutare provincia sar n'are titululu de dreptu, de o pai'te tra­ cultu, care are de conlocuitori séu de batjocoresce astfelu esistinti'a si intere­
invoí mai tardiu la infiintiarea definitiva tatele sunt in contr'a lui, de alta parte vecini popóra inzestrate cu óresi-care sele proprii, prin pro cedur'a ai-iii.modulu
a senatului. De securu cà atare despuse- gialusi'a poteriloru cari nu vreu turbura- cultura. ce eschide dreptulu a reclúamá aiiţre.
tiune si-ar avé acelu folosii mare cà re­ rea ecuilibriului europeanu. —
Cu atatu mai vertosu nu se póté a- Astfelu de arma trista e institutiUjnea de
presentanti'a popóreloru ar urmări fap­ Scirile d'in Italia se ocupa totu de
cést'a in seclulu nostru, care progresulu representantia in man'a poporului ,ne-
tele guvernului de la pasiu la pasiu, in- pregătiri. „C. Cavour" einformatu oà re­
seu intregu, si bunăstarea unde esiste, cultu!
sotindu-le cu spriginulu seu moralu. A- gele va cerceta Torinulu si cumca Gari­
are sê le multiamésca numai si numai Nu vreu sê dieu cà poporulu ro­
cést'a n'ar poté sminti consecinti'a de a baldi va veni catu mai curundu la Flo-
desvoltarei poterei intielesuali. manii ara fi lipsitu de cultura intr'atat'a
dobândi si mai multu pentru Austri'a e- renti'a. Denumirile militari se continua,
Candu a intratu poporalii in folo­ catu sê fie capace de numit'a procşduia.
lemintele liberali a le Germaniei, mai a despre cari observa * Opinione," precum
sirea drepturiloru politice, si candu se Nu! Dar dorere cà e cu potintiasêdevina
lesu daca intre Bismark si • representan­ si despre tote lucrările ministeriului de
deslegà acea cestiune mare sociale si in asiè stare trista, de óra-ce de la 1860
ti'a \ tiriSrie a Prussiei ar erumpe si acù resbelu, cà decurgu in secretulu celu mai'
economica, prin care poporulu se mântui nu s'a potutu constata vr'o innaintare, a
ca totcieun'a nèntielegere, ceea ce nu e mare, astfelu catu generalii de devisiuni
de tutoratulu celu neiustifieatu alu feuda- invetiamentului poporalu, d'in cause cu-
cu nepotintia. Primindli n r r l j n o « 1 / . « " , 1 - * " """> liloru, a i u i;ouuLa.i noi
IA i m ocouicijcj s i n e
iJ

Altmintre Frussi'a si acum'a ca mai fora a sei posturile colegiloru loru. nascere — onóre esceptiunei mice, ce ^-cute prè bine tuturor'a. , ..;,„.
nainte, are in contr'a sa partea cea mai Precum se vede,. Italiană nu se po- poporulu insusi o sciù stima pana in pana sê ni cada mur'a cópta in gurà, ci
sê hicràmu si noi ce-va de voi'a nóstra
mare a confederatiunei nemtiesci, despre tura inca familiarisa cu aliauti'a prusésca, diu'a de astadi, si va face asiè si in ve-
propria, pentru, cà necesitatea e inteti-
acést'a i-a datu dovéda prè eclatanta ree- càci altmintre n'am precepe de ce tréba nitoriu — atunci se potù constata cu se­
tórie, éra de alta parte pentru ca daca
sirea propunerei sassóne la votare in con- sunt laudele ce „Opinione" le face lui curitate pana la evidenţia ruptur'a făcuta
am ajunse la cutări resullate sê nu mai
federatiune. Ma confederatiunea, se crede, Bismark cà e liberalii de tote laturile s. a. cu trecutulu. Prin aceste doue acte, pre-
póta veni contrarii noştri a ni imputa cà
voiesce a câştiga si autoritate in fapta Justifica si procedur'a desfiintiarei repre- sintele si venitoriulu atatu in privinti'a
meritulu nu e alu nostru, ci es chisivu nu­
votului,datu de ea, gatindu-si armia in­ sentantiei actuale prusesci, afirmandu cà politica catu si cea economica-sociale in­
tréga ce-i stà la despusetiune. acésta representantia se opunea dorintie- cetara a fi continuarea trecutului, va sê mai alu eveniminteloru cari desvoltandu-
se cu potere ne mai audita, ne trasera si
Statele secundarie nemtiesci inca nu loru liberali a le Germaniei întregi. Daca dica cà continuarea e numai fisica.
pre noi in valurile loru, ca astfelu for' de
potu privi cu indiferentismu la procedura Itali'a si-ar avé unu Bismark, de securu Restituindu-se poporului demnitatea
meritulu si vói'a nóstra sê ne asieze pre
lui Bismark, cári ieri alalta-ieri erá veri- cà „Opinione" dest inspirata, n'ar suferi de oniu, ceea ce nu poteá cadé sub pre-
ce numai nu amiculu liberaliloru, éra acù a nu-si schimba condeele. — scriptiune ci de care se fece numai usur- altu terenu.
Camre'a legelativa a României se pare, recunoscendu-i-se de amici si de Cei de la cari depinde initiativ'a in-
recurge si la sentiernintele liberaliloru,
tr« invetiamentulu poporalu, dupa, pre­
pietindiendu reform'a confederatiunei s. deschise alalta-ieri (in 10 1. c.) Locutie- contrari majorenitate politica si sociale,
cugetare scurta se vor convinge «à de
a. tote aceste-a numai pentru ca sê póta ninti'a domnésca fece cunoscuţii cà prin­ nemicu fu mai naturalii de catu ca omulu
presentu cercustantiele li favorescu mai
aduce turburari intre staturi, sperandu cipele Carolu primesce tronulu României, vedîndu-si emancipata autonomia sa in­
multu ca veri-candu alta data.
cà in mediloculu turburariloru va poté si cà conferinti'a de la Parisu — dupa dividuale, libera de influîntia neindrep-
Noi credemu cà daca cutare epi­
pune man'a pre tierele, cari in tempu de scirea de pana acum'a — cere numai ca tatita, sê-si primésca pentru venitoriu de
scopii romanii ar aflá cu cale a conchi-
pace nu i le concedii tratatele subscrise naţiunea sê-si mai esprime inca odata do- conducătorul acea facultate, ce creato-
chiar de elu. rinti'a sa, si adecă in camera. Acést'a va riulu a destinat'o spre scopulu acest'a, în- amá acù sinodu pentru organisarea tre-
bilpru besericesci si şcolare, nu i s'ar o-
Bismark va fi sciindu cà in resbele veni pre tapetu de locu .dupa verificări, tielegemu mintea, — conchidiendu de la
pune nimene, si acést'a pentru cà tiér'a
noroculu nu e statoricu, Prussi'a n'are atunci deputaţii de securu vor face con- individu la poporu: a trebuiţii ca des-
a reintratu pre calea ordenarie constitu-
prospecte dupa cate se petrecu in Ger- ferintiei atat'a piacere, càci nu li costa voltarea poterei intielesualeşefie caracte-
mani'a, deci usioru se póté intemplá ca saciificie. ristic'a tempului nostru, si ca acésta po- tiunale — aşievii| tfppM | ^ de la potere
in locu sê-si ajungă elu scöpulu, si-lu va Faim'a càMaj. Sa Sultanulu s'a ma­ tere sê tinda a organisa tote cele laite — si fiindu cà a împëdëcit numai ei ar
poté, e naturalii ca ei sê nu se folosésca
ajunge altulu, atunci va fi tardki a si- niaţii pentru cà Romanii nu asculta de ramuri a le vîetiei, chiar si cultur'a mate­
de acést'a, pentru a incungiurá suspetulu
sfempera aptivitatea ca sê-i preceda ma- tractate si conventiune, nu ni o potemu riale, fora a vatemá legătura ce esiste
caru unu pieu de precugetare. splicá, precum neci aceea cà anienintia intre aceste doue culture, intre cea intie- de ameStéëu^n caisele à& bèlki si inve-
tiamentu a le besericeloru autonome.
Provinciele austriace se întrecu in a intra cu arm'a in tiéra daca Romanii lesuale si materiale, in catu daca un'a
? ! ;

formarea corpuriloru de voluntiri, cari vor alege principe strainu. Noi d'in con­ face naintare neinsocita de cea lalta, e Cerct\istatrli a c à uheíe capacităţi
sê nu insarcine finantiele imperiului, a- tra suntemu mai aplecaţi a crede càTur- purure in periclu de a dá inderetfu. romane sunt ocupate de cestiuni politice,
cést'a se intempla pre candu Silesianii culu va avé a casa mai multu de lucru Remasitiele tempuriloru feudali, nu póté scusá, càci cate-va dile macaru
potu meni eauseloru besericei si invetia­
prusesci, chiamati la arme, se ducu mur- de catu sê póta trece Dunărea, pentru cà stracorate prin tote venele corpului so­
mentului.
murandu si numai dupa ce dau cate-va s c i r e a d'in A t e n a cu datulu 5 maiu, ciale, se mai sustienu, si poterea intiele-
dovedi de nemultiamire. — spune cam aceste-a: „Leonidas Bulgaris, suale nu si-ajunse inca triumfulu nisuin- Cata necesitate are beseric'a de si-
„Libertatea de acţiune" a Impera- mai nainte cu 14 dile, insotitu de 40—50 tieloru ei, cu tote aceste-a cate a lucraţii nóde, acést'a au demustrat'o "teologi si
tului Napóleoné pre di ce merge primesce de bărbaţi a plecatu d'in portulu Faleru acésta potere si pana acum'a sunt multe, bărbaţi de litere, cu chiaritate destula, in
mai multe comentarie, chiar de'n gur'a catra malurile Turciei, pentru a rescolá forte bune pentru poporale culte, si forte catu veri-ce încercare nóua ar fi de pri­
sosii. -
Maj. Sale. Cuventarea de la Auxerre, in poporatiunea creştina. Totodata alti re- amare pentru cele cari n'au preceputu
care desfasiurà ur'a ce o are pentru tra­ scolatori s'au dusu catra Constantinopole, tendinti'a tempului si au neingrigitu cul­ Numai in catu privesce invetiamen­
tulu poporalu, voiu atinge de mişsiunea
tatele de la 1815, e si acum'a la ordinea Smirna, Dardanele, si catra orasiele de tur'a loru propria. Se luniinàmu aserţiu­
dilei in diurnalistica, desclinitu cea frau- pre malurile turcesci. nea nóstra cu unu essemplu, sê aducetnu importanta reservata sinódeloru, cari

äengfuie siinti chiatnate á o t a t i à supr'a a-
cestui obieptu, càci numai ele potu cu
deplina independintia, de óra-ce, dorere,
noi pana acum'a afara de beserica n'a-
vemu nemicu curatu romanescu, unde sê
nu fimu sub pressiunea infiuintiei celor'a
de alte natiunalitati. D'in acestu puntu
de vedere, avemu sê ni gratulàmd dlsiitr.
vetiamentulu nostru e impreunSftï Ctï
caus'a cultului nostru, ceea ce daca n'ar
esiste, ar trebui sê nisuimu ä lu duce la
beserica, pentru ai asecurá caracterulu
de natiunalu. Sinódele nu se compunu
numai d'in preoţi ci si d'in mireni, si a-
cesti-a au votu la invetiamentu, a carui-a
administrare sinodulu o póté incredintiá
in parte preótimei si in parte mirenilofu,
precum vor fi bărbaţi calificaţi, dar pu-
rure sub seutulu besericei pentru a nu-i
vatetná caracterulu, si sub controla sino­
dului pentru "a face cu nepotintia veri-ce
abusuv
Invetiamentulu nostru precum e or-
ganisatu acum'a, sistem'a lui intréga o
moseenesce de la regimulu absolutu, des­
pre a earui-a intentiuni avemu cuventua
ne îndoi cumca ele ar fi tintitula innain
tarea poporului romanu pre basea natiu-
nalitatii.
Absolutismulu candu introduse in
scólele nóstre limb'a nemtiésca si magia
ra cá' studie deoblegate, fëce acést'a
apre pägub'a limbei romane, càci de la
cetire pana la cunóscerea limbei e cale
forte lunga, si chiarlimb'a daca o ar poté
invetíá, metodulu totu nu ejustificatu,càci
m scóTa pop:avemüdeapropune obiepte
mai însemnate, de interesu niai mare de
catu limbele veciniloru. Daca de capulu
nostru nu potemu gasi Ceea ce e bine,sê
cautàmu metodulu vecmilorit, in care
AC&ra, romana? desl in locurile romane
acesti-a sunt in minoritate, prin urmare
au inai mare comunicatiune cu Ronianii,
de Catu noi cu ei.*) Ei facu intieleptiesce,
asiè trebue sê faca tote naţiunile cu scó­
lele poporare. Numai absolutismulu aflà
cu cale a dá Romanului sê ilivetie suma
de limbe, d'in ce motive? nu ni-a spusu.
Onóre ddloru eöhsiliari şcolari ro­
mani de atunci, cari se ocupau nemedilo-
eitu cu organisarea scóleloru. EïiergVa
si capacitatea ce documentara, deobléga
acésta institutiune a li fi multiamitoria,
dar scimu prè bine, cà cestiunile deprin-
cipie, casl eea atinsa mai sus,'nu aternau
de la densii. **)
*) Cu esceptiunea oticiolaleloru juridice si politice
aici avemu cu ei comunicatiune mai mare de catu se co­
respund» proportiunel.
**) D e ţunt motive ^pentru limb'a magiara si nem-
tiesca in scólele poporului, rogàmu pre cei ce l e cunoscu
sâ ni le spuna.
FOISIORA.
Cocouulu Raducanu
si
Jancu Nibiuianu
Plecat'a Domne! plecatu,
Raducanu la cununatu, —
E l u pleca p e ţa San' Medru
Si-ajungea p e l a S a n ' P e t r u ,
E l u pleca in di de ierna
Si-ajungea in di de véra,
Cu treidieci de care mari
Si la ele cu-armasari,
Cu sersale argintite
Si cu frene aurite,
I n matasa învelite
Cu adamantu impupite.
• • • À' insírá tote smintele de cari pate-
mesce invetiamentulu nostru populare,
n^#;^EitentiuaflÄ nóstra • ţje *ata áaijka^ei
voiramu numai a>t»age 4*|<a»tíunea opmíu-
mi publice romane a sttpr'a lui, ca sê-i
ţ |ţJergŞr#tu mai curundu intr'ajutoriu, si
acést'a credemu cà prin sinóde s'ar poté
mai, bine, acolo unde ochi mulţi multe
vêdu, se va gasi prè lesne modulu prin
care invetiamentului i se asecure înain­
tare, invetiatoriloru stare corespundia-
tória, fora a recunge de nou la poterea
contribuitórie.
Credemu cà intieliginti'a romana se
va convinge cumca caus'a invetiamentu­
lui nu mai póté suferi amânare fara dauna
mare pentru natiunalitatea nóstra, càci,
o repetimu, presintele a ruptu cu trecu
tum, si se insiéla forte cei ce credu cà
elu are sê ne dee venitoriului in modulu
si in form'a cum ne-a primitu d'in man'a
trecutului.
Revista diuaristica.
(Urmare.)
P o r t e se'nsiéla d. redactorii delà „ H o n " esprimerea unoru astfelu de preteasiuni, cari
daca cugeta, cumca pretensiunile natiunali­ in tóta privinti'a suntu absurde, fara de temeiu,
tâtiloru suntu numai nisce urmări ale părtini si cari in fine ar vre se lucre pe man'a absolu­
rei neconsciintidse a centralistiloru germani tismului.
unguriloru li place a dice, cà natiunalitatile
suntu numai o unélta a germanismului contra
magiarismului, si apoi daca ar si fi, ceea ce
negàmu cu tarla, apoi de ce n u se nisuiescu
u n g u r i i ca acele natiunalitati, se graviteze
catra politic'a magiaranismului si n u catra a
germanismului? — Cumca si d. J ó k a i astu­
felu cuprinde*) mişcările de viétia ale natiunali­
tâtiloru nemagiare, se vede si de-a colo, candu
dice, cà: centralistii austriaci atâta au totu cui
tivatu (nu sciu curnu, si candu?) dorintiele
natiunalitâtiloru in Ungaria, pana candu acele
aţata au crescutu, cà in u r m a n ' a u mai potutu
încape in marginele destinate, càci centralistii
in fineau vediutu, cà p r i n aceea e amenintiata
chiar si egemoni'a germana, atunci apoi — dice
J ó k a i — s'a inspaimentatu d. Schmerling si cei-a-
lalti domni, cari patru ani s'au osteniţii ca sê
imparta tiér'a in teritorie natiunale, singuri
ei s'au îngroziţii de lucrulu loru, si l'au lasatu,
retragendu-se frumosu d'in naintea focului cu
care s'au j o c a t u . .
Daca natiunalitatile ar fi fostu numai
unélt'a politicei centralisatóre,
candu acea politica a cadiutu, eu nu sciu de
ce mai p u n e Jo'kai ponderositate pe acésta
cestiune, si dice, cà: a t r e c e c u v e d e r e a ce­
s t i u n e a n a t i u n a l i t â t i l o r u , p o l i t i c e i ma­
g i a r e nu-i sta in p o t e r e ?
Si daca i-aru sta?!
Sê vedeniu inse mai departe p r e d. Jo'kai,
cum mai tractéza acésta cestiune ponderósa,
ce n'o pote trece cu vederea?
Constatandu odată — d i c e — cà cestiunea
natiunalitâtiloru intr' adeveru esiste, sê vedemu
a dóu'a întrebare, cà drepte suntu cererile na­
tiunalitâtiloru?
*) Precepe? Gprect.
D a r a Iancu Sibinianu,
O m u vitézu si cam viclénu
T erá cumetru mare
Si 'n primejdii, propta tare.
E i mergea si totu mergea
P a n ' la tiera ajungea,
Colo 'n tier'á litanésca,
Ca mirés'a s'o gasésca!
Candu la socru au sosiţii,
Ospeti mulţi li s'au ivitu,
D a r a soerulu s'a ganditu
D e pe mire l'a poftitu
Sê descuie porţile
Sê intre carutiele!
Cate chei, tote cerca
Si-a deschide n u poteá,
Jlirele sê superá,
Dar'a Ianeu Sibinianu
Omu vitézu si cam viclénu
Invetiá p e Raducanu.
Mirele, calu-si boldiá
Peste porta elu sariá
D'in laintru-o descuia,
N u n t ' a 'n curte si-o baga!
I n privinti'a acésta d. J ó k a i doresce ca se lupţi fentei* drepturi nitiufefctţfif fiu vo-
sê se lamurésca, pe candu, daca intr' adeveru ieseu a se supune, a se contopi, in complexulu
voiesce a j n r p l j n i cererile d r e n t e a l e natiunali- m a g i a m
1 •
Éca dar' mesur'a drépta (?) dupa care
t a t i l q ^ ^ ^ ' î ^ ^ i a r e a d r ä g ^ K foru, a s#*ajij|*.
i n d o f î » - ffl^jèiïëa loru. Ac$ift>;«e9tiune e. •(*• eseu u n g u r i i sê mesure cererile natiunalita-
chia, dorintiele natiunalitâtiloru s'au esprimutu r u nemagiare. L i cunóscemu tactie'a tor-
de afcate e*j dar intr' altu c h i p u ; u n u omu Yifa
f
ţ e bine.
ratu, » p u politicii conducători» d e partit» asiá A c u m ' a scimu p r é bine, cumca d. Jókai si
dicandu, si unu redactorii a şf$ţ foi >j^r*)t> na cu densulu cea mai mare p a r t e a ma­
p r e c u m o e d. 'Jókai, ar treÍMtl sè scie eteri tt au botezatu p r e anteluptatorii bravi
ai natiunalitâtiloru de „reactiunari",deci cu a-
suntu dorintiele, aspiratiunile unei naţiuni des-
ceptate d'in letargia, d'in somnulu celu de cesti-a dupa părerea loru n'au a se consvatui
morte, ar trebui sê scie cà tote acele aspira- in privinti'a cestiunei natiunalitâtiloru, ci pre­
tiuni se concentrázain — v i é t i ' a p o l i t i c a n a - cum vediuramu, binele loru (?) si alu tierei (??!)
t i u n a l a ! — C e si-mai sparge capulu dara cu pretinde, ca p r e acei reactiunari sê-i combată,
esaminarea, cà óre drepte-su acele d o r i n t i e ? — sê-i atace cu tăria . . . . .
Daca suntu odată dorintie de viétia natiunala, Acésta politica, p r e c u m se vede d'in tote
opoi n u e iertatu a le mai esaminá, a le me­ faptele magiariloru, s'a prefacutu in sângele
sura nici dupa o mesura, càci chiaru acea me­ loru, càci intr'adeveru am si vediutu atacaţi
sura fiindu strimba, nedrépta, usioru s'ar poté si batjocoriţi de densii p r e sincerii si energio-
dice de acelu mesuretoriu, cà nu mesur'a ci sii bărbaţi, cari au curagiulu si prudinti'a, ca
pretensiunile natiunalitâtiloru ar fi nedrepte. sê corespunda dorintieloru drepte ale natiu-
Permitendu-ni aceste, sê-lu lasàmu pe d. nalitâtiloru nemagiare; vediutamu chiaru si in
J ó k a i ca sê mesure pretensiunile natiunalitâti­ dieta in siedinti'a d ' i n 2 1 . 1. trecute c u m s e i n -
versiunà chiaru si „intieleptulu n a t i u n e i " F r a n -
loru dupa cum-i va placé.
D a ! —- dice — subu titul'a acésta suntu ciscu D e a k , si ataca cu o patima neindatinata
si drepte si nedrepte, si cereri ce se potu im­ u n u i intieleptu moţiunea romaniloru, p r i n ca­
puni, si ce n u se potu implini. rea cereau, ca si natiunalitatile nemagiare se
D a , totu de u n a suntu nesce unelte ale fie cuvenitu representate in cemisiunea causei
n a t i u n a l e ; amu auditu atunci espeptoratiuni
reactiunei (!), cari ne'ncetatu se ostenescu in
destule, d'in cari a potutu intielege totu en-
sulu, care numai pote si vrea sé intieléga, cà
magiarii, pe langa totu Iiberalismulu loru,
alu carùi-a anteluptatoTÎ se tienu ei, totuşi
nimica n'au invetiatu d'in tristele suferin-
Càci dieu trebuie cugetatu si aceea, cà
tie ce ne-au apesatu si ne mai apasă pana cine
acésta causa de deslegatu n u v i n e inainte nu­
scie candu?
mai intre n a t i u n a l t a t i si d i e t ' a m a g i a r a ,
ci afara d e aceste, esiste si — n a ţ i u n e a (!) S ê vedeniu inse, cà cu cine voiescu ei
m a g i a r a (!!). dara sê se contieléga, daca intr' adeveru do­
E de insemnatu cà nemagiarii suntu nu­ rescu o contielegere?
miţi: ginte, popóre, soiuri, si in caşulu celu A ne contielege — dice J ó k a i — a legá
mai favoritoriu n a t i u n a l i t a t i , ér' precum o aliantia, u n u pactu, noi (magiarii) potemu si
vedemu si aci u n g u r i i suntu n a ţ i u n e , si inca t r e b u i e se dàmu nian'a numai si numai cu
naţiune cu óre care specialitate, càci singuru b ă r b a ţ i i l i b e r a l i ai n a t i u n a l i t â t i l o r u , a
J o k a i dise mai susu, cà acésta n a ţ i u n e mai are caror'a aliantia pana «andu de o parte va poté
dreptu a tracta cestiunea natiunalitâtiloru si deslegá cerintiele natiunalitâtiloru spre indes-
afara de d i e t ' a m a g i a r a (!) si fara de cele al­ tulirea comuna, (?) ér' de alta parte ni voru
te n a t i u n a l i t a t i . servi de aperatori contra inamicului comumi,
XII U 1 LXJLC*I. V/U. 1*V>_ — ^ I . .~_otiunei
daca d. J ó k a i dice, cà dieu, forte mare grësiéla
M e i nu trebuie sê spunemu, cà s u b bar-
ar face acelu politicu magiaru, (!) c a r d e asiá
.batii liberali ai natiunalitâtiloru" se intielegu
a r voi sê odihnésca p r e natiunalitatile nema:
toti acei ce se închina orbesce ambitiuneloru
giare, cà p r e n a ţ i u n e a magiara ar tulburá-o,
magiariloru; apoi cum vor poté ei deslegá cu
ar catrani-o de necasu.
aceşti omeni servili cestiunea natiunalitâtiloru
Si uneltele reactiunei tote acî tientescu! delà cari nepotendu asceptá esprimerea dorin­
Cu reactiunea noi (ungurii) n u potemu tieloru sincere ale natiunalitâtiloru, nici nu
transige; reactiunea trebuie totu bătuta; aceleia- voru sei ce dorescu acele natiunalitati? — In-
nici atunce nu-i trebuie crediutu, candu se pre­ tieléga-o celu ce a r e minte spre acést'a, noi
apoi acum face mórta; p r e aceea nici ca pocăita nu tre­ inse n u potemu pricepe de felu, cumu mai
buie primita; ci in tote fasele sale. trebuie de­ speréza cineva ó indesţulire delà acel'a, care
mascata, a o scormoni d'in locurile sale ascun­ nici n u v r é şe-i asculte cererea!
se, — a-i stá in cale, si a o alunga d'in apro­
D a r ' nici, singuru d. J ó k a i n u se afla
pierea tronului si d'in senulu natiunei; — ér'
pré odihnitu pe acestu galimatiasu fara de
celu ce crede cà creatiunile, făpturile absolu­
neci ó basa, deci si-esprima acea ingrigire, cà
tismului, ale caror'a esistintia e legata cu ve-
ar. fi o nenorocire forte mare, daca acei „băr­
chiulu sistemu reu si cadiutu, s'aru poté în­
baţi liberali" inca a r pasi inainte cu nisce pre-
destuli pe caie constitutiunala: acel'a, dupa pa*
tensiuni asemene celoru espriniate de „ reactiuna-
rerea l u i Jokai, séu nici candu n'a avutu tote
n " (?), càci magiarii p e u n u tempu l u n g u s'ar
sentiurile sale, séu chiar in acelu momentu
face nepotintiosi ca sê se şi lase in deslegarea
si-le-a p e r d u t u !
acestei cestiuni, càci atunci s p r e u n u t e m p u
Nu e de lipsa a spune, cà aci subu reac­ séu a r u fi silitî ca sê jertésca „libertatea" (fi­
ţionari cugeta p r e cei mai devotaţi fii ai natiu­ resce a magiariloru) si tote bunetatile pamen-
nei nóstre, m a cu u n u cuventu pre toti acei ce tesci, ce suntu legate cu acést'a, séu si chiaru
Inca stá i n grigie mare
II.
Sê n u patia vr'o ocara,
A p o i socrulu por uncia,
Slugii staulu descuia,
Si atuncea-i siopotiá:
„Raducanu! n u te spariá!
Si-aducea trei bidivei, Di-le ca' sê faca focu
Mândri,' iuti ca nesce smei, — F o c ü cu^flacari dar' de locu.
Si d'in gura-asia graiá : Si s'aduca i n t r ' u n u trocu
„Ospeti b u n i e poft'a mea Ovesu n o u cam galbinioru,
S ê ni vina mirele
Si in a l t u l u laptisioru!"
Ca sê véda nunţile, Raducanu ' l u asculta.
Si sê-mi ie ceşti bidivei Slugii tóté le gatá
Sê- 'ncalece pe toti trei, — Bidiveii sê resniá, —
Mai antaiu p e celu betranu Celu b é t r a n u curea la focu,
Celu b e t r a n u cà-i mai paganu,
D a r ' 1' ovesu celu de midilocu,
Si-apoi pe celu midilociu,
Iera celu mai micutelu
Midilociu cà-i mai trufiu, F u g e dreptu l a Aaptisielu.
P ' u r m a p e celu micutelu, — —
i Socrulu mare sê mirá,
Sê-lu vedemu, de-i voinicelu?
S ê traiésca! toti striga,
Si de cumva va ghici,
Nunt'a 'n casa 'mi intrá!
Càci cu ce potù trai?
P e mirésa o-a dobendi!" III..
Raducanu, candu audiá Sócr'a m a r e iese 'n eale
T a r e mi se ingroziá, — Cu o pane si cu sare, ;
D a r a Iancu Sibinianu D a r a socrulu mare vine
Dascălulu lui Raducanu Cu trei fete ca si dine,
 „patri'a" p e n t r u t o t u d e u n a ; s i ' p r i n a-
' cést'a partit'a liberala magiara au fi alungata
i de pe tabl'a de siacu.
[' Cari sunt dara cerintiele drepte ale natiu-
I nalitatiloru nemagiare? — se intréba d. J ó k a i .
Ei, sê-lu ascultàmu dara!
Cerintia drépta, dupa părerea mea —
dice— e d r e p t u l u i n d i v i d u a l u f a t i a eu
viéti'a s o c i a l a !
Dieu, modesta pretensiune, si acést'a óre
sê póta da de lucru capeteloru m a g i a r e ? D a r
acésta dorintia, mai m u l t u nici cà e dorintia,
de óra-ce prin ştergerea iobagiei fiecare ceta-
tianu are dreptu individualu fatia cu v i é t i ' a
s o c i a l a ! — P r i n u r m a r e marinimosii liberali
magiari sunt gat'a a ni d á ceea ce n u ni potu
luá, chiar daca ar si v o i sê ni detraga, cu to'te
cà une ori se nisuiescu ca si acestu dreptu sê
ni-lu restringa.
Sê vedemu inse cum intielege domni'a
lui acestu dreptu individualu, care e singur'a
pretensiune drépta a natiunalitatiloru nemagia­
re, si de la a carei-a împlinire aterna fericitórea
contielegere si indestulire comuna?
Fiecare cetatiénu — dice domni'a l u i —
are dreptu, a se tiené de aceea natiunalitate,
de carea i mai place; (adecă romanii, serbii,
jidanii etc. potu sê porte pene d'a l u i ' T u h u t u m ,
se perte pintenii l u i Á r p á d si sê invertésca i n
mana focosiulu l u i Bendegúz dieu, mare
grafia, apoi cine n u se va îndestuli cu acésta
marinimositate? . . . . a b u n a séma numai „reac-
tiunarii" nu, — dar' sê fimu serioşi sê-lu a-
scultàmu mai departe cu atenţiune!) fiecare
cetatiénu e indreptatitu a pofti delà socialitate,
ca in folosirea natiunalitatii sale, fie acea de
ori ce limba, atatu in viéti'a privata, catu si in
cea publica, sê n u fie impedecatu, ma in culti­
varea acelei-a sê fie partinitu de statu, ca ori
si care cetatiénu.
Prin u r m a r e — dice d. l u i — caus'a in-
structiunei, a culturei poporului l a - r o m a n i si
la slavi, ca si la magiari, se fie imbratisiata
de catra tiéra.
Dieu, a r si fi tempulu odată, ca si natiu-
nalitatile nemagiare, si m a i alesu romanii si
serbii sê fie dotaţi de g u v e r n u p e n t r u ca sê-si
aredîce institute regulate, — ar fi t e m p u l u —
dieu — ca sê scie omenii de statu cumca po­
porulu platindu contributiune, ascépta ca p e
langa procurarea armeloru de ljpsa spre ape-
í!
réfèa patriei, Sê i se a r e d i c ë s i inimtóef, ' u n d e
st pata caScigá armele spirituale, cultur'a
si luminarea, cari sê-lu apere contra nenu-
merateloru pericle ce provinu d'in intu-
nereculu nesciintiei Inse ce sê dicemu,
despre ace'a nisuintia a unor'a, cari ar voi ca
si in scólele elementare sê se introducă limb'a
magiara, precum se poftia in 1848, si cam a-
semene semne vediuramu chiaru si in timpulu
de fatia, candu la dorinti'a g u v e r n u l u i magiaru,
unii episcopi nemagiari s'au si esprimatu, cà
suntu gat'a de a introduce limb'a magiara de
oblegatóre . . . . D e ce sê aiba limb'a magiara
mai multù dreptu ca cele l a i t e ? de ce sê fie
acést'a impusa nemagiariloru? — Dóra pentru
cà guvernulu chiar voiesce binele tuturor'a,
de óra-ce acést'a limba e neincungiurabilu de
lipsa in viéti'a p o l i t i c a ? . . . . dati inse v i é t i a
p o l i t i c a si natiunalitatiloru nejmagiare, apoi
veti vedé ca n'avemu asiè mare lipsa de limb'a
magiara!
(Va urmá.)
Si la mire se uitá
Si d'in graiu 'î cuventá:
„Numai u n a e mirésa, . r.
P e n t r u Raducanu alésa,
D e v r e ca s'o dobendésca
Trebuia se si-o cunósca!"
Raducanu in grigi se baga, —
Cà jiu-i lucru cam de siéga, <
Cine póté se-si alega!?
Maic'a V i n e r i se-i ajute!
Tóte-su mandre, 'n t r u p u crescute.
Apoi l a n c u Sibinianu,
Omu vitézu, dar' cam iclénu,
Meru de auru 'mi scotea,
Si pe mésa 'lu punea,
P'urma sabi'a trăgea
Catra fete-asiá dicea;
„Carea e d'in voi mirésa { N' o cheptóre 'i rumpea,
Sê ie merulu de pe mésa, —
D a r a carea nu-mi e fina,
Sê-si ie sém'a de-a sa mana,
Sabi'a s'a scapetá
Man'a josu 'i va taiá!"
Si mirés'a man'a 'ntinde
Mejuhi de pe mésa-lu prinde.
Depesia tërcîiîata a cabinetului
imperatescu,
Cabinetulu de Vien'a, urmandu e-
semplulu câbineteloru de Itali'a si Prusi'a,
adresa depesia cerculara catra agenţii
diplomatici ai Austriei d'in Paris, Lorwlr'a
si Petrupole, in care motiva mai de apró­
pe inceputele pregătiri de resboiu. De-
pesi'a acést'a este datata d'in 27 Aprile
si contiene:
„ A m onóre, a V e tramite in alăturare
copi'a depesiei, care eri am indreptat'o catra
contele K á r o l y i la Berolinu. D e s p r e intentiu-
nile nóstre pacice ani datu g a r a n t i e p r è m u l t e ;
cumca neci politic'a g u v e r n u l u i imperatescu
neci interesele Austriei n u convinu planuri­
loru de cuceriri, acést'a e mai chiar de catu ca
E u r o p ' a sê se póta indoí despre sinceritatea
limbagiului nostru. I n fati'a pregatiriloru, ce
se i n t r e p r i n d u in Italia in estinderea cea mai
mare, si de-óra-ce cucerirea unei provincie de
a le nóstre de m u l t u timpu este scopulu celu
apriatu marturisitu alu politicei regelui Victoru
E m a n u i l u , aru fi amăgire necredibila, daca noi
d'in parte-ne n u am pasi la mesurile cele mai
necesarie de aperare. Afara de granitiele nó­
stre de pe uscatu, mai avemu sê pazimu catra
Italia u n u tiermure forte intinsu. T r u p e l e
nóstre, reduse la minimu si impraseiate in tiéra,
nu aru fi fostu destule sê apere puntele a-
tacabili, ce adese sunt forte indopartate de
olalta. Dsca ne-am fi incredintiatu securitatei
false, atunci noi p r i n acést'a tocm'a am fi in­
vitata la atacu a supra granitieloru nóstre ne-
aßerate. P e n t r u ace'a am fostu siliţi sê ordo-
nàmu mai multe mişcări de t r u p e si sê intre-
ffimu armat'a nóstra d'in Italia. Mesurele aceste
au caracteru de cea mai strinsa a p e r a r e ; regi-
mulu imperatescu nu cugeta sê incépa resboiu,
fie ori si cu cine! elu póté renoi asecurarile a-
ceste in modulu celu mai formalu; dara tocmai
p e n t r u ace'a o privimu de detorintia impune-
tórie a nostra, sê n u intardiàmu cu nemicu,
d'in cele ce ne facu capaci d'a respinge ataculu
inarmatu. D u p a părerea mea, nici u n u cabinetu
nu póté p r i m i asupra-si respunsabilitatea, d'a
ne recomanda alta procedura, càci intre impre-
giurarile d e fatia nici un'a nu va voi sê ne ga­
r a n t e nevatemarea teritoriului nostru.
Primiţi etc.
i l e n s d o r f."
( t'l'lieliaza (langa Temisiór'a) 27 aprile 1866.
P o p o r u l u d'in comun'a nóstra sentindu-
se fericitu cà s'a vediutu odată mantuitu de
ierarci'a serbésca, si anessatu la diecesea romana
a A r a d u l u i , dorî a vedé p r e episcopulu romanu,
deci trimise d'in senulu seu deputatiune con-
statatória d'in dd. parin tele Nicolae M u r a r i u,
not. comunale Franciscu M a g a antistii P e r a
r
Giurchi, T r a i l a Boldurianu, A d a m Zsichin,
Wasza Waszin, J o w a J o w i n si Zsiwa Flori.
Acesti-a in 17 1. c. la 4 óre d. m. avură noro­
cire a fi representati Ittei Sale părintelui E p p u
Procopiu l v a s c o v i c i u , carui-a conducatoriulu
deputatiunei d. preotu i adresa cam urmatórea
cuventare:
„Ilustritate! Este cunoscuţii, cà fie care
naţiune are viétia propria si interese parte-
— Toti priviá, se minuna,
Se traiésca! li striga,
D e ospetiu se apuca,
Multe dile s' ospetá!
IV.
Candu a sieptea di trecea
Raducanu in g a n d u avea
Ca sê plece catra casa
Si sê duca-a sa mirésa, —
D a r a sócr'a la plecare
C a n d u plângea in jalea mare,
P e R a d u c a n u 'lu chiamá
Si cerca i n poft'a sa
Ca sê-i r u m p a o cheptdre
D e l à p e p t u l u cu d u r e r e !
Ginerele ce făcea?
Ci camesi'a-i sfertecá, —
A p o i sócr'a se mania
Si asia ' l u blastemá:
„Se n u poti p e m u r g u siedé
Si candu cas'a ti-i vedé
Sê te 'ntorci cu capu-'n josu
Unde-i loculu mai frumosu,
culari precum si unele punte de vedere pro­ România.
p r i e ; dreptaceea si noi romanii d'in fost'a die-
cesa serba a Temisiorii, éra in deosebi repre-
Carolu I, alesulu României, va v e n i sê-si
ocupe tronulu la care l'a chiamatu naţiunea
sentantii besericesci si mireni ai comunei Cer-
romana cu unanimitate mai. Astfelu ni spuseră
nehaza d'in protopopiatulu Temisiorii avemu
diuariele d'in Romani'a, pre candu telegramele
naintea nóstra diferirea in respeptulu religiunii
de la Berolinu respandiau scirea cà Carolu
si incatuva si in respeptulu stării politice
d'in patri'a nóstra. Acést'a ne indémna
si-a dechiaratu vointi'a de a p r i m i coron'a,
unele mai adăugeau cà noulu suveranii a noti-
sê stimàmu persónrie innalte, cari prin faptele
ficatu acést'a la Paris.
loru pentru biserica si naţiune, lucescu in
inim'a poporului si pe paginile istoriei, ce o va Se nasce acu întrebarea cà óre ce va
ereditá posteritatea, ca niste luceferi pc ceriu. dice conferinti'a poteriloru garantatórie întru­
U n ' a d'intre acele pré stimate persóne esti nită la Paris, in caus'a României?
Ilustris. Ta, domnule episcópe, p r e care noi Ni se pare a prevede procedur'a confe-
ca fii adeverati sufletesci venimu a te saluta in rintiei in fati'a acestui evenimentu. E a va tre­
numele poporului romanu si serbu d'in comun'a b u i sê recunósca faptulu complinitu, si acést'a
nóstra, care este u n u t r u p u nedespartibilu. pentru cuventulu cà Romani'a e in dreptu a
Tacendu despre meritele ce Ilustritatea T a le si-alege p r e D o m n i t o r i u l u seu, legile ei recuno­
ai cascigatu p e n t r u naţiunea romana pe cam- scute de E u r o p ' a intréga, i dau acestu dreptu.
p u l u politicu, ne marginimu numai la meritele
Si daca Romani'a n'ar avé dreptulu
câştigate p e n t r u ierarci'a romana, p r i n sprigi-
acést'a, conferinti'a totu va t r e b u i sê recunósca
nerea si conlucrarea cu Escelenti'a sa, metro-
faptulu complinitu p e n t r u cuventulu cà tra­
politulu nostru br. A n d r e i u S i a g u n a si cu
tatele i léga manile a face altmintré. Poterile
Ilustritatea Sa A n d r e i u d e M o c i o n i p e n t r u
nu potu intreveni de catu numai cu învoirea
cascigarea drepturiloru nóstre natiunale.
unanima, éra acést'a nu se va poté intemplá
„Bucuri'a nóstra s'au mai maritu si prin p a n a ce D u n ă r e a va mai spelá malurile romane,
pre in. actu d'in 6 l u l i u a. tr. alu Mai. Sale, càci la intrevenire Russi'a ar l u á partea leului,
care demanda ca, pana ce in capital'a Bana­ si acést'a n'o credemu sê fie dorulu Franciéi.
tului se va inüintiá episcopia romana, poporulu
Deca n'ar esiste neci tratatele, conferinti'a
romanu d'in fost'a diecesa serba a Temisiorii
totu va t r e b u i sê recunósca validitatea faptului
si mai vertosu cele 6 protopiate d'in ea sê se
complinitu si acést'a p e n t r u motivulu cà in
tiena de episcopatulu A r a d u l u i , alu cărui eapu
conferintia ieu parte si atari poteri cari de
esti Ilustritatea T a . P e n t r u acestu actu prea
m u l t u s'au indetoratu si se fàlescu cà devisea
in. de nou am j u r a t u in inimile nóstre ' cre-
l o r u e respectarea vócei poporului, deci au
dintia p r é b u n u l u i nostru I m p r e r a t u , F r a n ­
oblegamentii morale a cerca p u r u r e si preto-
ciscu Iosifu I. Acést'a ne bucura cu atatu mai'
tindene respectarea ei.
multu, cu catu ne vedemu sub scutulu u n u i
In fine daca consciinti'a de dreptu a con-
arciereu bravu si adeveratu părinte sufletescu,
ferintiei ar fi mai elastica de catu sê n u póta
care pentru b u n u l u natiunalu nu a crutiatu
trece cu vederea aceste motive, daca politic'a
nici spese nici ostenele, ci s'a luptatu ca u n u
ei s'ar poté m a r g i n i la orisonte m a i angustu,
adeveratu ostasiu alu l u i Cristosu si alu naţi­
atunci va t r e b u i sê recunósca faptulu d'in
unii cascigandu-si merite nenumerate.
motivu de ingrigire p e n t r u venitoriu, càci daca
Ilustritatea Ta, c u n o s c a n d u - T i c h i a m a r e a
conferinti'a n'ar lasá României principele ce ea
innalta si grea de arciereu, ai fostu u n u ante-
si l'a alesu, n u scimu cu ce entusiasmu si oma­
luptatoriu si ai aperatu cu energia terenulu
giu ar fi primitu acelu principe a carui-a ale­
religiunariu si natiunalu conlucrandu totodată
g e r e o ar mediloci conferinti'a, (presupunemu
si p e n t r u înmulţirea sentieminteloru de iubire
casulu ce n u l u credemu, cà adecă p e Romani
a poporului romanu catra in. c a s a d o m n i t ó r c .
{-ar poté face a alege de nou) l'ar recomendá
Dreptu-aceea, poporulu d'in comun'a nostra,
séu dóra ar nisuí a l'oetroá. L a atare procedura
patrunsu fiindu de simtiemintele cele mai ade-
a conferintiei, Romanulu, póté, i-ar r e s p u n d e cu
verate si sincere, tramite o deputatiune d'in
dical'a: Daca t u mi furi t u t u n u l u , io ti furu
senulu lui, sê se róge p e n t r u binecuventarea
pip'a.
arcipastorésca, danduo preste densii si preste
„Vremu principe de rasa latina," dicean
fruptulu câmpului si alu viteloru loru, rogandu
unii Romani. Li se dise cà atare principe e
pre Atotupoterniculu Ddieu sê T e tiena in
g r e u de gasitu. D a r u n d e e domnitoriulu, care
deplina sănătate i n t r u dile indelungate!" —
sê nu se conforme natiunalitatei poporulu seu ?
Membrii deputatiunii acompaniara pe
A l t m i n t r e e inca i n viua memorie cuVentarea
vorbitoriu cu u n u de trei ori „sa traiétca." si
rostita de representantele Imperatului de Mes-
dupa acést'a le multiami Ilustritatea Sa cu
sicu la primirea p r i m a ce avù la regele Italiei.
blandetie, dandule o invetiatura pastorésca si
Astfelu si Carolu I, ca domnitoriu romanu, va
esprimandu-si bucuri'a pentru contielegerea si
t r e b u i sê lase nemtiésc'a la Düsseldorf.
frăţietatea, ce domnesce intre poporulu d'in
Se pote cà conferinti'a va mai pretinde
comun'a Cernehaza, care este de o credintia si
cine scie ce formalităţi, acést'a inse n'are se
mai si de unu sânge. Asemene l e promisa Ilu­
îmbucure de felu pe contrarii uniunei romane.
stritatea sa, cà n u ocasiunea venitore va cer­
ceta sant'a besereca d'in Cernaháza si pre Sciri d'in B u c u r e s c i cu datulu 10 1. c.
poporulu celu blandu. — ni spunu, cà cuventulu locutienintiei la deschi­
derea camerei legi torie a fostu primitu cu
Poporulu, audiendu d'in gur'a eomisiunii
acésta veste imbucuratóre, saltă de bucuria căldura, elu intona necesitatea uniunei, dice cà
asteptandu inplinirea dorinti'a lui cei veche. — principele' strainu e garanţia contra altoru
aspiratiuni si sperantie nebune, Sortea tierei e
U n u membru alu deputatiunii.
acù in man'a deputatiloru, càci i n urmarea
otarirei principelui de IIohenzoRern de a
primi coron'a si in u r m a r e a dechiaratiunei d'in
Cà ti-am datu degetulu micu, Mari m i n u n i făcea unu Santu, —
Ca sê r u p i n u m a i u n u picu, — Si-apoi l a n c u Sibinianu
T u fusesi si mai voinicu Multu jelindu p r e Raducanu
Spintecaşi camesi'a mea, Călăreţi tramise 'n tiera
Ti bati iocu de sócr'a ta!" Ca sê-lu afle 'n di de véra.
Ginerele ce graiesce?
Călăreţii se porniá
Tace si d'in capu clatesce, Si pe Santu 'Iu intelniá,
Si-si deschide porţile, L a Raducanu 'lu ducea,
Rentórce cu n u n ţ i l e ! Si mirés'a 'i dicea:
„ D o m n e sânte si părinte
V.
Sê ni canti sânte cuvinte,
Raducanu acas' grabiá, — Cà-alu m e u mire a nioritu,
Catra curte canduerá Unu bidiveu l'a- trentitu !
Bidiveu incale cá, Róga ceriulu ca sê 'nvia
Si candu D o m n e ! elu cerca Ca sê-i potu fi ier' soţia!"
D e pe elu josu a se dá, S a n t u l u la ceru se ruga.
I se-areta o năluca Mirele 'ncepea-a misicá, —
Gróza mare 'lu apuca, C a n d u de mana 'lu luvá.
Sverle sare se isbesce Mirele viu se scula,
Si pe mire 'lu trentesce! S â n t u l u i toti se închina,
Si mirés'a-atunci graiesce: Siepte dile s' ospetá!
„Se fii mama-afurisita,
Cà ti voi'a împlinita,
Sê me scii tu veduvita!"
D a r ' atuncea p r e pamentu,

u r m a a conferintiei camer'a are de a rosti inca
odată vointi'a natiunei.
La propunerea deputatului Teil, camer'a
se va ocupa mai antaiu dc verificările ale-
geriloru.
D ' i n Constan tinopole — dice telegra-
mulu — cà g u v e r n u l u ar fi primitu scrisdrea
marelui vezirn, p r i n care amenintia cà daca
Romanii vor purcede totu contra conventiunei
si conferintiei alegcndu principe strainu, apoi
T u r c u l u va t r e b u i se incépa cu poterea.
A N G L I A . I n 8 1. c. sér'a, in siedinti'a
casei de sus, l o r d u l u Clarendon respunde la
interpelatiune, cà Angli'a, daca ar erumpe res­
belu, nu va luá parte neci medilocitu neci ne-
medilocitu. G u v e r n u l u n'are informatiuni de-
sclinite, càci poterile publica de locu depesiele
mai importante, p e n t r u a câştiga opiniunea
publica. E r u m p e r e a resbelului amenintia, con­
t r a nisuintieloru generali a le nemtiloru, càci
desl respetivele poteri facu asecurari de pace,
dar intentiunea séu casualitatea pote provoca
resbelu mare si nejustificatu. Angli'a sengura
n u pdte face nemica contra planuriloru ambi­
tiöse. — Retcliffe si esprime părerea de reu
Viena 12 maiu. (Banca. B u v m . ) rvo
F i i n d u cà ministrulu presiedinte gener.
Lamarmora cu erumperea resbelului va căuta
Varietăţi* tarea bancei d'in septeman'a acést'a mei
sê înérga la armata, deci Ricasoli promise re­ = Volwitiri. D i u a r i u l u oficiale aduce atenţiune, dupa i n t e m p l a r e a cunoscutei oper
gelui cà in asemene casu va primi compunerea conditiunile sub cari se prinicseu voluntiri in tiu ni finantiarie, p r i n care notele de ban
noului ministeriu. armat'a austriaca. cate de 1 fi. si 5 fl. îmbrăcară calitate nóua
D e la studintii universităţii de Torîno, = Cum cugeta magiarii despre res­ note de statu. Desi ni-am p r o p u s u a folo
primi G aribaldi urmatórea epistola : „ Generale ! belulu ce vine. „Pesti H í r n ö k " insciintiéza aretarile detaiate ce se facu la luna, d a r sc
Studintii Italiei n u lipsescu la chiamare. E i cà nobilimea ungurésca a si facutu pregătiri niotulu politicei, ce cautà se ingagieze la joc
paresescu aul'a p e n t r u campulu de resbelu. p e n t r u formarea u n u i corpu ungurescu de vo­ si finantiele, ni impune a nu pestrece aceşti
î n r o l a r e a p e n t r u legiune innainta forte rapede. luntiri, pre spesele nobilimei. — „ H o n " de­ aretari. Banc'a se provoca la legea d'in 5 maii.
A ne luptá p e n t r n a învinge séu a mori, e vo­ chiara cà diet'a in pusetiunea ei de acum'a, nu 1860 (vedi nr. tr.) I n cerculatiunea notelon
tul u nostru. Sortea ndstra e de la D . T a ; fii pote face neci u n u felu de manifestatiune ci bancei e reducere de 82.945.295 fl. Adecă i
D . T a conducatoriulu nostru. Noi suntem g a f a ! trebue sê taca. — D i u a r i u l u prelatiloru roma- stersu cele 112 milióne la a caror'a rescum
Traiésca Itali'a!" no-catolici „Idők Tanuja" combate cu m u l t u perare s'a öblegatu statulu. I n sum'a ecivalen
D'in Florenti'a se scrie diuariului „Kol. zelu părerile celoru ce voiescu a forma preten­ tului in note de categorie mai nalta, pana acîi
Z." cà armat'a italiana si-ar alege de base o- siuni la posessiunile clerului. Monarculu sê s'a datu s t a t u l u i cam 4 0 mii. deci a r e sê mal
peratiunei lini'a Cremona-Piacenza, si cà in apeleze la toti posessorii mari, atunci n u va primésca cam 80 mii. I n tipografi'a bancei s\
corpulu voluntiriloru se înrola prisosulu celoru lipsi neci clerulu. lucra di si nópte la notele de 10, 100 si 1OO0
ce dorescu intrarea i n armata. — Ni se spori n u m e r u l u doctoriloru cu menite cassei statului. Acoperirea note)oru e
d. Alessandru Popoviciu medicu cottense in mai mare cu 96 mii. de catu cerculatiunea
CONFEDERATIUNEA NEMTIÉSCA.
Carasiu, m. localu in Oravitia, care primi di- loru, u r m a r e naturale dupa ce cele 112 mii.
D'in S t u t t g a r t cu datulu 10 1. c. se scrie cà
plom'a de doctoru la universitatea de E r l a n g e n . trecură de sub acoperire. —
30 de capacităţi a le deputatiloru liberali, d'in
Virtemberga, Baden, Bavaria si Hessen, in 9. — Faliminte ( b a n c r o t a r i . ) Implinimu Prívilegiulu séu patent'a bancei italiane
cererea negotiatoriloru noştri luandu cuno­ porta datulu de 1 maiu, puntele principali
1. c. conferiră in n u m i t u l u orasiu, p e n t r u ca sê
scintia despre ele, cari, dorere, se cam inmul- sunt: Banc'a natiunale împrumuta statului
medilocésca procedura identica a cameriloru 1
tiescu. Aceste-a sunt de curundu urmatóriele 2 5 0 mil. lire cu 1 / pre. la semestru. Ince-
loru in casu de resbelu. t

firme: F i i l u i P e t r u Pappa-Georg, F r a n c . Ur­ pendu de Ia 2 1. c. banc'a e scutita de deto­

p e n t r u slabitiunea Angliei, G r e y si D e r b y o A l t u telegramu d'in Darmstadt cu datulu
ban, F . Malfati, fraţii Nizziota si fii, Ant. L u p . rinti'a de a destórce biletele ei in moneta sunat.
deducu acest'a d'in paresirea Daniei i n resbe- 10 1. c. pare a fi in legătura cu scirea de sus,
Eppinger, H a y m a n n , Gresauf, I. Weiss si fiiu, Bancele de Neapole, Sicilia si Toscana vor
lulu trecutu, candu A n g l i ' a se intrepuse si acest'a dice: Se afirma cà regintii de Virtem­
A. Eitel, S. Fried, M. Ieiteles, A . Zweig, emite politie s. a. casi pan' acu. Doua de'n trei
apoi se retrase. Ast'a — crede oratorulu — berga, Hessen-Darmstadt, Nassau si Baden,
Tatic & Cavic, A r . Schwarz in Viena. — La parti a metaleloru eç posiedu aceste institute,
e urmarea principiului de neintrevenire abso­ precum si representantii a loru 5 guverne, in­
P r a g ' a : I. B . Riedl si Comp., I. D . Stark. — remanu neinstrainate, nemiscatorie ; conformu
luta a contelui, Russell. Russell se aperà. — tre cari Bavaria, in 8 1. c. s'au adu natu in sa-
La Vencti'a: Antonio Maro di Francesco. Nu sumei acestor'a, vor dá bancei natiun. oblega-
L a alta interpelatiune respunse Clarendon cà tulu Mühlacker in Virtemberga, si s'au suatu-
insiraramu neci la o firma feliulu negotiului, tiuni, de la care vor p r i m i bilete, si aceste au
Angli'a a sfatuitu spre impacare, si-a imbiatu itu unde sê-si asiedie si cum sê-si concentreze 1
p e n t r u cà si for de acést'a, negotiatorii noştri cursu fortiatu, cu valórea nominala. Banc'a
siervitiele amicabile, dar respunsurile n u sunt trupele.
cari au vr'o legătura cu ele, le vor cunósce. natiunale nu póté dá cerculatiunei sama mai
imbucuratórie. Faimele d'in A n n o v e r a pretindu a sei cà
Telegramulu aduse d'in L o n d r a scirea despre mare de note, de catu e statorita in statute.
F R A N C I A . I n nr. tr. amintiramu de cu- armat'a acestei tieri va pleca in Holstein îm­
căderea firmei O v e r e n d , G u r n e y & C o m p . Burs'a de mecuri sér'a pareá forte reser-
ventarea I m p e r a t u l u i in A u x e r r e . D i u a r i u l u preunată cu cea austriaca.
passivele cestei-a se dieu a fi 1—2 milióne p . vata, se dà cu socotéla cà asceptá sê véda ce
inspiratu „Constitutiunalulu" d'in 9 1. c. o P R U S I A . I n nr. trecutu pomeniramu de sterlingi, legaturele avute in tóte părţile, vor
procedura va l u á confed. nemt. la propunerea
splica aetfelu: „Cuventarea I m p e r a t u l u i in atentatulu a supra lui Bismark, precum lu de­ produce urmări triste.
Sassoniei. Creditu 1 2 1 , 120. 2 0 ; Calea fer. de
A u x e r r e n'a gasitu in Europ'a resunetulu tu­ scrise u n u telegramu. A c ù avemu a mana des­
— Bismark se certa cu lumea tóta, n u face statu retornà de la 150. 20 la 148. 20. —- J o i
nului, ci cel'a alu mintii sanetose. P ă r e r e a Im­ criere deplina,deci facemu sê urme aci: Minis­
destulu necadiu stateloru, secundarie, ci incepe tonulu speculatiunei fu mai favoritoriu, audindu
peratului despre tratatele de la 1815 e cunos­ trulu presiedinfe conte Bismark, la 7 1. c. dupa
si cu orasiulu liberu F r a n c o f u r tu. Se scie de congresu europeanu, de conchiamarea dietei
cuta bine; candu facù proieptulu de congresu, médiadi la 6 óre venia de la regele carui-a fă­
cà in tratate e pusu apriatu numerulu barbati- prusesci, portarea stateloru secundarie nem­
atunci o spuse cà acele tractate n u mai esistu. cuse reportu. Venindu pedestru, aprópe de pa-
loru ce are sê-lu dee fie-carc poterc ce parte- tiesci, reesirca propunerei s:\ssono la confed.
— Imperatulu uresce tratatele de la 1815, pen- latiulu ambasadurei rusesci, audi doua pusca-
cipa la garnisón'a confederat. D ' i n partea P r u s ­ Acţiunile de creditu se urcare pana la 122.30,
tru cà ele costa Europei in fie-care anu cate ture d'in deretru. Se intórse si vediù p r e u n u
siei sunt 1500 insi, p e n t r u acesti-a Francofur- calea fer. de statu pana la 150.60. — Vineri
u n u miliardu, si u n u perielu permaninte pen- omu micu, cam de 2 4 de ani, care acù a trei-a
tulu ingrigesce de cortele. D e c u r u n d u orasi­ demanéti'a presiurile se schimbau, constatarea
t r u securitatea privata. I n acestu intielesu a óra îndrepta revolverulu a supra luî. Minis­
ulu primi î n d r u m a r e sê gatésca cortelu inca de sér'a o publicàmu aci.
vorbitu Imperatulu in A u x e r r e , n ' a incuragi- trul u se rapedi de prinse pe criminalistu, care
p e n t r u 1400 bărbaţi, deci se replicà cà acést'a
atu ambiţiunea lui Bismark, care vre princi­ intr' aceea golise si a treia puscatura dar nu
nu se pote fiindu in contr'a tratateloru, la ce Cursurile din 11 Maiu n, 1866.
patele Schleswig-Holstein si directoratulu in nemirî. Contele apucà de peptu si de man'a
respunse P r u s u l u , cà daca tréb'a e asiè apoi
Germani'a. A t a r i proiepte ar trăda intentiunea drépta pe criminalistu carui-a i sucese a luá
ostaşii insi-si si-vor face cortele p r e la cetatiani. bani marf.
de a vatemá érasi tratatele de la 1815 in fa- revolverulu in stang'a, a mai goli o puscatura,
vórea Prussiei. — Franci'a nu pdte compromite dar totu for' dc resultatu. Tocm'a treceá bata-
— In ante de resbelu. Naile Loidului Imprumutele de atatu:
nu mai comunica intre Triestu si Ancona. Se Cele cu 5°/o in val. austr. 48- 25 48-75
respunsabilitatea sa la întreprinderi ce vreu lionulu primu alu regiminteloru de garda, a- „ „ contrlbutiunali 4 . 1866 / l
5 90' 99-25
ascépta despusetiune ca intre Praga si Brün sê „ n noue i n acgintu 7-2 72 • 5 0
sê t u r b u r e in parte ecilibriulu poteriloru euro- cestui-a incredintià Bismark pe criminalistu, ce
incete comunicatiunea de negótie. Cele i n argintu d. 1 8 6 5 (in 500 franci) 03 64-50
pene. Scopulu Franciéi nu e ambiţiunea P r u s ­ fu predatu apoi politiei. Contelui Bismark nu­ Cele natiunali cu 5 % (Jan.)- 56 56-75
siei, a Austriei séu a Italiei, ci securitatea sa mai paliulu i s'a gauritu, éra vatemari insem- — Moneta menunta, se dice cà va „ metalice cu 6 % • 51 52- —
„ » n maiu—nov. 53' 53-75
si respectulu seu. P r o g r a m u l u ei e reform'a nate nu i se intemplara, merse a casa in pace. t i p ă r i regimulu in suma de 3 0 — 4 0 milióne.
n » 4'/,% „ 45 45-50
tratateloru de la 1815. Veri-ce încercare, ce D e locu ce se lati scirea, regele se ivi in pala- — Voluntari. D'in Lîovu se insciintiéza, » » 4% „ 40 40-50
n 3% „ 30 30-50
n u nisue la scopulu acest'a, n u o va gasí p e tiulu ministeriale, p e n t r u a intrebá de starea conformu informatiuniloru secure, cà comi-
telulu dietale a luatu initiativ'a p e n t r u înze­ Efepte de loteria:
Franci'a indiferinte, ci atenta, veghiandu si re- ministrului presiedinte. Veni principele Ca­ Sortile de statu diii 1 8 6 4 56. 56-50
soluta. — Cuventarea d'in A u x e r r e nu e pres- rolu, maresialulu W r a n g e l , caror'a u r m a r ă strarea deplina a u n u i regimentu de voluntari
» „ n 1 8 6 0 ' / i n c e l e i n t r e g e 67-
s
67-80
siune a supr'a intereseloru desclinite ce se pu­ mulţime de perséne de pusetiune innalta. — ulani, cu spesele proprie. n „ " " Vs separat» •
71- 71-50
65- 66-50
— Soli'a turca d'in Paris publica o bro- v n 4 % din 1 8 5 4 - • • • •
seră in mişcare in Germani'a; dar ea e apelulu Criminalistulu, cu numele Blind, in temnitia 116- 118- -
n „ din 1839, %
d'in u r m a la intieleptiunea celor'a ce au sub­ si-facù insu-si capetu vietiei prin impunseture siura contra uniunii principateloru romane. H bancei de eredetű 94' 95- —
76- —
n societ. vapor, dunărene c u 4°/o
scrisu tratatele de la 1815, si acestu apelu se intr' unu momentu neveghiatu. 60- —
» imprum.princip.Eszterházy à40fl.
25 —
facù in favórea pacei si a securitàtii E u r o p e i .
I n 8 1. c. sér'a la 9 óre, antea palatiului Scire mai importanta. » „ „ Salm à
21- —
n n cont. Palffy a
D e la ei depinde a recunósce daca e consultu 21 —
lui Bismark se fece serenada, la care parteci- Paris 11 maiu. „Memorial Dipl." insci­ r> „ princ. Clary à
21 —
ca reform'a generale sê se incredintieze fatali- „ n cont. St. Génois à
para cam 2 0 0 0 persóne. D u p a ovatiune, elu li intiéza cà Prussi'a nainte de votarea la 9 1. c. „ „ princ. Windischgrïtz à 2 0
15- —
tatiloru resbelului, ceea ce Franci'a ar dori sê 17-&0
multiamî dicendu intre altele: „Io credu cànoi in confederatiune, ar fi datuBavariei asecurare „ „ cont. Waldstein à
13 —
se intemple în contielegere si pace." „ „ ,, Keglevich à 10
cu toţii suntemu gat'a a mori p e n t r u r e g e si formale cà nu va atacá pre Sassoni'a. F i i n d u
Oelegatiuni desaarelnatóre de
Se vorbesce multu cumca Angli'a si Rus- patria, pe pardositur'a strateloru ori pre cam- cà acésta tiéra e scutita acù d'in partea confe­ pamentu:
si'a au propusu celoru lalte poteri mari con- pulu de resbelu totu atat'a. Sentiemintele nós­ deratiunei, deci pare cà pericolulu decolisiune Cele din Uftgart« • 60' 61-50
„ Banatulu tem. 58. 59-50
chiamarea u n u i congresu, fora a statori d'in tre comune convinu in spressiunea sê traiésca intre Austri'a si Prussi'a pentru Sassoni'a e „ Bucovina 55. 56- —
capulu locului ce-va programú. Daca acésta regele." Resunà de siese ori: sê traiésca, éra delaturatu. „ Transilvania 53 54 —
propunere, ce tintesce la congresu europeanu, imnulu natiunale fece capetu ovatiunei. „Memorial" scrie: Starea lucruriloru in Aotiunl :
se va respinge, atunci ar erumpe resbelulu. principatele d u n ă r e n e e forte seriósa, fiîndu cà A bancei natiunali • • « ••• • 648.— 650-—
I n 8 1. c. inca unu trimisu rusescu, capi-
„ de eredetű 121-40 121-60
Se dice cà Franci'a va asiediá corpu de tanu la calereti, sosi la Berolinu, aducendu Russi'a are intentiune a intreveni in numitele „ „ scontu '• 518 522- —
observatiune la graniti'a Belgiului. serisóre autografa de la Tiarulu. tieri, de locu ce ar erumpe resbelulu in „ anglo-austriaoe 62- — 6 3 - -
A societatei vapor, dunar. 400- — 4 0 2 - —
I T A L I A . La Florenti'a in 8 1. c. aparii Decretulu reg. cu datulu 9 1. c. desfiin- Germani'a. ,, ,, Lloydului 136 • - 140 • —
decretulu regescu privitoriu la formarea unui tiéza representatiunea actuala pentru a conchia- „Mem. D . " mai afirma cà g u v e r n u l u A drumului feratu de nord 1440 1445
,5 j> », statu -• • H9.- 149-20
corpu de voluntari, care deocamdată va nu­ má alt'a, p r e a carei-a membri poporulu sê-i Franciéi n'a hotaritu ca armi'a francosa sê ,, ,, „ apusu (Elisabeth) 9 8 - 5 0 100- —
mera 2 0 de batalióne, si se va incredintiá aléga in situatiunea de acum'a, ca asiè sê fie romana in Roma, daca a r erumpe resbelulu. » » n sud" 152 • — 154- —
„ „ langa Tisa 147
comandei lui Garibaldi. Cei ce vor intra in mai competinti a se rosti a supr'a acestei situa- — Mai departe insciintiéza cà deputatiune ,, ,, „Lemberg-Czernowitz
aceste batalidne, se vor oblegá la siervitiu de tiuni. A d u n a r e a confederatiunei nemtiesci in romana ar fi la Paris, care va pleca c u r u n d u Bani:
u n u anu. 9 1. c. primi cunoscut'a p r o p u n e r e sassona cu la Düsseldorf, a imbiá principelui de Hohen- Galbenii imperatesci 6-26 6-28
Napoleond'ori 10-62 10-64
Totu atunci in camer'a deputatiloru se 10 voturi contr'a a loru 5. Prussi'a dechiara zollern coron'a romana. (Aci ni se para cà se Friedrichsd'ori 10-85 10-95
desbatù proieptulu de lege, p r i n care guver­ cà se inarma numai spre a se aperá, ascépta ca rupse firulu informatiuniloru numitului diuariu, Suverenii engl. 13-10 13-20
Imperialii rusesci 10-80 10-85
n u l u i se dà impoterire straordinarie a g r i g i confederatiunea sê provóce p r o Sassoni'a si altmintre vedi rubric'a: Romani'a. Red.) — I n Argintulu 129-50 130-50
p r i n decrete reg. de securitatea publica. Mini- Austri'a a se désarma. fine afirma cà D r o u y n de L h u y s a indreptatu
strulu de interne se miiltiaml cu proieptulu I n 9 1. c. aparù ordinea regelui pentru cerculariu catra agintii diplomatici ai Franciéi, Hi'SpUnSU. Dlui O. B. in S. M. . . . Obi-
comissiunei dechiarandu cà daca aceste impo- a se gatá de duca inca doua corpuri de'n ar­ cu privintia la reform'a confederatiunei nem­ eptulu fece polemie in altu diurnalu, deci nu s e pite
teriri n u vor fi de ajunsu, g u v e r n u l u va cere mata. Va sê dica, acù armad'a intréga e gat'a, tiesci, in care constata cà schimbările in Ger­ pretinde sè lu continuàmu noi dupa polemie. Alte lucruri
prè bucurosu. S e tocmiră cele-a la cari bineroisi a ne
si altele. G u v e r n u l u doresce ca parliamentulu ascépta numai sê o comande d. Bismark, càci mani'a au sê se intemple numai cu învoirea
face atenţi. — Amicului in A r a du: Poftimu ! —
sê remana la lucru pana candu se pdte, ca elu e maestrulu la tóte. poteriloru m a r i , a S p a n i e i , Portugaliei si
A—Z. c: 158.
astfelu sê se imparta respunsabilitatea. Suediei.

Editoru: Vasile Grigorovitia. In tipografi'a Mechitaristiloru. Redactoru r e s p u n d i a t o r i u : Giorgiu Popa (Pop.)