Sunteți pe pagina 1din 4

Anula I — Nr. 12. Viena, dommeea 1/13 maiu 1866.

Ese de t r e i o i i in septeniana: M e r c u r i - a ,
V i n e r i - a si D o m i n e c ' a , c a n d u o cóla intréga, Prenumeratiunile se faeu la tpti dd. corespun-
randu numai diumetâtë, adecă dnpa monientulu dlnti a-i noştri, si d'adreptulu 1» Rédactiune:
impregiurariloru. Stadt, Wallfiseligasse Nr. 8,'Mezzanin, undg.»~
sunta se adresa si corespuiidintiele, ce prÍY«j&uíV.
Prdiulu dc prţnuuieratiune: Iiedactiunea, administratiunea séu s p e d i j ^ j i f
pentru Austria: cât e vor fi nefrancate, nu se vor primi, é r i céle
pe anu intregu 7 fl- a. v. anonime nu se vor publică. t'*
n dinmetate de anu • • • • 4 ». » „
„ patrariu „ »
; • 2 » » „ Pentru a n u n c i e si alte comunlcatiuni de Infcèiy 5

p e n t r u Ko m a n i a si S t r a i n e t a t e : resu privaţii — se respunde cate 7 er. de linie,


pe anu intregu 1 f> ti. v. a. repetirile se facu ou pretiu scadiutu. Pretiulu
„ diumetate «le anu • • • • 8 n '» n , timbrului cate 3 0 er. pentru una data,, se
„ patrariu » » 4 n » „ antecipa. Speditur'a: Schullerstrasse N r . 11
unde se primescu iţisertiuni..

césca inspirata se straduesce d'in tote


Representanti'a turcésca cerù splica- institutiunea cea mai sublima statorita
Vle»^ 30 apr./12 maiu. poterile a demustrá cà nu detrage nemicu
tiune de la guvernulu grecescu, care i pre continentulu Europei dupa căderea
Ca in tote tempurile scomotóse, a politicei neutrale a guvernului francescu,
respunse cà elu nu scie nemicu despre feudalismului: facultatea legelativa a
sie si acum'a, faimele ce se latiescu despre nu tinde la multiamirea ambitiunei lui
acésta indrasnire órba." Va sê dica, guvei representantiei poporului. Nu póté fi in-
evenimintele ce ne ascépta, sunt o mul Bismark. Am crede-o daca n'ar fi cam a-
nulu turcescu n'are neci atat'a norocire stitutiune mai salutaria de catu acést'a,
tirae. Nu bucurosu am luá alta data eut nevoe de crediutu, de óra-ce pare cliiaru
d'à se lupta cu inimici nemascati, ci pen- pentru poporale cari precepu mişsiunea
noscintia. despre faime, d'in causa cà ne­ incuragiarea celor'a ce dorescu o stare
tru a-si scirici inimicii e va fi siliţii sê ei, éra pentru poporale neculte nu p<5te
am espune urmarei de a primi si demin- nóua a lucruriloru. — supere si pre omenii cei mai paeiei. fi nemicu mai amaru, mai dejositoriu de
trrile, dar acum'a o facemii, pentru' cà au Planum de congresu europeanu s'a Candu sta tréb'a astfelu, a incetatu de a catu sistem'a de representare, càci ele
tvecutu prin mai multe diuarie, si inca ivitu de nou, de asta data nu Franci'a ci voi ceea ce-ti place, ci caută sê te faci neprecependu mişsiunea ei, vinu.cei pre-
n'a cernii scire se fie fostu demintite. Anglia si Russi'a ar luá iniţiativa. Dupa filosofii si sê voiesci numai ceea ce poti. ceputi a esploatá folósele nesciintiei ve-
Se dice cà guvernulu in casu de ce cunóscemu caus'a turburariloru de a- ciniloru loru, astfelu apoi in legelatiune
resbelu va conchianiá dietele tuturora cum'a, avemu motivu a ne indoi cà a- devinu batjocoriţi de mandatarii proprii,
provincieloru, le va provoca apoi a com­ cest'a ar fi medilocu de împăcare. Scimu Invetiamentulu nostru poporalii. cari subscriu sentinti'a batjocoritóriejn
pune representanti'a provisoria a impe­ cà Bismark voiesce principatele Schles­ A fostu purure cu nepotintia a des­ numele mandantiloru, — de securu cà
riului, va sê dica se va infiintiá senatu wig si Holstein cu veri-ce pretiu, éra la chide pórt'a edificiului maretiu de bună­ nemicu mai tristu si mai,dejositoriu in
imperiale provisoriu, fara sê prejudece congresu nu póté sperá resultatu càci stare ca sê intre in elu atare poporu ne- lume, de catu candu cutare naţiune ei-
modalităţii prin care cutare provincia sar n'are titululu de dreptu, de o pai'te tra­ cultu, care are de conlocuitori séu de batjocoresce astfelu esistinti'a si intere­
invoí mai tardiu la infiintiarea definitiva tatele sunt in contr'a lui, de alta parte vecini popóra inzestrate cu óresi-care sele proprii, prin pro cedur'a ai-iii.modulu
a senatului. De securu cà atare despuse- gialusi'a poteriloru cari nu vreu turbura- cultura. ce eschide dreptulu a reclúamá aiiţre.
tiune si-ar avé acelu folosii mare cà re­ rea ecuilibriului europeanu. —
Cu atatu mai vertosu nu se póté a- Astfelu de arma trista e institutiUjnea de
presentanti'a popóreloru ar urmări fap­ Scirile d'in Italia se ocupa totu de
cést'a in seclulu nostru, care progresulu representantia in man'a poporului ,ne-
tele guvernului de la pasiu la pasiu, in- pregătiri. „C. Cavour" einformatu oà re­
seu intregu, si bunăstarea unde esiste, cultu!
sotindu-le cu spriginulu seu moralu. A- gele va cerceta Torinulu si cumca Gari­
are sê le multiamésca numai si numai Nu vreu sê dieu cà poporulu ro­
cést'a n'ar poté sminti consecinti'a de a baldi va veni catu mai curundu la Flo-
desvoltarei poterei intielesuali. manii ara fi lipsitu de cultura intr'atat'a
dobândi si mai multu pentru Austri'a e- renti'a. Denumirile militari se continua,
Candu a intratu poporalii in folo­ catu sê fie capace de numit'a procşduia.
lemintele liberali a le Germaniei, mai a despre cari observa * Opinione," precum
sirea drepturiloru politice, si candu se Nu! Dar dorere cà e cu potintiasêdevina
lesu daca intre Bismark si • representan­ si despre tote lucrările ministeriului de
deslegà acea cestiune mare sociale si in asiè stare trista, de óra-ce de la 1860
ti'a \ tiriSrie a Prussiei ar erumpe si acù resbelu, cà decurgu in secretulu celu mai'
economica, prin care poporulu se mântui nu s'a potutu constata vr'o innaintare, a
ca totcieun'a nèntielegere, ceea ce nu e mare, astfelu catu generalii de devisiuni
de tutoratulu celu neiustifieatu alu feuda- invetiamentului poporalu, d'in cause cu-
cu nepotintia. Primindli n r r l j n o « 1 / . « " , 1 - * " """> liloru, a i u i;ouuLa.i noi
IA i m ocouicijcj s i n e
iJ

Altmintre Frussi'a si acum'a ca mai fora a sei posturile colegiloru loru. nascere — onóre esceptiunei mice, ce ^-cute prè bine tuturor'a. , ..;,„.
nainte, are in contr'a sa partea cea mai Precum se vede,. Italiană nu se po- poporulu insusi o sciù stima pana in pana sê ni cada mur'a cópta in gurà, ci
sê hicràmu si noi ce-va de voi'a nóstra
mare a confederatiunei nemtiesci, despre tura inca familiarisa cu aliauti'a prusésca, diu'a de astadi, si va face asiè si in ve-
propria, pentru, cà necesitatea e inteti-
acést'a i-a datu dovéda prè eclatanta ree- càci altmintre n'am precepe de ce tréba nitoriu — atunci se potù constata cu se­
tórie, éra de alta parte pentru ca daca
sirea propunerei sassóne la votare in con- sunt laudele ce „Opinione" le face lui curitate pana la evidenţia ruptur'a făcuta
am ajunse la cutări resullate sê nu mai
federatiune. Ma confederatiunea, se crede, Bismark cà e liberalii de tote laturile s. a. cu trecutulu. Prin aceste doue acte, pre-
póta veni contrarii noştri a ni imputa cà
voiesce a câştiga si autoritate in fapta Justifica si procedur'a desfiintiarei repre- sintele si venitoriulu atatu in privinti'a
meritulu nu e alu nostru, ci es chisivu nu­
votului,datu de ea, gatindu-si armia in­ sentantiei actuale prusesci, afirmandu cà politica catu si cea economica-sociale in­
tréga ce-i stà la despusetiune. acésta representantia se opunea dorintie- cetara a fi continuarea trecutului, va sê mai alu eveniminteloru cari desvoltandu-
se cu potere ne mai audita, ne trasera si
Statele secundarie nemtiesci inca nu loru liberali a le Germaniei întregi. Daca dica cà continuarea e numai fisica.
pre noi in valurile loru, ca astfelu for' de
potu privi cu indiferentismu la procedura Itali'a si-ar avé unu Bismark, de securu Restituindu-se poporului demnitatea
meritulu si vói'a nóstra sê ne asieze pre
lui Bismark, cári ieri alalta-ieri erá veri- cà „Opinione" dest inspirata, n'ar suferi de oniu, ceea ce nu poteá cadé sub pre-
ce numai nu amiculu liberaliloru, éra acù a nu-si schimba condeele. — scriptiune ci de care se fece numai usur- altu terenu.
Camre'a legelativa a României se pare, recunoscendu-i-se de amici si de Cei de la cari depinde initiativ'a in-
recurge si la sentiernintele liberaliloru,
tr« invetiamentulu poporalu, dupa, pre­
pietindiendu reform'a confederatiunei s. deschise alalta-ieri (in 10 1. c.) Locutie- contrari majorenitate politica si sociale,
cugetare scurta se vor convinge «à de
a. tote aceste-a numai pentru ca sê póta ninti'a domnésca fece cunoscuţii cà prin­ nemicu fu mai naturalii de catu ca omulu
presentu cercustantiele li favorescu mai
aduce turburari intre staturi, sperandu cipele Carolu primesce tronulu României, vedîndu-si emancipata autonomia sa in­
multu ca veri-candu alta data.
cà in mediloculu turburariloru va poté si cà conferinti'a de la Parisu — dupa dividuale, libera de influîntia neindrep-
Noi credemu cà daca cutare epi­
pune man'a pre tierele, cari in tempu de scirea de pana acum'a — cere numai ca tatita, sê-si primésca pentru venitoriu de
scopii romanii ar aflá cu cale a conchi-
pace nu i le concedii tratatele subscrise naţiunea sê-si mai esprime inca odata do- conducătorul acea facultate, ce creato-
chiar de elu. rinti'a sa, si adecă in camera. Acést'a va riulu a destinat'o spre scopulu acest'a, în- amá acù sinodu pentru organisarea tre-
bilpru besericesci si şcolare, nu i s'ar o-
Bismark va fi sciindu cà in resbele veni pre tapetu de locu .dupa verificări, tielegemu mintea, — conchidiendu de la
pune nimene, si acést'a pentru cà tiér'a
noroculu nu e statoricu, Prussi'a n'are atunci deputaţii de securu vor face con- individu la poporu: a trebuiţii ca des-
a reintratu pre calea ordenarie constitu-
prospecte dupa cate se petrecu in Ger- ferintiei atat'a piacere, càci nu li costa voltarea poterei intielesualeşefie caracte-
mani'a, deci usioru se póté intemplá ca saciificie. ristic'a tempului nostru, si ca acésta po- tiunale — aşievii| tfppM | ^ de la potere
in locu sê-si ajungă elu scöpulu, si-lu va Faim'a càMaj. Sa Sultanulu s'a ma­ tere sê tinda a organisa tote cele laite — si fiindu cà a împëdëcit numai ei ar
poté, e naturalii ca ei sê nu se folosésca
ajunge altulu, atunci va fi tardki a si- niaţii pentru cà Romanii nu asculta de ramuri a le vîetiei, chiar si cultur'a mate­
de acést'a, pentru a incungiurá suspetulu
sfempera aptivitatea ca sê-i preceda ma- tractate si conventiune, nu ni o potemu riale, fora a vatemá legătura ce esiste
caru unu pieu de precugetare. splicá, precum neci aceea cà anienintia intre aceste doue culture, intre cea intie- de ameStéëu^n caisele à& bèlki si inve-
tiamentu a le besericeloru autonome.
Provinciele austriace se întrecu in a intra cu arm'a in tiéra daca Romanii lesuale si materiale, in catu daca un'a
? ! ;

formarea corpuriloru de voluntiri, cari vor alege principe strainu. Noi d'in con­ face naintare neinsocita de cea lalta, e Cerct\istatrli a c à uheíe capacităţi
sê nu insarcine finantiele imperiului, a- tra suntemu mai aplecaţi a crede càTur- purure in periclu de a dá inderetfu. romane sunt ocupate de cestiuni politice,
cést'a se intempla pre candu Silesianii culu va avé a casa mai multu de lucru Remasitiele tempuriloru feudali, nu póté scusá, càci cate-va dile macaru
potu meni eauseloru besericei si invetia­
prusesci, chiamati la arme, se ducu mur- de catu sê póta trece Dunărea, pentru cà stracorate prin tote venele corpului so­
mentului.
murandu si numai dupa ce dau cate-va s c i r e a d'in A t e n a cu datulu 5 maiu, ciale, se mai sustienu, si poterea intiele-
dovedi de nemultiamire. — spune cam aceste-a: „Leonidas Bulgaris, suale nu si-ajunse inca triumfulu nisuin- Cata necesitate are beseric'a de si-
„Libertatea de acţiune" a Impera- mai nainte cu 14 dile, insotitu de 40—50 tieloru ei, cu tote aceste-a cate a lucraţii nóde, acést'a au demustrat'o "teologi si
tului Napóleoné pre di ce merge primesce de bărbaţi a plecatu d'in portulu Faleru acésta potere si pana acum'a sunt multe, bărbaţi de litere, cu chiaritate destula, in
mai multe comentarie, chiar de'n gur'a catra malurile Turciei, pentru a rescolá forte bune pentru poporale culte, si forte catu veri-ce încercare nóua ar fi de pri­
sosii. -
Maj. Sale. Cuventarea de la Auxerre, in poporatiunea creştina. Totodata alti re- amare pentru cele cari n'au preceputu
care desfasiurà ur'a ce o are pentru tra­ scolatori s'au dusu catra Constantinopole, tendinti'a tempului si au neingrigitu cul­ Numai in catu privesce invetiamen­
tulu poporalu, voiu atinge de mişsiunea
tatele de la 1815, e si acum'a la ordinea Smirna, Dardanele, si catra orasiele de tur'a loru propria. Se luniinàmu aserţiu­
dilei in diurnalistica, desclinitu cea frau- pre malurile turcesci. nea nóstra cu unu essemplu, sê aducetnu importanta reservata sinódeloru, cari
• • • À' insírá tote smintele de cari pate- I n privinti'a acésta d. J ó k a i doresce ca se lupţi fentei* drepturi nitiufefctţfif fiu vo-
äengfuie siinti chiatnate á o t a t i à supr'a a-
sê se lamurésca, pe candu, daca intr' adeveru ieseu a se supune, a se contopi, in complexulu
cestui obieptu, càci numai ele potu cu mesce invetiamentulu nostru populare,
voiesce a j n r p l j n i cererile d r e n t e a l e natiunali- m a g i a m
deplina independintia, de óra-ce, dorere, n^#;^EitentiuaflÄ nóstra • ţje *ata áaijka^ei 1 •
Éca dar' mesur'a drépta (?) dupa care
t a t i l q ^ ^ ^ ' î ^ ^ i a r e a d r ä g ^ K foru, a s#*ajij|*.
noi pana acum'a afara de beserica n'a- voiramu numai a>t»age 4*|<a»tíunea opmíu- i n d o f î » - ffl^jèiïëa loru. Ac$ift>;«e9tiune e. •(*• eseu u n g u r i i sê mesure cererile natiunalita-
vemu nemicu curatu romanescu, unde sê mi publice romane a sttpr'a lui, ca sê-i chia, dorintiele natiunalitâtiloru s'au esprimutu r u nemagiare. L i cunóscemu tactie'a tor-
nu fimu sub pressiunea infiuintiei celor'a ţ |ţJergŞr#tu mai curundu intr'ajutoriu, si de afcate e*j dar intr' altu c h i p u ; u n u omu Yifa
f
ţ e bine.
acést'a credemu cà prin sinóde s'ar poté ratu, » p u politicii conducători» d e partit» asiá A c u m ' a scimu p r é bine, cumca d. Jókai si
de alte natiunalitati. D'in acestu puntu
dicandu, si unu redactorii a şf$ţ foi >j^r*)t> na cu densulu cea mai mare p a r t e a ma­
de vedere, avemu sê ni gratulàmd dlsiitr. mai, bine, acolo unde ochi mulţi multe
p r e c u m o e d. 'Jókai, ar treÍMtl sè scie eteri tt au botezatu p r e anteluptatorii bravi
vetiamentulu nostru e impreunSftï Ctï vêdu, se va gasi prè lesne modulu prin ai natiunalitâtiloru de „reactiunari",deci cu a-
suntu dorintiele, aspiratiunile unei naţiuni des-
caus'a cultului nostru, ceea ce daca n'ar care invetiamentului i se asecure înain­ ceptate d'in letargia, d'in somnulu celu de cesti-a dupa părerea loru n'au a se consvatui
esiste, ar trebui sê nisuimu ä lu duce la tare, invetiatoriloru stare corespundia- morte, ar trebui sê scie cà tote acele aspira- in privinti'a cestiunei natiunalitâtiloru, ci pre­
beserica, pentru ai asecurá caracterulu tória, fora a recunge de nou la poterea tiuni se concentrázain — v i é t i ' a p o l i t i c a n a - cum vediuramu, binele loru (?) si alu tierei (??!)
contribuitórie. t i u n a l a ! — C e si-mai sparge capulu dara cu pretinde, ca p r e acei reactiunari sê-i combată,
de natiunalu. Sinódele nu se compunu
esaminarea, cà óre drepte-su acele d o r i n t i e ? — sê-i atace cu tăria . . . . .
numai d'in preoţi ci si d'in mireni, si a- Credemu cà intieliginti'a romana se
Daca suntu odată dorintie de viétia natiunala, Acésta politica, p r e c u m se vede d'in tote
cesti-a au votu la invetiamentu, a carui-a va convinge cumca caus'a invetiamentu­ opoi n u e iertatu a le mai esaminá, a le me­ faptele magiariloru, s'a prefacutu in sângele
administrare sinodulu o póté incredintiá lui nu mai póté suferi amânare fara dauna sura nici dupa o mesura, càci chiaru acea me­ loru, càci intr'adeveru am si vediutu atacaţi
in parte preótimei si in parte mirenilofu, mare pentru natiunalitatea nóstra, càci, sura fiindu strimba, nedrépta, usioru s'ar poté si batjocoriţi de densii p r e sincerii si energio-
precum vor fi bărbaţi calificaţi, dar pu- o repetimu, presintele a ruptu cu trecu dice de acelu mesuretoriu, cà nu mesur'a ci sii bărbaţi, cari au curagiulu si prudinti'a, ca
tum, si se insiéla forte cei ce credu cà pretensiunile natiunalitâtiloru ar fi nedrepte. sê corespunda dorintieloru drepte ale natiu-
rure sub seutulu besericei pentru a nu-i
Permitendu-ni aceste, sê-lu lasàmu pe d. nalitâtiloru nemagiare; vediutamu chiaru si in
vatetná caracterulu, si sub controla sino­ elu are sê ne dee venitoriului in modulu
J ó k a i ca sê mesure pretensiunile natiunalitâti­ dieta in siedinti'a d ' i n 2 1 . 1. trecute c u m s e i n -
dului pentru "a face cu nepotintia veri-ce si in form'a cum ne-a primitu d'in man'a versiunà chiaru si „intieleptulu n a t i u n e i " F r a n -
loru dupa cum-i va placé.
abusuv trecutului. D a ! —- dice — subu titul'a acésta suntu ciscu D e a k , si ataca cu o patima neindatinata
Invetiamentulu nostru precum e or- si drepte si nedrepte, si cereri ce se potu im­ u n u i intieleptu moţiunea romaniloru, p r i n ca­

ganisatu acum'a, sistem'a lui intréga o Revista diuaristica. puni, si ce n u se potu implini. rea cereau, ca si natiunalitatile nemagiare se
D a , totu de u n a suntu nesce unelte ale fie cuvenitu representate in cemisiunea causei
moseenesce de la regimulu absolutu, des­ (Urmare.) n a t i u n a l e ; amu auditu atunci espeptoratiuni
reactiunei (!), cari ne'ncetatu se ostenescu in
pre a earui-a intentiuni avemu cuventua P o r t e se'nsiéla d. redactorii delà „ H o n " esprimerea unoru astfelu de preteasiuni, cari destule, d'in cari a potutu intielege totu en-
ne îndoi cumca ele ar fi tintitula innain daca cugeta, cumca pretensiunile natiunali­ in tóta privinti'a suntu absurde, fara de temeiu, sulu, care numai pote si vrea sé intieléga, cà
tarea poporului romanu pre basea natiu- tâtiloru suntu numai nisce urmări ale părtini si cari in fine ar vre se lucre pe man'a absolu­ magiarii, pe langa totu Iiberalismulu loru,
nalitatii.
rei neconsciintidse a centralistiloru germani tismului. alu carùi-a anteluptatoTÎ se tienu ei, totuşi
unguriloru li place a dice, cà natiunalitatile nimica n'au invetiatu d'in tristele suferin-
Absolutismulu candu introduse in Càci dieu trebuie cugetatu si aceea, cà
suntu numai o unélta a germanismului contra tie ce ne-au apesatu si ne mai apasă pana cine
acésta causa de deslegatu n u v i n e inainte nu­
scólele nóstre limb'a nemtiésca si magia magiarismului, si apoi daca ar si fi, ceea ce scie candu?
mai intre n a t i u n a l t a t i si d i e t ' a m a g i a r a ,
ra cá' studie deoblegate, fëce acést'a negàmu cu tarla, apoi de ce n u se nisuiescu
ci afara d e aceste, esiste si — n a ţ i u n e a (!) S ê vedeniu inse, cà cu cine voiescu ei
apre pägub'a limbei romane, càci de la u n g u r i i ca acele natiunalitati, se graviteze
m a g i a r a (!!). dara sê se contieléga, daca intr' adeveru do­
cetire pana la cunóscerea limbei e cale catra politic'a magiaranismului si n u catra a
E de insemnatu cà nemagiarii suntu nu­ rescu o contielegere?
germanismului? — Cumca si d. J ó k a i astu­
forte lunga, si chiarlimb'a daca o ar poté miţi: ginte, popóre, soiuri, si in caşulu celu A ne contielege — dice J ó k a i — a legá
felu cuprinde*) mişcările de viétia ale natiunali­
invetíá, metodulu totu nu ejustificatu,càci mai favoritoriu n a t i u n a l i t a t i , ér' precum o aliantia, u n u pactu, noi (magiarii) potemu si
tâtiloru nemagiare, se vede si de-a colo, candu
vedemu si aci u n g u r i i suntu n a ţ i u n e , si inca t r e b u i e se dàmu nian'a numai si numai cu
m scóTa pop:avemüdeapropune obiepte dice, cà: centralistii austriaci atâta au totu cui
naţiune cu óre care specialitate, càci singuru b ă r b a ţ i i l i b e r a l i ai n a t i u n a l i t â t i l o r u , a
mai însemnate, de interesu niai mare de tivatu (nu sciu curnu, si candu?) dorintiele
J o k a i dise mai susu, cà acésta n a ţ i u n e mai are caror'a aliantia pana «andu de o parte va poté
catu limbele veciniloru. Daca de capulu natiunalitâtiloru in Ungaria, pana candu acele
dreptu a tracta cestiunea natiunalitâtiloru si deslegá cerintiele natiunalitâtiloru spre indes-
nostru nu potemu gasi Ceea ce e bine,sê aţata au crescutu, cà in u r m a n ' a u mai potutu
afara de d i e t ' a m a g i a r a (!) si fara de cele al­ tulirea comuna, (?) ér' de alta parte ni voru
încape in marginele destinate, càci centralistii
cautàmu metodulu vecmilorit, in care te n a t i u n a l i t a t i . servi de aperatori contra inamicului comumi,
AC&ra, romana? desl in locurile romane XII U 1 LXJLC*I. V/U. 1*V>_ — ^ I . .~_otiunei
in fineau vediutu, cà p r i n aceea e amenintiata daca d. J ó k a i dice, cà dieu, forte mare grësiéla
acesti-a sunt in minoritate, prin urmare M e i nu trebuie sê spunemu, cà s u b bar-
chiar si egemoni'a germana, atunci apoi — dice ar face acelu politicu magiaru, (!) c a r d e asiá
au inai mare comunicatiune cu Ronianii, .batii liberali ai natiunalitâtiloru" se intielegu
J ó k a i — s'a inspaimentatu d. Schmerling si cei-a- a r voi sê odihnésca p r e natiunalitatile nema:
toti acei ce se închina orbesce ambitiuneloru
de Catu noi cu ei.*) Ei facu intieleptiesce, lalti domni, cari patru ani s'au osteniţii ca sê giare, cà p r e n a ţ i u n e a magiara ar tulburá-o,
magiariloru; apoi cum vor poté ei deslegá cu
asiè trebue sê faca tote naţiunile cu scó­ imparta tiér'a in teritorie natiunale, singuri ar catrani-o de necasu.
aceşti omeni servili cestiunea natiunalitâtiloru
lele poporare. Numai absolutismulu aflà ei s'au îngroziţii de lucrulu loru, si l'au lasatu, Si uneltele reactiunei tote acî tientescu! delà cari nepotendu asceptá esprimerea dorin­
cu cale a dá Romanului sê ilivetie suma retragendu-se frumosu d'in naintea focului cu Cu reactiunea noi (ungurii) n u potemu tieloru sincere ale natiunalitâtiloru, nici nu
care s'au j o c a t u . . transige; reactiunea trebuie totu bătuta; aceleia- voru sei ce dorescu acele natiunalitati? — In-
de limbe, d'in ce motive? nu ni-a spusu.
Daca natiunalitatile ar fi fostu numai nici atunce nu-i trebuie crediutu, candu se pre­ tieléga-o celu ce a r e minte spre acést'a, noi
Onóre ddloru eöhsiliari şcolari ro­ unélt'a politicei centralisatóre, apoi acum face mórta; p r e aceea nici ca pocăita nu tre­ inse n u potemu pricepe de felu, cumu mai
mani de atunci, cari se ocupau nemedilo- candu acea politica a cadiutu, eu nu sciu de buie primita; ci in tote fasele sale. trebuie de­ speréza cineva ó indesţulire delà acel'a, care
eitu cu organisarea scóleloru. EïiergVa ce mai p u n e Jo'kai ponderositate pe acésta mascata, a o scormoni d'in locurile sale ascun­ nici n u v r é şe-i asculte cererea!
cestiune, si dice, cà: a t r e c e c u v e d e r e a ce­ se, — a-i stá in cale, si a o alunga d'in apro­
si capacitatea ce documentara, deobléga D a r ' nici, singuru d. J ó k a i n u se afla
s t i u n e a n a t i u n a l i t â t i l o r u , p o l i t i c e i ma­ pierea tronului si d'in senulu natiunei; — ér'
acésta institutiune a li fi multiamitoria, pré odihnitu pe acestu galimatiasu fara de
g i a r e nu-i sta in p o t e r e ? celu ce crede cà creatiunile, făpturile absolu­
dar scimu prè bine, cà cestiunile deprin- neci ó basa, deci si-esprima acea ingrigire, cà
Si daca i-aru sta?! tismului, ale caror'a esistintia e legata cu ve-
ar. fi o nenorocire forte mare, daca acei „băr­
cipie, casl eea atinsa mai sus,'nu aternau Sê vedeniu inse mai departe p r e d. Jo'kai, chiulu sistemu reu si cadiutu, s'aru poté în­
baţi liberali" inca a r pasi inainte cu nisce pre-
de la densii. **) cum mai tractéza acésta cestiune ponderósa, destuli pe caie constitutiunala: acel'a, dupa pa*
tensiuni asemene celoru espriniate de „ reactiuna-
ce n'o pote trece cu vederea? rerea l u i Jokai, séu nici candu n'a avutu tote
n " (?), càci magiarii p e u n u tempu l u n g u s'ar
*) Cu esceptiunea oticiolaleloru juridice si politice Constatandu odată — d i c e — cà cestiunea sentiurile sale, séu chiar in acelu momentu
aici avemu cu ei comunicatiune mai mare de catu se co­ face nepotintiosi ca sê se şi lase in deslegarea
natiunalitâtiloru intr' adeveru esiste, sê vedemu si-le-a p e r d u t u !
respund» proportiunel. acestei cestiuni, càci atunci s p r e u n u t e m p u
a dóu'a întrebare, cà drepte suntu cererile na­
**) D e ţunt motive ^pentru limb'a magiara si nem- Nu e de lipsa a spune, cà aci subu reac­ séu a r u fi silitî ca sê jertésca „libertatea" (fi­
tiesca in scólele poporului, rogàmu pre cei ce l e cunoscu tiunalitâtiloru?
ţionari cugeta p r e cei mai devotaţi fii ai natiu­ resce a magiariloru) si tote bunetatile pamen-
sâ ni le spuna. *) Precepe? Gprect. nei nóstre, m a cu u n u cuventu pre toti acei ce tesci, ce suntu legate cu acést'a, séu si chiaru

D a r a Iancu Sibinianu,
Inca stá i n grigie mare
O m u vitézu si cam viclénu II.
Sê n u patia vr'o ocara,

FOISIORA. T erá cumetru mare


Si 'n primejdii, propta tare.
A p o i socrulu por uncia,
Slugii staulu descuia,
Si atuncea-i siopotiá:
„Raducanu! n u te spariá!
E i mergea si totu mergea Si-aducea trei bidivei, Di-le ca' sê faca focu
P a n ' la tiera ajungea, Mândri,' iuti ca nesce smei, — F o c ü cu^flacari dar' de locu.
Colo 'n tier'á litanésca, Si d'in gura-asia graiá : Si s'aduca i n t r ' u n u trocu
Cocouulu Raducanu Ca mirés'a s'o gasésca! „Ospeti b u n i e poft'a mea Ovesu n o u cam galbinioru,
si S ê ni vina mirele
Candu la socru au sosiţii, Si in a l t u l u laptisioru!"
Jancu Nibiuianu Ospeti mulţi li s'au ivitu, Ca sê véda nunţile, Raducanu ' l u asculta.
D a r a soerulu s'a ganditu Si sê-mi ie ceşti bidivei Slugii tóté le gatá
D e pe mire l'a poftitu Sê- 'ncalece pe toti trei, — Bidiveii sê resniá, —
Sê descuie porţile Mai antaiu p e celu betranu Celu b é t r a n u curea la focu,
Plecat'a Domne! plecatu, Celu b e t r a n u cà-i mai paganu,
Sê intre carutiele! D a r ' 1' ovesu celu de midilocu,
Raducanu la cununatu, — Si-apoi pe celu midilociu,
E l u pleca p e ţa San' Medru Cate chei, tote cerca Iera celu mai micutelu
Midilociu cà-i mai trufiu, F u g e dreptu l a Aaptisielu.
Si-ajungea p e l a S a n ' P e t r u , Si-a deschide n u poteá,
P ' u r m a p e celu micutelu, — —
E l u pleca in di de ierna Jlirele sê superá, i Socrulu mare sê mirá,
Sê-lu vedemu, de-i voinicelu?
Si-ajungea in di de véra, Dar'a Ianeu Sibinianu S ê traiésca! toti striga,
Si de cumva va ghici,
Cu treidieci de care mari Omu vitézu si cam viclénu Nunt'a 'n casa 'mi intrá!
Càci cu ce potù trai?
Si la ele cu-armasari, Invetiá p e Raducanu.
P e mirésa o-a dobendi!" III..
Cu sersale argintite Mirele, calu-si boldiá
Raducanu, candu audiá Sócr'a m a r e iese 'n eale
Si cu frene aurite, Peste porta elu sariá
T a r e mi se ingroziá, — Cu o pane si cu sare, ;
I n matasa învelite D'in laintru-o descuia,
D a r a Iancu Sibinianu D a r a socrulu mare vine
Cu adamantu impupite. N u n t ' a 'n curte si-o baga!
Dascălulu lui Raducanu Cu trei fete ca si dine,
„patri'a" p e n t r u t o t u d e u n a ; s i ' p r i n a- Depesia tërcîiîata a cabinetului culari precum si unele punte de vedere pro­ România.
' cést'a partit'a liberala magiara au fi alungata p r i e ; dreptaceea si noi romanii d'in fost'a die-
i de pe tabl'a de siacu.
imperatescu, cesa serba a Temisiorii, éra in deosebi repre-
Carolu I, alesulu României, va v e n i sê-si
ocupe tronulu la care l'a chiamatu naţiunea
[' Cari sunt dara cerintiele drepte ale natiu- Cabinetulu de Vien'a, urmandu e- sentantii besericesci si mireni ai comunei Cer-
romana cu unanimitate mai. Astfelu ni spuseră
I nalitatiloru nemagiare? — se intréba d. J ó k a i . nehaza d'in protopopiatulu Temisiorii avemu
semplulu câbineteloru de Itali'a si Prusi'a, diuariele d'in Romani'a, pre candu telegramele
Ei, sê-lu ascultàmu dara! naintea nóstra diferirea in respeptulu religiunii
adresa depesia cerculara catra agenţii de la Berolinu respandiau scirea cà Carolu
Cerintia drépta, dupa părerea mea — si incatuva si in respeptulu stării politice
dice— e d r e p t u l u i n d i v i d u a l u f a t i a eu diplomatici ai Austriei d'in Paris, Lorwlr'a d'in patri'a nóstra. Acést'a ne indémna
si-a dechiaratu vointi'a de a p r i m i coron'a,
si Petrupole, in care motiva mai de apró­ unele mai adăugeau cà noulu suveranii a noti-
viéti'a s o c i a l a ! sê stimàmu persónrie innalte, cari prin faptele
ficatu acést'a la Paris.
Dieu, modesta pretensiune, si acést'a óre pe inceputele pregătiri de resboiu. De- loru pentru biserica si naţiune, lucescu in
sê póta da de lucru capeteloru m a g i a r e ? D a r inim'a poporului si pe paginile istoriei, ce o va Se nasce acu întrebarea cà óre ce va
pesi'a acést'a este datata d'in 27 Aprile
acésta dorintia, mai m u l t u nici cà e dorintia, ereditá posteritatea, ca niste luceferi pc ceriu. dice conferinti'a poteriloru garantatórie întru­
si contiene:
de óra-ce prin ştergerea iobagiei fiecare ceta- U n ' a d'intre acele pré stimate persóne esti nită la Paris, in caus'a României?
tianu are dreptu individualu fatia cu v i é t i ' a „ A m onóre, a V e tramite in alăturare Ilustris. Ta, domnule episcópe, p r e care noi Ni se pare a prevede procedur'a confe-
s o c i a l a ! — P r i n u r m a r e marinimosii liberali copi'a depesiei, care eri am indreptat'o catra ca fii adeverati sufletesci venimu a te saluta in rintiei in fati'a acestui evenimentu. E a va tre­
magiari sunt gat'a a ni d á ceea ce n u ni potu contele K á r o l y i la Berolinu. D e s p r e intentiu- numele poporului romanu si serbu d'in comun'a b u i sê recunósca faptulu complinitu, si acést'a
luá, chiar daca ar si v o i sê ni detraga, cu to'te nile nóstre pacice ani datu g a r a n t i e p r è m u l t e ; nóstra, care este u n u t r u p u nedespartibilu. pentru cuventulu cà Romani'a e in dreptu a
cà une ori se nisuiescu ca si acestu dreptu sê cumca neci politic'a g u v e r n u l u i imperatescu Tacendu despre meritele ce Ilustritatea T a le si-alege p r e D o m n i t o r i u l u seu, legile ei recuno­
ni-lu restringa. neci interesele Austriei n u convinu planuri­ ai cascigatu p e n t r u naţiunea romana pe cam- scute de E u r o p ' a intréga, i dau acestu dreptu.
loru de cuceriri, acést'a e mai chiar de catu ca p u l u politicu, ne marginimu numai la meritele
Sê vedemu inse cum intielege domni'a Si daca Romani'a n'ar avé dreptulu
E u r o p ' a sê se póta indoí despre sinceritatea câştigate p e n t r u ierarci'a romana, p r i n sprigi-
lui acestu dreptu individualu, care e singur'a acést'a, conferinti'a totu va t r e b u i sê recunósca
limbagiului nostru. I n fati'a pregatiriloru, ce nerea si conlucrarea cu Escelenti'a sa, metro-
pretensiune drépta a natiunalitatiloru nemagia­ faptulu complinitu p e n t r u cuventulu cà tra­
se i n t r e p r i n d u in Italia in estinderea cea mai politulu nostru br. A n d r e i u S i a g u n a si cu
re, si de la a carei-a împlinire aterna fericitórea tatele i léga manile a face altmintré. Poterile
mare, si de-óra-ce cucerirea unei provincie de Ilustritatea Sa A n d r e i u d e M o c i o n i p e n t r u
contielegere si indestulire comuna? nu potu intreveni de catu numai cu învoirea
a le nóstre de m u l t u timpu este scopulu celu cascigarea drepturiloru nóstre natiunale.
Fiecare cetatiénu — dice domni'a l u i — unanima, éra acést'a nu se va poté intemplá
apriatu marturisitu alu politicei regelui Victoru
are dreptu, a se tiené de aceea natiunalitate, „Bucuri'a nóstra s'au mai maritu si prin p a n a ce D u n ă r e a va mai spelá malurile romane,
E m a n u i l u , aru fi amăgire necredibila, daca noi
de carea i mai place; (adecă romanii, serbii, pre in. actu d'in 6 l u l i u a. tr. alu Mai. Sale, càci la intrevenire Russi'a ar l u á partea leului,
d'in parte-ne n u am pasi la mesurile cele mai
jidanii etc. potu sê porte pene d'a l u i ' T u h u t u m , care demanda ca, pana ce in capital'a Bana­ si acést'a n'o credemu sê fie dorulu Franciéi.
necesarie de aperare. Afara de granitiele nó­
se perte pintenii l u i Á r p á d si sê invertésca i n tului se va inüintiá episcopia romana, poporulu
stre de pe uscatu, mai avemu sê pazimu catra Deca n'ar esiste neci tratatele, conferinti'a
mana focosiulu l u i Bendegúz dieu, mare romanu d'in fost'a diecesa serba a Temisiorii
Italia u n u tiermure forte intinsu. T r u p e l e totu va t r e b u i sê recunósca validitatea faptului
grafia, apoi cine n u se va îndestuli cu acésta si mai vertosu cele 6 protopiate d'in ea sê se
nóstre, reduse la minimu si impraseiate in tiéra, complinitu si acést'a p e n t r u motivulu cà in
marinimositate? . . . . a b u n a séma numai „reac- tiena de episcopatulu A r a d u l u i , alu cărui eapu
nu aru fi fostu destule sê apere puntele a- conferintia ieu parte si atari poteri cari de
tiunarii" nu, — dar' sê fimu serioşi sê-lu a- esti Ilustritatea T a . P e n t r u acestu actu prea
tacabili, ce adese sunt forte indopartate de m u l t u s'au indetoratu si se fàlescu cà devisea
scultàmu mai departe cu atenţiune!) fiecare in. de nou am j u r a t u in inimile nóstre ' cre-
olalta. Dsca ne-am fi incredintiatu securitatei l o r u e respectarea vócei poporului, deci au
cetatiénu e indreptatitu a pofti delà socialitate, dintia p r é b u n u l u i nostru I m p r e r a t u , F r a n ­
false, atunci noi p r i n acést'a tocm'a am fi in­ oblegamentii morale a cerca p u r u r e si preto-
ca in folosirea natiunalitatii sale, fie acea de ciscu Iosifu I. Acést'a ne bucura cu atatu mai'
vitata la atacu a supra granitieloru nóstre ne- tindene respectarea ei.
ori ce limba, atatu in viéti'a privata, catu si in multu, cu catu ne vedemu sub scutulu u n u i
aßerate. P e n t r u ace'a am fostu siliţi sê ordo- In fine daca consciinti'a de dreptu a con-
cea publica, sê n u fie impedecatu, ma in culti­ arciereu bravu si adeveratu părinte sufletescu,
nàmu mai multe mişcări de t r u p e si sê intre- ferintiei ar fi mai elastica de catu sê n u póta
varea acelei-a sê fie partinitu de statu, ca ori care pentru b u n u l u natiunalu nu a crutiatu
ffimu armat'a nóstra d'in Italia. Mesurele aceste trece cu vederea aceste motive, daca politic'a
si care cetatiénu. nici spese nici ostenele, ci s'a luptatu ca u n u
au caracteru de cea mai strinsa a p e r a r e ; regi- ei s'ar poté m a r g i n i la orisonte m a i angustu,
Prin u r m a r e — dice d. l u i — caus'a in- adeveratu ostasiu alu l u i Cristosu si alu naţi­
mulu imperatescu nu cugeta sê incépa resboiu, atunci va t r e b u i sê recunósca faptulu d'in
structiunei, a culturei poporului l a - r o m a n i si unii cascigandu-si merite nenumerate.
fie ori si cu cine! elu póté renoi asecurarile a- motivu de ingrigire p e n t r u venitoriu, càci daca
la slavi, ca si la magiari, se fie imbratisiata Ilustritatea Ta, c u n o s c a n d u - T i c h i a m a r e a
ceste in modulu celu mai formalu; dara tocmai conferinti'a n'ar lasá României principele ce ea
de catra tiéra. innalta si grea de arciereu, ai fostu u n u ante-
p e n t r u ace'a o privimu de detorintia impune- si l'a alesu, n u scimu cu ce entusiasmu si oma­
Dieu, a r si fi tempulu odată, ca si natiu- luptatoriu si ai aperatu cu energia terenulu
tórie a nostra, sê n u intardiàmu cu nemicu, giu ar fi primitu acelu principe a carui-a ale­
nalitatile nemagiare, si m a i alesu romanii si religiunariu si natiunalu conlucrandu totodată
d'in cele ce ne facu capaci d'a respinge ataculu g e r e o ar mediloci conferinti'a, (presupunemu
serbii sê fie dotaţi de g u v e r n u p e n t r u ca sê-si si p e n t r u înmulţirea sentieminteloru de iubire
inarmatu. D u p a părerea mea, nici u n u cabinetu casulu ce n u l u credemu, cà adecă p e Romani
aredîce institute regulate, — ar fi t e m p u l u — a poporului romanu catra in. c a s a d o m n i t ó r c .
nu póté p r i m i asupra-si respunsabilitatea, d'a {-ar poté face a alege de nou) l'ar recomendá
dieu — ca sê scie omenii de statu cumca po­ Dreptu-aceea, poporulu d'in comun'a nostra,
ne recomanda alta procedura, càci intre impre- séu dóra ar nisuí a l'oetroá. L a atare procedura
porulu platindu contributiune, ascépta ca p e patrunsu fiindu de simtiemintele cele mai ade-
giurarile d e fatia nici un'a nu va voi sê ne ga­ a conferintiei, Romanulu, póté, i-ar r e s p u n d e cu
langa procurarea armeloru de ljpsa spre ape- verate si sincere, tramite o deputatiune d'in
r a n t e nevatemarea teritoriului nostru. dical'a: Daca t u mi furi t u t u n u l u , io ti furu
í!
réfèa patriei, Sê i se a r e d i c ë s i inimtóef, ' u n d e senulu lui, sê se róge p e n t r u binecuventarea
pip'a.
st pata caScigá armele spirituale, cultur'a Primiţi etc. arcipastorésca, danduo preste densii si preste
„Vremu principe de rasa latina," dicean
si luminarea, cari sê-lu apere contra nenu- i l e n s d o r f." fruptulu câmpului si alu viteloru loru, rogandu
unii Romani. Li se dise cà atare principe e
merateloru pericle ce provinu d'in intu- pre Atotupoterniculu Ddieu sê T e tiena in
g r e u de gasitu. D a r u n d e e domnitoriulu, care
nereculu nesciintiei Inse ce sê dicemu, deplina sănătate i n t r u dile indelungate!" —
sê nu se conforme natiunalitatei poporulu seu ?
despre ace'a nisuintia a unor'a, cari ar voi ca ( t'l'lieliaza (langa Temisiór'a) 27 aprile 1866. Membrii deputatiunii acompaniara pe
A l t m i n t r e e inca i n viua memorie cuVentarea
si in scólele elementare sê se introducă limb'a vorbitoriu cu u n u de trei ori „sa traiétca." si
P o p o r u l u d'in comun'a nóstra sentindu- rostita de representantele Imperatului de Mes-
magiara, precum se poftia in 1848, si cam a- dupa acést'a le multiami Ilustritatea Sa cu
se fericitu cà s'a vediutu odată mantuitu de sicu la primirea p r i m a ce avù la regele Italiei.
semene semne vediuramu chiaru si in timpulu blandetie, dandule o invetiatura pastorésca si
ierarci'a serbésca, si anessatu la diecesea romana Astfelu si Carolu I, ca domnitoriu romanu, va
de fatia, candu la dorinti'a g u v e r n u l u i magiaru, esprimandu-si bucuri'a pentru contielegerea si
a A r a d u l u i , dorî a vedé p r e episcopulu romanu, t r e b u i sê lase nemtiésc'a la Düsseldorf.
unii episcopi nemagiari s'au si esprimatu, cà frăţietatea, ce domnesce intre poporulu d'in
deci trimise d'in senulu seu deputatiune con- Se pote cà conferinti'a va mai pretinde
suntu gat'a de a introduce limb'a magiara de comun'a Cernehaza, care este de o credintia si
statatória d'in dd. parin tele Nicolae M u r a r i u, cine scie ce formalităţi, acést'a inse n'are se
oblegatóre . . . . D e ce sê aiba limb'a magiara mai si de unu sânge. Asemene l e promisa Ilu­
not. comunale Franciscu M a g a antistii P e r a îmbucure de felu pe contrarii uniunei romane.
mai multù dreptu ca cele l a i t e ? de ce sê fie r
stritatea sa, cà n u ocasiunea venitore va cer­
Giurchi, T r a i l a Boldurianu, A d a m Zsichin, ceta sant'a besereca d'in Cernaháza si pre Sciri d'in B u c u r e s c i cu datulu 10 1. c.
acést'a impusa nemagiariloru? — Dóra pentru
Wasza Waszin, J o w a J o w i n si Zsiwa Flori. poporulu celu blandu. — ni spunu, cà cuventulu locutienintiei la deschi­
cà guvernulu chiar voiesce binele tuturor'a,
Acesti-a in 17 1. c. la 4 óre d. m. avură noro­ derea camerei legi torie a fostu primitu cu
de óra-ce acést'a limba e neincungiurabilu de Poporulu, audiendu d'in gur'a eomisiunii
cire a fi representati Ittei Sale părintelui E p p u
lipsa in viéti'a p o l i t i c a ? . . . . dati inse v i é t i a acésta veste imbucuratóre, saltă de bucuria căldura, elu intona necesitatea uniunei, dice cà
Procopiu l v a s c o v i c i u , carui-a conducatoriulu
p o l i t i c a si natiunalitatiloru nejmagiare, apoi asteptandu inplinirea dorinti'a lui cei veche. — principele' strainu e garanţia contra altoru
deputatiunei d. preotu i adresa cam urmatórea aspiratiuni si sperantie nebune, Sortea tierei e
veti vedé ca n'avemu asiè mare lipsa de limb'a U n u membru alu deputatiunii.
cuventare: acù in man'a deputatiloru, càci i n urmarea
magiara!
„Ilustritate! Este cunoscuţii, cà fie care otarirei principelui de IIohenzoRern de a
(Va urmá.)
naţiune are viétia propria si interese parte- primi coron'a si in u r m a r e a dechiaratiunei d'in

Si la mire se uitá — Toti priviá, se minuna, Cà ti-am datu degetulu micu, Mari m i n u n i făcea unu Santu, —
Si d'in graiu 'î cuventá: Se traiésca! li striga, Ca sê r u p i n u m a i u n u picu, — Si-apoi l a n c u Sibinianu
„Numai u n a e mirésa, . r. D e ospetiu se apuca, T u fusesi si mai voinicu Multu jelindu p r e Raducanu
P e n t r u Raducanu alésa, Multe dile s' ospetá! Spintecaşi camesi'a mea, Călăreţi tramise 'n tiera
D e v r e ca s'o dobendésca Ti bati iocu de sócr'a ta!" Ca sê-lu afle 'n di de véra.
IV. Ginerele ce graiesce?
Trebuia se si-o cunósca!" Călăreţii se porniá
Raducanu in grigi se baga, — Candu a sieptea di trecea Tace si d'in capu clatesce, Si pe Santu 'Iu intelniá,
Cà jiu-i lucru cam de siéga, < Raducanu in g a n d u avea Si-si deschide porţile, L a Raducanu 'lu ducea,
Cine póté se-si alega!? Ca sê plece catra casa Rentórce cu n u n ţ i l e ! Si mirés'a 'i dicea:
Maic'a V i n e r i se-i ajute! Si sê duca-a sa mirésa, — „ D o m n e sânte si părinte
D a r a sócr'a la plecare V.
Tóte-su mandre, 'n t r u p u crescute. Sê ni canti sânte cuvinte,
Apoi l a n c u Sibinianu, C a n d u plângea in jalea mare, Raducanu acas' grabiá, — Cà-alu m e u mire a nioritu,
Omu vitézu, dar' cam iclénu, P e R a d u c a n u 'lu chiamá Catra curte canduerá Unu bidiveu l'a- trentitu !
Meru de auru 'mi scotea, Si cerca i n poft'a sa Bidiveu incale cá, Róga ceriulu ca sê 'nvia
Si pe mésa 'lu punea, Ca sê-i r u m p a o cheptdre Si candu D o m n e ! elu cerca Ca sê-i potu fi ier' soţia!"
P'urma sabi'a trăgea D e l à p e p t u l u cu d u r e r e ! D e pe elu josu a se dá, S a n t u l u la ceru se ruga.
Catra fete-asiá dicea; Ginerele ce făcea? I se-areta o năluca Mirele 'ncepea-a misicá, —
„Carea e d'in voi mirésa { N' o cheptóre 'i rumpea, Gróza mare 'lu apuca, C a n d u de mana 'lu luvá.
Sê ie merulu de pe mésa, — Ci camesi'a-i sfertecá, — Sverle sare se isbesce Mirele viu se scula,
D a r a carea nu-mi e fina, A p o i sócr'a se mania Si pe mire 'lu trentesce! S â n t u l u i toti se închina,
Sê-si ie sém'a de-a sa mana, Si asia ' l u blastemá: Si mirés'a-atunci graiesce: Siepte dile s' ospetá!
Sabi'a s'a scapetá „Se n u poti p e m u r g u siedé „Se fii mama-afurisita,
Man'a josu 'i va taiá!" Si candu cas'a ti-i vedé Cà ti voi'a împlinita,
Si mirés'a man'a 'ntinde Sê te 'ntorci cu capu-'n josu Sê me scii tu veduvita!"
Mejuhi de pe mésa-lu prinde. Unde-i loculu mai frumosu, D a r ' atuncea p r e pamentu,
Viena 12 maiu. (Banca. B u v m . ) rvo
u r m a a conferintiei camer'a are de a rosti inca
odată vointi'a natiunei.
F i i n d u cà ministrulu presiedinte gener.
Lamarmora cu erumperea resbelului va căuta
Varietăţi* tarea bancei d'in septeman'a acést'a mei
La propunerea deputatului Teil, camer'a sê înérga la armata, deci Ricasoli promise re­ = Volwitiri. D i u a r i u l u oficiale aduce atenţiune, dupa i n t e m p l a r e a cunoscutei oper
se va ocupa mai antaiu dc verificările ale- gelui cà in asemene casu va primi compunerea conditiunile sub cari se prinicseu voluntiri in tiu ni finantiarie, p r i n care notele de ban
geriloru. noului ministeriu. armat'a austriaca. cate de 1 fi. si 5 fl. îmbrăcară calitate nóua
D ' i n Constan tinopole — dice telegra- D e la studintii universităţii de Torîno, = Cum cugeta magiarii despre res­ note de statu. Desi ni-am p r o p u s u a folo
mulu — cà g u v e r n u l u ar fi primitu scrisdrea primi G aribaldi urmatórea epistola : „ Generale ! belulu ce vine. „Pesti H í r n ö k " insciintiéza aretarile detaiate ce se facu la luna, d a r sc
marelui vezirn, p r i n care amenintia cà daca Studintii Italiei n u lipsescu la chiamare. E i cà nobilimea ungurésca a si facutu pregătiri niotulu politicei, ce cautà se ingagieze la joc
Romanii vor purcede totu contra conventiunei paresescu aul'a p e n t r u campulu de resbelu. p e n t r u formarea u n u i corpu ungurescu de vo­ si finantiele, ni impune a nu pestrece aceşti
si conferintiei alegcndu principe strainu, apoi î n r o l a r e a p e n t r u legiune innainta forte rapede. luntiri, pre spesele nobilimei. — „ H o n " de­ aretari. Banc'a se provoca la legea d'in 5 maii.
T u r c u l u va t r e b u i se incépa cu poterea. A ne luptá p e n t r n a învinge séu a mori, e vo­ chiara cà diet'a in pusetiunea ei de acum'a, nu 1860 (vedi nr. tr.) I n cerculatiunea notelon
tul u nostru. Sortea ndstra e de la D . T a ; fii pote face neci u n u felu de manifestatiune ci bancei e reducere de 82.945.295 fl. Adecă i
D . T a conducatoriulu nostru. Noi suntem g a f a ! trebue sê taca. — D i u a r i u l u prelatiloru roma- stersu cele 112 milióne la a caror'a rescum
A N G L I A . I n 8 1. c. sér'a, in siedinti'a
Traiésca Itali'a!" no-catolici „Idők Tanuja" combate cu m u l t u perare s'a öblegatu statulu. I n sum'a ecivalen
casei de sus, l o r d u l u Clarendon respunde la
D'in Florenti'a se scrie diuariului „Kol. zelu părerile celoru ce voiescu a forma preten­ tului in note de categorie mai nalta, pana acîi
interpelatiune, cà Angli'a, daca ar erumpe res­
Z." cà armat'a italiana si-ar alege de base o- siuni la posessiunile clerului. Monarculu sê s'a datu s t a t u l u i cam 4 0 mii. deci a r e sê mal
belu, nu va luá parte neci medilocitu neci ne-
peratiunei lini'a Cremona-Piacenza, si cà in apeleze la toti posessorii mari, atunci n u va primésca cam 80 mii. I n tipografi'a bancei s\
medilocitu. G u v e r n u l u n'are informatiuni de-
corpulu voluntiriloru se înrola prisosulu celoru lipsi neci clerulu. lucra di si nópte la notele de 10, 100 si 1OO0
sclinite, càci poterile publica de locu depesiele
ce dorescu intrarea i n armata. — Ni se spori n u m e r u l u doctoriloru cu menite cassei statului. Acoperirea note)oru e
mai importante, p e n t r u a câştiga opiniunea
d. Alessandru Popoviciu medicu cottense in mai mare cu 96 mii. de catu cerculatiunea
publica. E r u m p e r e a resbelului amenintia, con­ CONFEDERATIUNEA NEMTIÉSCA.
Carasiu, m. localu in Oravitia, care primi di- loru, u r m a r e naturale dupa ce cele 112 mii.
t r a nisuintieloru generali a le nemtiloru, càci D'in S t u t t g a r t cu datulu 10 1. c. se scrie cà
plom'a de doctoru la universitatea de E r l a n g e n . trecură de sub acoperire. —
desl respetivele poteri facu asecurari de pace, 30 de capacităţi a le deputatiloru liberali, d'in
Virtemberga, Baden, Bavaria si Hessen, in 9. — Faliminte ( b a n c r o t a r i . ) Implinimu Prívilegiulu séu patent'a bancei italiane
dar intentiunea séu casualitatea pote provoca
cererea negotiatoriloru noştri luandu cuno­ porta datulu de 1 maiu, puntele principali
resbelu mare si nejustificatu. Angli'a sengura 1. c. conferiră in n u m i t u l u orasiu, p e n t r u ca sê
scintia despre ele, cari, dorere, se cam inmul- sunt: Banc'a natiunale împrumuta statului
n u pdte face nemica contra planuriloru ambi­ medilocésca procedura identica a cameriloru 1
tiescu. Aceste-a sunt de curundu urmatóriele 2 5 0 mil. lire cu 1 / pre. la semestru. Ince-
tiöse. — Retcliffe si esprime părerea de reu loru in casu de resbelu. t

firme: F i i l u i P e t r u Pappa-Georg, F r a n c . Ur­ pendu de Ia 2 1. c. banc'a e scutita de deto­


p e n t r u slabitiunea Angliei, G r e y si D e r b y o A l t u telegramu d'in Darmstadt cu datulu
ban, F . Malfati, fraţii Nizziota si fii, Ant. L u p . rinti'a de a destórce biletele ei in moneta sunat.
deducu acest'a d'in paresirea Daniei i n resbe- 10 1. c. pare a fi in legătura cu scirea de sus,
Eppinger, H a y m a n n , Gresauf, I. Weiss si fiiu, Bancele de Neapole, Sicilia si Toscana vor
lulu trecutu, candu A n g l i ' a se intrepuse si acest'a dice: Se afirma cà regintii de Virtem­
A. Eitel, S. Fried, M. Ieiteles, A . Zweig, emite politie s. a. casi pan' acu. Doua de'n trei
apoi se retrase. Ast'a — crede oratorulu — berga, Hessen-Darmstadt, Nassau si Baden,
Tatic & Cavic, A r . Schwarz in Viena. — La parti a metaleloru eç posiedu aceste institute,
e urmarea principiului de neintrevenire abso­ precum si representantii a loru 5 guverne, in­
P r a g ' a : I. B . Riedl si Comp., I. D . Stark. — remanu neinstrainate, nemiscatorie ; conformu
luta a contelui, Russell. Russell se aperà. — tre cari Bavaria, in 8 1. c. s'au adu natu in sa-
La Vencti'a: Antonio Maro di Francesco. Nu sumei acestor'a, vor dá bancei natiun. oblega-
L a alta interpelatiune respunse Clarendon cà tulu Mühlacker in Virtemberga, si s'au suatu-
insiraramu neci la o firma feliulu negotiului, tiuni, de la care vor p r i m i bilete, si aceste au
Angli'a a sfatuitu spre impacare, si-a imbiatu itu unde sê-si asiedie si cum sê-si concentreze 1
p e n t r u cà si for de acést'a, negotiatorii noştri cursu fortiatu, cu valórea nominala. Banc'a
siervitiele amicabile, dar respunsurile n u sunt trupele.
cari au vr'o legătura cu ele, le vor cunósce. natiunale nu póté dá cerculatiunei sama mai
imbucuratórie. Faimele d'in A n n o v e r a pretindu a sei cà
Telegramulu aduse d'in L o n d r a scirea despre mare de note, de catu e statorita in statute.
F R A N C I A . I n nr. tr. amintiramu de cu- armat'a acestei tieri va pleca in Holstein îm­
căderea firmei O v e r e n d , G u r n e y & C o m p . Burs'a de mecuri sér'a pareá forte reser-
ventarea I m p e r a t u l u i in A u x e r r e . D i u a r i u l u preunată cu cea austriaca.
passivele cestei-a se dieu a fi 1—2 milióne p . vata, se dà cu socotéla cà asceptá sê véda ce
inspiratu „Constitutiunalulu" d'in 9 1. c. o P R U S I A . I n nr. trecutu pomeniramu de sterlingi, legaturele avute in tóte părţile, vor
procedura va l u á confed. nemt. la propunerea
splica aetfelu: „Cuventarea I m p e r a t u l u i in atentatulu a supra lui Bismark, precum lu de­ produce urmări triste.
Sassoniei. Creditu 1 2 1 , 120. 2 0 ; Calea fer. de
A u x e r r e n'a gasitu in Europ'a resunetulu tu­ scrise u n u telegramu. A c ù avemu a mana des­
— Bismark se certa cu lumea tóta, n u face statu retornà de la 150. 20 la 148. 20. —- J o i
nului, ci cel'a alu mintii sanetose. P ă r e r e a Im­ criere deplina,deci facemu sê urme aci: Minis­
destulu necadiu stateloru, secundarie, ci incepe tonulu speculatiunei fu mai favoritoriu, audindu
peratului despre tratatele de la 1815 e cunos­ trulu presiedinfe conte Bismark, la 7 1. c. dupa
si cu orasiulu liberu F r a n c o f u r tu. Se scie de congresu europeanu, de conchiamarea dietei
cuta bine; candu facù proieptulu de congresu, médiadi la 6 óre venia de la regele carui-a fă­
cà in tratate e pusu apriatu numerulu barbati- prusesci, portarea stateloru secundarie nem­
atunci o spuse cà acele tractate n u mai esistu. cuse reportu. Venindu pedestru, aprópe de pa-
loru ce are sê-lu dee fie-carc poterc ce parte- tiesci, reesirca propunerei s:\ssono la confed.
— Imperatulu uresce tratatele de la 1815, pen- latiulu ambasadurei rusesci, audi doua pusca-
cipa la garnisón'a confederat. D ' i n partea P r u s ­ Acţiunile de creditu se urcare pana la 122.30,
tru cà ele costa Europei in fie-care anu cate ture d'in deretru. Se intórse si vediù p r e u n u
siei sunt 1500 insi, p e n t r u acesti-a Francofur- calea fer. de statu pana la 150.60. — Vineri
u n u miliardu, si u n u perielu permaninte pen- omu micu, cam de 2 4 de ani, care acù a trei-a
tulu ingrigesce de cortele. D e c u r u n d u orasi­ demanéti'a presiurile se schimbau, constatarea
t r u securitatea privata. I n acestu intielesu a óra îndrepta revolverulu a supra luî. Minis­
ulu primi î n d r u m a r e sê gatésca cortelu inca de sér'a o publicàmu aci.
vorbitu Imperatulu in A u x e r r e , n ' a incuragi- trul u se rapedi de prinse pe criminalistu, care
p e n t r u 1400 bărbaţi, deci se replicà cà acést'a
atu ambiţiunea lui Bismark, care vre princi­ intr' aceea golise si a treia puscatura dar nu
nu se pote fiindu in contr'a tratateloru, la ce Cursurile din 11 Maiu n, 1866.
patele Schleswig-Holstein si directoratulu in nemirî. Contele apucà de peptu si de man'a
respunse P r u s u l u , cà daca tréb'a e asiè apoi
Germani'a. A t a r i proiepte ar trăda intentiunea drépta pe criminalistu carui-a i sucese a luá
ostaşii insi-si si-vor face cortele p r e la cetatiani. bani marf.
de a vatemá érasi tratatele de la 1815 in fa- revolverulu in stang'a, a mai goli o puscatura,
vórea Prussiei. — Franci'a nu pdte compromite dar totu for' dc resultatu. Tocm'a treceá bata-
— In ante de resbelu. Naile Loidului Imprumutele de atatu:
nu mai comunica intre Triestu si Ancona. Se Cele cu 5°/o in val. austr. 48- 25 48-75
respunsabilitatea sa la întreprinderi ce vreu lionulu primu alu regiminteloru de garda, a- „ „ contrlbutiunali 4 . 1866 / l
5 90' 99-25
ascépta despusetiune ca intre Praga si Brün sê „ n noue i n acgintu 7-2 72 • 5 0
sê t u r b u r e in parte ecilibriulu poteriloru euro- cestui-a incredintià Bismark pe criminalistu, ce
incete comunicatiunea de negótie. Cele i n argintu d. 1 8 6 5 (in 500 franci) 03 64-50
pene. Scopulu Franciéi nu e ambiţiunea P r u s ­ fu predatu apoi politiei. Contelui Bismark nu­ Cele natiunali cu 5 % (Jan.)- 56 56-75
siei, a Austriei séu a Italiei, ci securitatea sa mai paliulu i s'a gauritu, éra vatemari insem- — Moneta menunta, se dice cà va „ metalice cu 6 % • 51 52- —
„ » n maiu—nov. 53' 53-75
si respectulu seu. P r o g r a m u l u ei e reform'a nate nu i se intemplara, merse a casa in pace. t i p ă r i regimulu in suma de 3 0 — 4 0 milióne.
n » 4'/,% „ 45 45-50
tratateloru de la 1815. Veri-ce încercare, ce D e locu ce se lati scirea, regele se ivi in pala- — Voluntari. D'in Lîovu se insciintiéza, » » 4% „ 40 40-50
n 3% „ 30 30-50
n u nisue la scopulu acest'a, n u o va gasí p e tiulu ministeriale, p e n t r u a intrebá de starea conformu informatiuniloru secure, cà comi-
telulu dietale a luatu initiativ'a p e n t r u înze­ Efepte de loteria:
Franci'a indiferinte, ci atenta, veghiandu si re- ministrului presiedinte. Veni principele Ca­ Sortile de statu diii 1 8 6 4 56. 56-50
soluta. — Cuventarea d'in A u x e r r e nu e pres- rolu, maresialulu W r a n g e l , caror'a u r m a r ă strarea deplina a u n u i regimentu de voluntari
» „ n 1 8 6 0 ' / i n c e l e i n t r e g e 67-
s
67-80
siune a supr'a intereseloru desclinite ce se pu­ mulţime de perséne de pusetiune innalta. — ulani, cu spesele proprie. n „ " " Vs separat» •
71- 71-50
65- 66-50
— Soli'a turca d'in Paris publica o bro- v n 4 % din 1 8 5 4 - • • • •
seră in mişcare in Germani'a; dar ea e apelulu Criminalistulu, cu numele Blind, in temnitia 116- 118- -
n „ din 1839, %
d'in u r m a la intieleptiunea celor'a ce au sub­ si-facù insu-si capetu vietiei prin impunseture siura contra uniunii principateloru romane. H bancei de eredetű 94' 95- —
76- —
n societ. vapor, dunărene c u 4°/o
scrisu tratatele de la 1815, si acestu apelu se intr' unu momentu neveghiatu. 60- —
» imprum.princip.Eszterházy à40fl.
25 —
facù in favórea pacei si a securitàtii E u r o p e i .
I n 8 1. c. sér'a la 9 óre, antea palatiului Scire mai importanta. » „ „ Salm à
21- —
n n cont. Palffy a
D e la ei depinde a recunósce daca e consultu 21 —
lui Bismark se fece serenada, la care parteci- Paris 11 maiu. „Memorial Dipl." insci­ r> „ princ. Clary à
21 —
ca reform'a generale sê se incredintieze fatali- „ n cont. St. Génois à
para cam 2 0 0 0 persóne. D u p a ovatiune, elu li intiéza cà Prussi'a nainte de votarea la 9 1. c. „ „ princ. Windischgrïtz à 2 0
15- —
tatiloru resbelului, ceea ce Franci'a ar dori sê 17-&0
multiamî dicendu intre altele: „Io credu cànoi in confederatiune, ar fi datuBavariei asecurare „ „ cont. Waldstein à
13 —
se intemple în contielegere si pace." „ „ ,, Keglevich à 10
cu toţii suntemu gat'a a mori p e n t r u r e g e si formale cà nu va atacá pre Sassoni'a. F i i n d u
Oelegatiuni desaarelnatóre de
Se vorbesce multu cumca Angli'a si Rus- patria, pe pardositur'a strateloru ori pre cam- cà acésta tiéra e scutita acù d'in partea confe­ pamentu:
si'a au propusu celoru lalte poteri mari con- pulu de resbelu totu atat'a. Sentiemintele nós­ deratiunei, deci pare cà pericolulu decolisiune Cele din Uftgart« • 60' 61-50
„ Banatulu tem. 58. 59-50
chiamarea u n u i congresu, fora a statori d'in tre comune convinu in spressiunea sê traiésca intre Austri'a si Prussi'a pentru Sassoni'a e „ Bucovina 55. 56- —
capulu locului ce-va programú. Daca acésta regele." Resunà de siese ori: sê traiésca, éra delaturatu. „ Transilvania 53 54 —
propunere, ce tintesce la congresu europeanu, imnulu natiunale fece capetu ovatiunei. „Memorial" scrie: Starea lucruriloru in Aotiunl :
se va respinge, atunci ar erumpe resbelulu. principatele d u n ă r e n e e forte seriósa, fiîndu cà A bancei natiunali • • « ••• • 648.— 650-—
I n 8 1. c. inca unu trimisu rusescu, capi-
„ de eredetű 121-40 121-60
Se dice cà Franci'a va asiediá corpu de tanu la calereti, sosi la Berolinu, aducendu Russi'a are intentiune a intreveni in numitele „ „ scontu '• 518 522- —
observatiune la graniti'a Belgiului. serisóre autografa de la Tiarulu. tieri, de locu ce ar erumpe resbelulu in „ anglo-austriaoe 62- — 6 3 - -
A societatei vapor, dunar. 400- — 4 0 2 - —
I T A L I A . La Florenti'a in 8 1. c. aparii Decretulu reg. cu datulu 9 1. c. desfiin- Germani'a. ,, ,, Lloydului 136 • - 140 • —
decretulu regescu privitoriu la formarea unui tiéza representatiunea actuala pentru a conchia- „Mem. D . " mai afirma cà g u v e r n u l u A drumului feratu de nord 1440 1445
,5 j> », statu -• • H9.- 149-20
corpu de voluntari, care deocamdată va nu­ má alt'a, p r e a carei-a membri poporulu sê-i Franciéi n'a hotaritu ca armi'a francosa sê ,, ,, „ apusu (Elisabeth) 9 8 - 5 0 100- —
mera 2 0 de batalióne, si se va incredintiá aléga in situatiunea de acum'a, ca asiè sê fie romana in Roma, daca a r erumpe resbelulu. » » n sud" 152 • — 154- —
„ „ langa Tisa 147
comandei lui Garibaldi. Cei ce vor intra in mai competinti a se rosti a supr'a acestei situa- — Mai departe insciintiéza cà deputatiune ,, ,, „Lemberg-Czernowitz
aceste batalidne, se vor oblegá la siervitiu de tiuni. A d u n a r e a confederatiunei nemtiesci in romana ar fi la Paris, care va pleca c u r u n d u Bani:
u n u anu. 9 1. c. primi cunoscut'a p r o p u n e r e sassona cu la Düsseldorf, a imbiá principelui de Hohen- Galbenii imperatesci 6-26 6-28
Napoleond'ori 10-62 10-64
Totu atunci in camer'a deputatiloru se 10 voturi contr'a a loru 5. Prussi'a dechiara zollern coron'a romana. (Aci ni se para cà se Friedrichsd'ori 10-85 10-95
desbatù proieptulu de lege, p r i n care guver­ cà se inarma numai spre a se aperá, ascépta ca rupse firulu informatiuniloru numitului diuariu, Suverenii engl. 13-10 13-20
Imperialii rusesci 10-80 10-85
n u l u i se dà impoterire straordinarie a g r i g i confederatiunea sê provóce p r o Sassoni'a si altmintre vedi rubric'a: Romani'a. Red.) — I n Argintulu 129-50 130-50
p r i n decrete reg. de securitatea publica. Mini- Austri'a a se désarma. fine afirma cà D r o u y n de L h u y s a indreptatu
strulu de interne se miiltiaml cu proieptulu I n 9 1. c. aparù ordinea regelui pentru cerculariu catra agintii diplomatici ai Franciéi, Hi'SpUnSU. Dlui O. B. in S. M. . . . Obi-
comissiunei dechiarandu cà daca aceste impo- a se gatá de duca inca doua corpuri de'n ar­ cu privintia la reform'a confederatiunei nem­ eptulu fece polemie in altu diurnalu, deci nu s e pite
teriri n u vor fi de ajunsu, g u v e r n u l u va cere mata. Va sê dica, acù armad'a intréga e gat'a, tiesci, in care constata cà schimbările in Ger­ pretinde sè lu continuàmu noi dupa polemie. Alte lucruri
prè bucurosu. S e tocmiră cele-a la cari bineroisi a ne
si altele. G u v e r n u l u doresce ca parliamentulu ascépta numai sê o comande d. Bismark, càci mani'a au sê se intemple numai cu învoirea
face atenţi. — Amicului in A r a du: Poftimu ! —
sê remana la lucru pana candu se pdte, ca elu e maestrulu la tóte. poteriloru m a r i , a S p a n i e i , Portugaliei si
A—Z. c: 158.
astfelu sê se imparta respunsabilitatea. Suediei.

Editoru: Vasile Grigorovitia. In tipografi'a Mechitaristiloru. Redactoru r e s p u n d i a t o r i u : Giorgiu Popa (Pop.)