Sunteți pe pagina 1din 4

Anulu I — Nr. 4. Viciia, doinineca 10/22, aprile 1866.

Eee de t r e i ori in septemana: M e r c u r i - a , Prenumeratiunile se facu la toti dd. corespun


V i n c r i - a si D o m i n e c ' a , candu o cóla intréga, dinţi a-i noştri, si d'adreptulu la Redactiune:
candu numai diumetate, adeca dupa momentulu Y i e n a , Landstrasse, Reisnergasse Nr. 3. undş
impregiurariloru. sunt a se adresá si corespundintiele, ce priveai
Redactiunea, administratiunea séu speditur'
Pretlulu de prennmeratlnne : câte vor fi nefrancate, nu se vor primi, éra c
pentru Austria: ' anonime nu se vor publica.
pe anu intregu 7 fl. a. v.
n diumetate de a nu • • • * 4 TI ji „ Pentru a n u n c i e si alte comunicatiuni de inte­
„ patrariu „ 7 7 2 1 1 , resu privatu — se respunde cate 7 cr. de linie,
p e n t r u R o m â n i a si S t r a i n e t a t e : repctirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu
pe anu intregu 15 fl. v. a. timbrului cate 3 0 cr. pentru una d a t a , se
„ diumetate de anu • • • • 8 • 1 > antecipa. Speditur'a: Schullerstrasse Nr. 11
„ patrariu 77 71 • • • • 4 J » „ unde se primescu insertiuni.

„Staatsanzeiger für Wurtemberg" aduce cipiu, pentru a cârui-a realisare bărbaţii de limba si natiunalitate e vorb'a numai
Vicna 9/21 aprile. respunsulu cabinetului austriacu la o fruntaşi ai noştri lucra si asuda destulu. despre Ungari'a propria. ->—
Evinementulu dilei e cà cas'a mag- depesia a lordului Russell in cestiunea E dreptu cà pe langa tóta înduple­ Recunoscu cu totu respectulu, cà
natiloru Ungariei primi, des! cu majori­ principateloru. Noi suntemu impoteriti a carea poteriloru spirituale ale loru nu poporulu, care innainte de 1848. erá nu­
tate numai de patru voturi, adres'a casei dechiará, cumca guvernulu austriacu in­ potu aretá inca unu succesu stralucitu, mai „misera plebs contribuens," — prin
deputatiloru ca respunsu la rescriptulu tr'atat'a n'are cunoseintia despre esintin- inse legile d'in 1848. a capetatu dreptulu seu
regescu; for' de neci o schimbare in te- ti'a unei depesie angle, in catu neci nu i considerandu cà acestu principiu de omu si de cetatiénu, si a fostu impar-
stulu ei. s'a potutu dá ansa a respunde la aceea." maretiu numai de câtiv-a ani incóce prin­ tasîtu in bunetâtile constitutiunei patriei.
Părerile convinu intru a mărturisi Prin urmare, depesi'a publicata de se radecine in tote clasele poporului, si Inse l i b e r t a t e a acést'a a p o p o ­
cà actulu acest'a e votu de neîncredere ,,St. f. W." e cu totulu apocrifa." considerandu cà in tóta istori'a o- rului n'a v e n i t u n e m e d i u - l o c i t u de
datu politicei barbatiloru ce astadi stau Faim'a, desl demintita, ni-a facutu menimei nu afiàmu esemplu, unde o idea la m a r e i n i m i t a t e a a r i s t o c r a ţ i e i pri­
in fruntea guvernului. Atenţiunea publi­ macaru siervîtiulu a ni descoperi cati noua si măreţia s'ar fi potutu aduce la în­ v i l e g i a t e , ci precum marturisescu mulţi
ca e îndreptata spre resultatulu ce lu va sunt cari partenescu votulu poporului, si deplinire in tempu scurtu: cărturari magiari — intemplamintele
avé adres'a acést'a. intr'adeveru sunt mai mulţi de catu cuge- nu ne potemu mira, daca cestiunea cele grandiose si miscamintele d'in 1848.
Datin'a regimeloru parlamentarie e, tániu dupa imputările multe ce se făceau de „limba si natiunalitate" pasiesce nu­ cari sguduira tóta Europ'a de la resaritu
cà daca capii primescu votulu de neîncre­ votului poporului, numai pentru cuven- mai cu incetulu catra deslegarea sa defi­ pana la apusu, — au eserciatu o presiu­
dere, caută au ei se demissiuneze, au tulu cà e institutiune francese, desl fora nitiva. ne morala asupra loru, in câtu nu mai
monarculu sê desfiintieze parlamentulu. de unu pieu de truda s'ar poté dovedi Cestiunea natiunalitâtiloru inpatri'a p o t e a u i n t a r d i á cu eliberarea poporu­
D'in parte-ne credemu cà n'avemu esistinti'a lui in tempurile cele mai vechi. nóstra nu e cestiune momentana, carea lui d'in catusile seculare, cari i legau ma­
sê ne asceptàmu la aceste alternative. Pentru Romani'a remane însemnata s'ar poté deslegá asiá usioru fâra nici o nele in tote afacerile politice.
Bărbaţii guvernului sciu prè bine cà diu'a de 20 apr. s. n. in care principele réserva, ci e unu procesu incurcatu, in Inse fie ori si cum: destulu cà legile
demissiunarea loru ce urmări ar avé Carolu Ludovicu de Hohenzollern, dupa care vor asuda inca mulţi advocaţi isteţi d'in 1848 au pronunciatu principiulu de
pentru politie'a ce ei représenta, si carei- deschiderea scrutiniului fu prochiamatu si practici, pana candu se va decide de- îndreptăţire egala a tutorii locuitoriloru
a nisuescu d'in respoteri ai câştiga validi­ de Domnitoriu alu României sub numele finitivu, — e unu nodu gordianu, care d'in Ungari'a fâra deosebire de religiune,
tate ; éra in catu pentru a desfiintiá Carolu I, alesu prin votulu poporului. totu-si trebue sê-si afle odată pre Alesan- — dar' in consunantia cu legile de mai
dîet'a, credemu cà nu li-ar fi la plăcere Scimu cà unele poteri nu sunt amice drulu seu cu atat'a mai vertosu, càci ni­ nainte, ne-au r a p i t u limb'a si natiu-
neci D i u 'iar neci parintiloru patriei, acestui actu, darunuamestecu in căuşele menea in patri'a nóstra nu néga: nalitatea, incâtu potemu dice cu totu
car: prii; aci'jt'a s'ar amâna scopulu co- României presupune — dupa tractate — cà in Ungari'a afara de naţiunea dreptulu, cà prin ele a moritu naţiunea
•<r i/c (J ritu de ambele parti: deslegarea învoirea tuturor'a, ceea ce nu credemu magiara sunt si alte natiunalitâti, cà prin si a inviatu persón'a senguratica; càci
oeí-'f aei de constitutiune, s'ar amaná cà se va poté intemplá, si astfelu Romanii urmare esiste si cestiunea natiunalitâtiloru tient'a loru precum si a legiloru de mai
v'iadecarea multiinei de rele, cari neca- se vor bucura de pusetiunea ce si-au carea pana in diu'a de asta-di nu e des- nainte nu e alt'a, decâtu magiarisarea
gescu si apésa poporatianile Ungariei. creatu-o insi-si. legata, dar' trebue sê fie deslegata cândva formala, adeca: mórtea natiunala a tutoru
Bărbaţii guvernului de securii vor Consuîulu generale alu Russieî la dupa dreptate si frăţietate. popóreloru nemagiare d'in Ungari'a.
recurge la tote cunoscintiele si la tóta Bucuresci, a aflatu cu cale, in numele Daca esiste acést'a cestiune, ce o-a Ast'a nu e mistificare, nici sofisma,
desteritatea loru a gasi, daca numai se guvernului seu a protesta in contra pre­ recunoscuţii nu numai diet'a d'in 1861, ci unu adeverii, ce-lu potu documenta cu
va poté, calea de medilocu, carea sê in- supunem cumca tumultulu intemplatu 1865 ci chiaru si cea d'in 1848, acea nu corpus iuris in mana.
cungiure si Scil'a si Caribde, si se duca la Iasi (vedi Nr. tr.) ar fi fostu provocatu se mai pote ignora, séu daca se va si de- Tendintiele magiarisarei nu se da-
la fericirea patriei. de cabinetulu de Petrupole. — Altmintre laturá pe unu tempu, — cestiunea, téza d'in 1848, atuncea s'a depusu numai
Daca vom crede faimeloru, calea de Romanii cunoscu d'in conferinti'a de p r e c u m p r i n c i p i u l u , nu va peri, pétr'a fundamentala, pe carea erá se se
medilocu e si găsita, guvernulu va primi Paris, la ce sentieminte si intentiuni potu nici n u v a fi s u p u s a r e g u l e l o r u zidésca unu edificiu innaltu si imposantu
adres'a, dar' nu va dá respunsu, ci tre- ei conta d'in partea Russieî. p r è s criptiunei. a magiarismului, — ci inca in anulu
cendu cu vederea cestiunea de principie, Credemu, ma ce e mai multu, sun­ 1791 candu se aduse unu articolu de
care si pana acù dede dietei lucru destu- temu convinsî, cà punendu-se odată la lege pentru propagarea limbei magiare,
lu, va începe la meritulu cestiuniloru, ordenea descutârîloru cestiunea de limba si de atuncea curge acestu procesu ne-
Limba si natitiiialttate.
trimitiendu dietei de locu proieptele. si natiunalitate: deputaţii romani vor iesi curmatu, pana candu se opresce la 1848
(M. B.) „Albin'a" n'are programú
Despre relatiunile intre Austria si d'in casull'a cea intuneeósa a oportunita- de cand părinţii patriei nu mai avură
politicu, ci va se formeze unu atare cu
Prussia, a acestoru doue poteri catra tei la campulu liberu, si vor luá parte ocasiune a aduce legi pentru fericirea
scopu, ca acel'a, statorindu-se prin desba-
principatele Schleswig-Holstein si catra activa la lupt'a, ce se va încinge intre popóreloru Ungariei.
teri jurnalistice, sê devina unu programú
confederatiunea nemtiésca, se latiescu toti p ă r i n ţ i i patriei pentru binele si fe­ Sê luàmu acuma de arendulu toti
generalu alu romaniloru d'in Austri'a.
adese faimele cele mai contrarie, fora de ricirea f i i l o r u patriei. articolu de lege de la 1791 pana la 1848
De aicea urméza forte firesce, cà
neci o legătura cu antecedintiele, basate
„Albin'a" deocamdată e unu parlamentu Pana candu inse diet'a Ungariei va cari nu suferu egalitatea de dreptu a
pre combinatiuni neindreptatite. Lumea,
jurnalisticu, unde potu vorbi liberu toti luá in mana acestu ghemu spre desno- natiunalitâtiloru in Ungari'a.
firesce, le crede tote, càci de candu diu dare definitiva, — mi iéu voia a cerceta (va urmá.)
acei-a, cari trecu prin ciurulu verifica­
Bismark s'a facutu liberalu, de atunci cu de amenuntulu: unde se finesce firulu
torii! aluRedactiunei,*) fâra cacine-vasê
nemica nu i se mai pare eu nepotintia. ghemului, care ne face atâtu de jalusi
póta dice, cà Redactiunea se invoiesce
Astfelu diurnalulu oficiale de Stutt­ in tote cu princifnele desvoltare in ace­ pentru limb'a si natiunalitate a nóstra. Revista diuaristica.
gart d'in isvoru securu latl scirea cumca stu jurnalu. De aicea apoi usioru se vor poté Nu suntemu necidecàtu de princi-
Austri'a, intr'unu respunsu datu unei convinge toti acei-a, cari in portar ea de­ piulu acelor'a cari afara de convingerile
D'in acestu puntu de vedere nu e
note anglasesci prin care i se sfătuia putatiloru romani d'in 1861, luptandu-se loru proprie nu mai voiescu sê scie de
nici de lipsa a spune, cà totu ce se cu­
pace, s'ar fi dechiaratu cumca nu voiesce acesti-a cu atat'a focu si patriotismu pen­ opiniunile altor'a, ci si-inchidu ocini si
prinde in acestu articolu, e convingerea
a lasá Prussiei principatele de cérta, ci tru caus'a natiunalitâtiloru, vedu o gaci- si-astupa audiulu fatia cu alţii ce nu
mea si judecat'a mea individuala, si a re-
poporatiunea aceloru principate prin tura neespicabila: cà acést'a cestiune nu suntu — precumu se dice — de unu peru
dactiunei va fi numai atuncea, daca dens'a
unu votu universale sê si pronuncie a e nici o gacitura, ci unu ce forte firescu cu densii. — Nu ne indoimu cà si sti­
e de unu acordu cu mine.
supr'a venitoriului loru, si cumca acésta si chiaru, care p e n t r u noi e condi- maţii noştri cetitori snntu aplecaţi, ma
Dupa acést'a dechiarare vinu la
pronunciare, in tote cercustantiele, cauta t i u n e de viétia. chiaru cà dorescu a audi opiniunile strai-
lucru.
sê fie respectata. Pentru ca sê fiu inse bine intielesu, niloru asupra cestiuniloru mai însemnate,
Limba si natiunalitate! ast'a e ran'a
Abiè aduse telegrafulu acésta scire, trebue sê marturisescu, cà eu, cu tote cà deci spre a corespunde acestei necesi­
cea mai mare si cea mai dorerósa a ro­
intrég'a diurnalistica nedependinte de'n deputaţii romani de la diet'a Pestana taţi, ne vomu nisuí a fi cu atenţiune la
manului de dieci de ani in Ungari'a, unu
Viena se grabl a esprime guvernului (afra de Dr. Hodosiu) nu redicara cuventu tote impartesirile mai momentuóse ce
principiu maretiu, care desceptà poterile
recunoscintia deplina si consemtiemen- contra adresei lui Deák, in carea uniunea voru apare in foile natiuniloru ce sunt
dormecatóre ale romaniloru, — unu prin-
tulu seu. Bucuria tienù pana joi sér'a, Ardealului cu Ungari'a se pune de o con- in atingere cu noi, firesce mai alesu cu
candu „Wiener Abendpost" esi cu no- *) Fiindu cà nu suntemu, si nu vremu sê fimu ome­ ditiune sine qua non, — uniunea nu o privire la cestiunile ce nemedilocitu ne
ni de partita, n'avemu neci ciuru verificatorul, ci colonele
titi'a: privescu inca de fapta îndeplinita; prin interesédia.
diuariului nostru le deschidemu cu multa plăcere pentru
„Dupa unu telegramu sositu aice, toti anei-a, cari sciu scrie in terminii intieleptiunei. Red. urmare aicea in desfasiurarea cestiunei Foile magiare pana acùma forte
putienu s'au depiïnsu eu cestiunea natiu- tea constitutiunala si unitatea tierei. Deci mei civilisate, cà noi n u suntemu instare de a I m p r e g i u r a r i l e inse d'in 61 au fostu de u n u
nalitatiloru si daca candu si candu au si dupa părerea sa, acel'a carele nu e inde- n e emancipa de politic'a nóstra vechia tradiţi­ felu si ceste de acuma suntu de altu felu.
scrisu ceva despre acést'a, numai in bat- onala si purcediendu d'in t r ' u n u punctu de D u p a aceea c o n t i n u a : „ N u atatu principiele,
stulitu cu proiectulu comisiUnei dietei
vedere mai innaltu a ni r e g u l a cu delaturarea catu contrastulu in privinti'a realisarei princi-
jocura a amintitu-o ca si candu pe ma- d'in 1861 despre indestulirea natiunali­
desbateriloru de principie afacerile nóstre con­ pieloru, care dupa părerea mea se afla i n pasa-
giari nu i-aru interesa de feliu; dar acést'a tatiloru, cu nemica nu la fi indestulitu, fuse, si acést'a i n t r ' u n u momentu, candu n i se giele adresei d'antaia, m ' a u indemnatu a vota
a fostu numai o prefacere, ca sê arête cà deóre-ce scopulu acelui-a nu e indestulirea, croesce u n u venitoriu, candu vointi'a innalta p e n t r u o adresa seperata. Repetirea principie-
acésta cestiune de viétia pentru naţiunile neci simplificarea practica a guvernemen- si gratiósa a regelui ni-a incredintiatu n u nu- loru acelor'a nu o potu primi, si a n u m e d'in
nemagiare e numai o mania, o bála asiá tului, neci pacea si bunăstarea cetatieni- mai r e g u l a r e a afaceriloru nóstre, ci de odata dóue puncte cardinale. P u n c t u l u antâiu se
dicundu, carea cu tempulu se va nemici si constituirea monarciei intrege, precum si referesce l a interpretatiunea continuitatei
loru de diferite limbi, ci ca se lucru pe
crearea u n u i sistemu constitutionalu p e n t r u de dreptu, la restituirea ministeriului u n g u ­
de sine. Si ei a buna séma cu asta tăcere man'a lui Schmerling si Bach. (Va urmá.)
tóté popórele ei." D u p a ce nu vrea sê recunos- rescu p r e bas'a art. 3.1848, si la restituirea le­
au voitu sê si dovedésca cà chiaru neci ca competinti'a altoru barbati de statu si capa­ giloru d'in 1848 innainte de revisiune. E u totu
nu esiste sentiulu natiunalu, prin urmare cităţi, decatu a celoru magiari, de a judecá déun'a am fostu incontr'a unei astfelu de rea­
neci cà póté fi vorba de deslegarea ce- Pest'a 19 apr. 1866. Pentru noi fara nici o preocupare politic'a tierei u n g u ctivări, càci i n ea mi se présenta prîncîpîulu
stiunei natiunalitatiloru. Inse forte s'au romanii nu ar fi de mare interesu resci, continua: „Noi ne-am rogatu in adres'a asié n u m i t u l u i parlamentarismu, de la care e
ïnsielatu, càci cumca semtiulu natiunalu nóstra separatu p e n t r u denumirea uniu regi- numai u n u pasiu pana la suveranitatea popo­
cas'a boeriloru si nici nu am luá notitia
mu respundietoriu, nependinte, legale si un- rului, pana la desbracarea regelui de poterea
e desceptatu, numai acel'a nu va sei, despre lucrările ei, càci dupa părerea
gurescu, precum si p e n t r u catu mai curend'a regésca si mediatisarea lui. — (Aplause.) Noi
carele inadinsu si-inchide ochii spre a nostra ea are lipsa de reforma radicale, reactivare a comitateloru, orasieloru si dis- nu vremu se straformàmu constitutiunea nós­
poté dice cà: deórece densulu nu vede dupa cele petrecute la 1848, ceea ce a tricteloru, si am pusu tóta speranti'a nóstra tra, nu vremu sê schimbàmu bul'a de a u r u si
sórele, asiá dara nici cà este sóre! sentitu insa-si asta corporatiune la con in g r a t i ' a Maiestatei Sale, asteptandu impli garantiele constitutiunali, cuprinse in scriso­
stituirea ei, caută inse a ne ocupa de ea nirea dorintieloru celoru mai ferbinti si rile de încoronare, cu resultatele clasice a
In urmarea acestei prefaceri reuta-
drepte ale natiunei. N u se póté negá, cà constitutiunei moderne, care se afla numai p r e
cióse cu bucuria observaràmu in dilele càci sunt de présenta frenele guvernarei
rescriptulu préinnaltu ni-ar fi realisatu spe­ papiru, si n u vremu sê urmàmu orbisiu modei
aceste cà „Hon," fói'a partidei dise liba- chiar in manele boeriloru, si déca nu ar
ranti'a in privinti'a acést'a, d'in contra in re­ tiereloru esterne, si sê jertfimu acestei-a des-
rala, a inceputu a vorbi mai inadinsu de- fi politic'a casei de susu politic'a guver scriptulu regescu vedu espresa negatiunea voltarea nóstra istorica si constitutiunale, d'in
spre cestiunea natiunalitatiloru. In curen- nului, carele nepotendu câştiga majori­ conditiuniloru mai u r g i n t i , a ministeriului care ar poté résulta in fine parlamentarismulu ;
du unulu dupa altulu esira mai mulţi arti- tatea casei representantiloru poporului respundietoriu si municipieloru, fara cari in- noi nu vremu u n u venîtoriu dubiu, ci dezvol­
si-a datu si si-da tóta ostenél'a, ca celu stitutiuni, sê o spunemu sinceru, deslegarea tarea constitutiunei nóstre. Regimulu p a r l a -
culi despre acesta cestiune interesanta.
atatu de dorita se ingreunéza, se amâna p r e mentariu n u e nici odata premis'a constituti­
Acesta desbatere momentuósa s'a putinu sê lu-spriginésca majoritatea casei
u n u tempu mai tardiu, ma in u r m a e chiar cu unei." — I n vorbirea mai departe esplica d e
inceputu cu articolii dataţi d'in Brussela de susu.
nepotintia. „ Accentuandu, cà numai u n u re- b u n a esistinti'a parlamentarismului numai i n
si serisi de L—gh. Dupa ce am premisu aceste, sê ur- gimu respundietoriu basatu p r e legi e in stare A n g l i ' a si Belgiu, numinduparlamentarismuiu
Autorulu inainte de tote se vaită si marimu cu atenţiune desbaterile, ce au sê sustiena ordinea buna si pacea, de óra ce in tote cele lalte staturi de o ficţiune, care
decursu in comitatele, orasiele si corporatiunile, ma chiar servesce numai absolutismului, precum e d e
se tanguiesce cà biet'a Ungaria câte neca-
si individu sengurateci ar împlini in U n g a r i ' a presentu in F r a n c i ' a si Prussi'a, séu de isvo-
suri are cu regularea cestiunei natiunali­ Siedinti'a casei boeriloru d'in 16 aprile.
ordinatiunile numai unuiastfelu de regimu, 'si r u l u releloru cronice, ca in Itali'a, Spani'a si
tatiloru, de si autonomi'a administratiunei Presiedintele: br. P a u l u S e n n y e y . esprime multiamirea cu acelu pasagiu d'in re- Greci'a. — „ E u nu potu p r i m i o astfelu d e r e -
comitatense demultu a deslegatu (?) ace­ L a ordinea dilei e desbaterea proieptului scriptu, in care M. Sa vorbesce despre siste- alisare a principiului continuitatei de dreptu,
sta cestiune, si inca asiá a deslegatu-o, de adresa a casei representantiloru. m u l u ungurescu, ca despre institutiunea cea precum se afla acést'a in proieptulu de adresa
D i s p u t ' a o incepe br. Bel'a W e n c k h e i m ,
mai vechia innascuta natiunei. „Noi impartimu a casei representantiloru, p e n t r u cà o tienu
(adecă a incàlcitu-o cumu nu s'a mai des­
Densulu, desfasiurandu părerea casei represen­ dara tote temerile d'in proieptulu de adresa, de o nepotintia politica, càci impedeca reaii-
legatu nicaire in lume. — Si acuma, daca
tantiloru in privinti'a pasagiului din rescriptu, recunóscemu principiele fundamentali, pre sarea principieloru guvernamentali. Altcum si
pe langa acesta deslegare minunata care se referesce la rogarea casei despre conti­ cari se baséza temerile aceste si salutamu cu cas'a representantiloru s'a abatutu de la conti­
totuşi nu sunt indestulite natiunalitatile nuitatea de dreptu, denumirea ministeriului bucuria dechiaratiunea casei representantiloru nuitatea de dreptu,precumseesplîcainproîectu,
nemagiare, autorulu in locu sê arete respundietoriu si restituirea municipieloru, in privinti'a pertractarei afaceriloru comune, atatu in a n u l u 1861, catu si in diet'a pré­
neajunsurile acestei deslegàri, o susutie- dice, cà principiele, motivele si legile, cu cari deci eu n u vedu nici u n u motivu, carele ar fi sente.
motivera cas'a representantiloru temerea, si si- incontr'a primirei proieptului de adresa, si
ne cu tăria si lamentédia contra natiu-
repetiesce rogarea, espresa in antai'a adresa, votezu p e n t r u primirea lui." D i e t ' a a primitu p r i n u n u conclusu de-
nalilatiloru diecandu cà cererile loru cisiunile conferintiei jude-curiale, cari nu con-
suntu atatu de învederate, incàtu n u este ctj
sunt pré fara temeiu, pré esagerate, de potintia ale combate d'in punctu de vedere Face p r e urma o moţiune scurta in scri­ vinu cu legile nóstre de pana acuma. Acest*»
óra ce nicaire, nici' intr'o tiéra nu se alu constitutiunalismului séu a d r e p t u l u i pu- su, p r e care o cetesce, si o p u n e pre mes'a s'a intemplatu d'in respectu de opostunitate.
póté aflá ca sê domnésca mai multe blicu. casei. T o t u d'in astfeliu de respecte a lasatu p e n t r u
natiunalitati ci numai una. Egal'a îndrep­ „Părinţii noştri au pastratu si in tempu- A l u doile vorbitoriu a fostu contele C r o a t i ' a o carta alba, éra diet'a présenta con-
tăţire natiunala e o nebunia (Képtelenség) rile cele mai grele si asupritórie p e n t r u pa- Ionu Cziráky. D e n s u l u e incontr'a primirei feréza cu deputaţii Croaţiei tramisi de diet'a
tri'a nóstra principiele si basele fundamentali proieptului de adresa. D u p a ce luminéza mo- provinciala a Croaţiei, p r e care asie o recu­
babilonica, prin carea factorii cei mai de
ale constitutiunei, si de cate ori patri'a •& fostu mentuositatea intrebarei, ce e la ordinea dilei noscu de intreptata, in locu sê fie staruitu, ca
frunte ai esistintiei statului, adecă intre-
periclitata de poteri ori arme străine séu de in Ungari'a, amintesce datin'a de a constata deputaţii Croaţiei sê iee parte la diet'a tierei
gitatea, legislatiunea, guvernulu respun­ partite revolutiunarie, de atate ori părinţii inca nainte de a procède la desbaterea defini­ d'in Pest'a.
dietoriu si jurisdictiunea, éra cu aceste noştri, basandu-se p r e dreptu, au aperatu-o. tiva a intrebariloru, pusetiunea, de a statori Déca s'au potutu intempl'a in astfelu de
libertatea publica si neaternarea tierei, (Aplausu). I n impregiurarile de fatia poté-am metodulu dupa care cugeta sê vindece relele, afaceri abateri de la continuatatea de dreptu,
si adeverat'a (!?) egala îndreptăţire in noi face altu ceva, decatu a sustiené cu cre- precum si principiele, cari vor servi de faru pentru ce sê u r g i m u restituirea aceloru legi,
dintia principiele aceste, fara ca sê n e tememu in procederea legelatiunei, déca nu si la cre­ despre cari regele intr'unu modu cavalerescu
fapta, se arunca de préda voiei absolu-
de presiunea impregiurariloru a b n o r m e cari area legiloru. Respinge mai departe acusarea, s'a esprimatu „Non possumus ?"
tistice si domnirei burocratiei.
cbiar in urm'a unei procederi contrarie ar cà cas'a boeriloru nu ar fi lucratu in anulu Desfasiura mai departe drepturile rege­
Limb'a natiunalitatiloru nemagiare dura u n u tempu mai indelungatu, fara ca sê 1861 dupa propri'a sa convingere, ci ar fi ur- lui, si combate părerea, espresa in proieptulu
dice cà sê remana in scólele elementarie, ne tememu de represulu materiale si spiritu- matu uneî pressiuni, séu vr' u n u i terorismu, de adresa, cà sistemulu dicasteriale a fostu si
càci intr'altu chipu e periclitata liberta­ ale, fara frica de j u d e c a f a condemnatória a lu- provocandu-se la diuariulu dietei d'in 6 1 . e isvorulu t u t u r o r u releloru, si p r e urma vor-

FOISIORA. Galbeni mari, — de cei mai mici,


U n u l u trage câte cinci!"
A p o i sasulu 'i grăia:
Dar' Mihaiu cà se mirá,
Negustoriu se prefăcea,—
Si 'n conacu elu remanea!
Aretá-i g u l e de boi,
Si atâte turmi de oi,
Aretá-i atâta-avere
„ A u d i voda! Domnia-ta! De-a i m p l u t u otaru cu ele!
Mihaiu Titézulu si SasóTa. Curtea mea eu n u ti-o vindu, II.
Si Sasói'a i zimbiá,
A m eu galbeni si argintu!" Candu fii vremea de culcare, Se făcea, cà lu iubiá,
i. D a r ' sasói'a dracului, — V r e Mihaiu vinu i n bocale, — Si d'in ochi 'i lingusiá
Mihaiu voda celu vitézu, D e u r ' a bărbatului, Si sasói'a aducea, Si d'in graiu asiá graiá:
Se preambla pel' amédiu D e d r a g u l u vitézului, Si făcea, pe cum dicea, — „ A u d i voda! Dumnia-ta!
S' afle locu, sê-si faca casa I n siopote 'i g r ă i a : D a r ' Mihaiu totu inchiná. A s t e tóté ti le d a u ! "
O paiaţa mai alésa, — „ A u d i voda! Domnia-ta! Cine, 'ngraba s'a 'mbetatu? — D a r a vod'a-i cuventá:
D á ' n Orasiu la Bucuresci V r e i ? si eu si curtea mea, Sevai! sasulu celu bogatu! „ A u d i draga Domnia-ta!
E l u 'mi afla curţi domnesci, F a r ' de bani se fia-a t a ? D e p r e scaunu se 'ntorcea, Cu sasulu facusi asiá,
Cu t u r n u r i imperatesci, Fà-te negustoru de boi, Si la g u r a spumi făcea, Si de mane, de poi mane,
Cu cinci sute de fereşti Si se ceri conacu la noi, — Si Sasói'a cà dicea: Asiá cugeti si cu m i n e ?
Si cu usie marisióre Candu a fi catra culcare „ A u d i voda! Domnia-ta Suci d'in capu, cam catra dosu.
Tóté 'ntórse catra sóre, — Se ceri vinu cu cup'a mare, — D a r ' ce cauţi, si ce mai stai, Se ti-lu taiu se cada josu!"
Cu argintu acoperite Sasului 'i va placé, Capulu, josu de n u i-lu t a i ? ! " Caudu Mihaiu asiá graiá,
Si 'nlaintru aurite! Si remasiu cu elu vei bé, Mihaiu voda nu grăia, Spata agera smancià, —
Gazd'a curţii cin' erá? Cine mai m u l t u va p o t é ? D a r ' Sasói'a, ce făcea? D a r ' Sasói'a ce făcea?
U n u sasoiu ca coler'a! E u paharnica voiu fi, — Spat'a agera smanciá, E a tracniá, si se 'ntorceá, —
Si-o sasoia ca o flore, D e 'mbetare voiu 'ngrigi, Capulu sasului taiá, P e Mihaiu lu si vedea,
D a r ' ca vulpea 'nsielatóre! Cà ti-oui p u n e apa 'n vinu, Si de pêru lu apuca, P a n a capu-i reteza,
Mihaiu voda candu intra, Nencetatu cá se-i inchini, D u p a buti lu aruncá, •— Si p e u r m a se d u c e a ? !
B u n a diu'a 'n casa d á : D a r ' la sasulu celu spurcatu Rapede ' n staulu mergea,
„ A u d i bade! Domnia-ta! Pune-oiu vinu amestecatu P a t r u cai frumoşi prindea, Pecurarii o
Vinde-mi mie curtea ta, D e celu n e g r u marmaziu I n carutia se suiá Intr'o grópa-o aruncá,
Cà mulţi b a n i 'ti dau p e ea, Cà-i mai tare, m a i betiu!" P e Mihaiu inca lu chiamá, D'in ea apa isvoriá,
N ó a mii de galbeni mari, Sasulu surdu n u audia, L a moşia se cará, — Lumea, tiér'a s'adapá,
Si-unu p u m n u margaritari, Nevestuti'a-i ce grăia, Si l u i ce-i mai a r e t á ? L u m e a tiér'a se spurcá!
besce despre u n u objetu, ce ne intereséza Cont. A n t o n i u S z a p á r y e d e părerea au merite neşterse a l u caror'a resultatu, cu ra a face alte despusetiuni, —formară o depu-
multu, si adecă despre autonomi'a besericei b a r o n u l u i W e n k h e i m , ea sê se primésca adre­ajutoriulu lui Ddieu, lu va gusta inca genera- tatiune si cu D . prot'a Stefanovics in frunte, se
orientale, care autonomia, dupa părerea vorbi- s'a deputatiloru, càci e detorinti'a casei a in­ tiunea acést'a, p e n t r u a dovedi cu cate greu­ opriră la D . K e n g y e l a z in versetiu ca sê-lu
toriului n u convine cu ministeriulu de cultu. forma p r e rege despre vointi'a tierei, numai tăţi se lupta. U n ' a greutate e delaturata, aceea róge a l u á de la romani diu'a acést'a, si a deci­
„Eu n u credu, cà capeteniele besericei orien­ asié e eu potintia împăcarea, ce o doresce a- cà n'au d'a se lupta cu cei lalti consiliari ai de ca sê se celebrédia serbesce, se intiele-
tale sê voésca, ca alţii sê se amestece in afa- tatu de tare. coronei, càci domnesce intre ei colegialitate, ge de sine, cà p r e l a t u l u serbescu dede audiu
cerile besericei loru." — Vrea mai departe, Szögyényi-Marich e p e n t r u respin­ si acést'a e garanţia cà se voru devinge si cele fiiloru sei sufletesci asi'a de mahniti, si in vi­
ca consiliarii coronei sê fie respundietori, inse gerea adresei. lalte pedece. nerea patimiloru si primi d. prot'a Stefanovics
respundietori, n u n u m a i in josu, ci si in susu, E p p u l u A u g . F o r g á c h cu citate demu- Ca presiedinte ar fi trebuitu sê taca, dar o ordinatiune scrisuale, ca sê faca cunoscutu
si imbracandu m a n t e ü ' a majoritatei parlamen- stra cà străbunii, continuitatea de dreptu au se fece trecere preste m o d u l u parlamentariu preotimei locale decisiunea ordinariatului d'in
tarie, sê n u fie dispensaţi de respundiabilitate acomodatu-o p u r u r e cercustantieloru, n u vede atunci candu p r e consiliarii coronei i asiediara versietiu, in a carei-a urmare, învierea D o m ­
fatia cu regele. In fine face nisce observatiuni caus'a tanguirei sprimate in adresa. Maj. S a in opusetiune cu tronulu. I n tierele constitu- n u l u i sê se serbésca in limb'a serbésca, éra
satirice despre asiè numit'a armata de buro- voiesce restituirea legiloru, dar numai a ace- tiunale, consiliarii coronei, si fora contrasem- cea romanésca e p e n t r u tot deun'a escomuni-
crati, care e totu asiè de b u n a p e n t r u tiera, lor'a cari fericescu tiér'a, si n u a acelor' a cari natura, sunt respundiatori pentru tóte. cata. — O r d i n a t i u n e a acést'a fù cu cea mai
e îmbrăcata in uniforma si fracu, séu e im- aducu in confussiune g u v e r n a m e n t u l u con­ C a n d u in parliamentu si in diurnalistica m a r e punctualitate impartesita competentiloru,
p i n t e n a t a si impenate cu pene de u n u cotu de stitutiunale. Stiméza motivele adresei; dar vo- vedi atacaţi omenii regimului, ai cugeta cà ei ma D . prota improvisa o adunare a societăţii
lunge. Recapitulandu in scurtu cele dise voté- téza cu Cziráky. ar fi sistatu viéti'a constitutiunale, ce o ar fi serbesci de leptura, si ca u n u apostolu li pro-
za in c o n t r ' a proiectului de adresa si face ur- Contele Dionisiu S z é c h e n y i afla cà aflatu la intrarea loru. C a n d u g u v e r n u l u de povedui învingerea,aici fu cu triumfu primitu.
matóri'a m o ţ i u n e : ministeriulu încape cu municipiele. Celor'a ce acii primi frenele, erá î n t r e b a r e daca se póté Totdeodată inse respandira faim'a cà despre
„Cas'a boeriloru e p e t r u n s a d e însemnă­ se provoca la legile d'in 1848 ca la essemplu, restitui starea legale, séu ce modu sê se iee despusetiunile aceste-a s'a facutu inscintiare la
tatea si g r e u t a t e a intrebarei, ce a r e sê o des- li observa cu asemenarea cà doi insi cari se p e n t r u a esi d'in labirintu. D ' i n colo de Laita magistratu precum si la brigada. P e cont'a
lege diet'a présenta, si de la carea ferice des- innecau, voiau a ajuta u n u l u altui-a. Vota cu erá o constitutiune ce negá constitutiunea un­ acea apoi se consultau fraţii noştri şerbi des­
legare depinde binele patriei si fericirea pre- contele Cziráky. gurésca.' Cei 17 ani ai absolutismului a u le- p r e cele mai mari demonstrări, si procurară
cum si venitoriulu monarciei intrege. Si cas'a Con. I o a n e W a l d s t e i n doresce a face g a t u U n g a r i ' a cu mîi de l e g a t u r e catra pro- făclii, focu bengalicu si rachete spre intimpi-
magnaţiloru voesce se ajute la deslegarea a- atenta cas'a deputatiloru la evinemintele in- vinciele ereditarie, daca aceste-a s'ar fi stersu, narea învierii, angagiara band'a militare,
cést'a, care sê corespunda asteptarei drepte a trevenite de la redigerea adresei p a n a acu, cu a r fi provocatu reactiune d'in colo de Lait'a, o compania de militari, si invitară p r e toti ofi­
natiunei, si sê ni asecureze o . stare durabile, scopu ca in adresa se se amintésca ce-va si des­ care ne-ar fi impedecatu d'a innaintá. G u v e r ­ cierii generalităţii a l u á parte la festivitatea
legale si constitutiunale. p r e aceste-a. n u l u nisuie p u r u r é la restituirea starei legali, acést'a religiunara natiunale. — V e n i n d u tdte
Cas'a m a g n a t i l o r u recunósce, cà in pri­ Bar. Nicolae V a y ar dori restituirea acést'a e p r o g r a m u l u lui. Deci p e n t r u a poté aceste la cunosciuti'a romaniloru, n u m a i de-
vinti'a acést'a potu fi inca temeri, si de aceea vietiei municipali, e buna, s'a adeveritu candu efeptuí acést'a, emise manifestulu de septem­ catu se puseră in capulu trebii bravii noştri
va merge mana in m a n a cu cas'a representan- elu a fostu cancelariu. V o t a cu Cziráky. bre, des! se espuse periclului d'a i se imputa natiunalisti d. d. Vasiliu si D e m e t r i u Radulo-
tiloru spre delaturarea temeriloru acestora, a- P r i m a t e l e s'a convinsu despre iubirea sentieminte neconstitutiunali d'in partéra po­ viciu, si m e r g e n d u la d. prefectu majoru se
vemu naintea ochiloru continuitatea de drep­ parintésca a monarcului, va restitui constitu­ póreloru d'in colo de Laita, a caror'a sorte acù informară de-i cunoscuta decisiunea ordinaria­
tu espresa in p r i n c i p i u in proieptulu de adre­ tiunea, dar adres'a a dóu'a e de prisosu, n u se e in man'a U n g u r i l o r u . G u v e r n u l u a crediutu tului versetianu in privinti'a organisarii noue,
sa, comunicatu casei de susu. Si cas'a magnati­ cuvine. cà pasirea lui apriata, tiér'a o va sei stimá, si respective a a b u s u l u i i n caus'a beserîcii, acest'a
loru e de părerea adresei, si incatu acést'a n u va vedé intr'acést'a periclu p e n t r u ve­ suprinsu, li respunse cà in caus'a acést'a nimi-
E p p u l u r o m a n u g. c. de Oradea-Mare
spre sustienerea d r e p t u l u i s'ar m a r g i n i numai nitoriu. cu oficiosu n'a primitu, si spre a delaturá ver-
Iosifu P a p - S z i l á g y i se róga de iertare daca
la o dechiaratiune generale a tierei, cas'a ma­ ce neintielegere se duse in persona, l a proto-
ca Romanu nu-si va sei esprime cugetele bine G u v e r n u l u are se statorésca contielegerea
gnatiloru ar fi gat'a, a se alătura proieptului p o p u l u si l'in trebà despre starea lucrului,
in lim'ba magiara ( u n u p i c u de scomotu.) P r a g ­ cu care sê se multiamésca si cesti d'in cóce si
cu o prevenire deplina patriotica, de si a r fi cu acest'a ingamfatu de gloria i respunse, cà are
matica sanctio deobléga p r e rege la recunós- cei d'in colo de Lait'a. Rescrîptulu reg. n'a
multu mai bine, déca acést'a s'ar intemplá p r e ordinatiuni de lavladic'a si acele le va si duce
cerea numai aceloru legi, cari-su cuprinse i n fostu intielesu bine de dieta, càci in acel'a nu
calea sa si intr' u n u modu mai corespundie- in sfaristu cu ori-ce pretiu si numai fortiei v a
acelu actu. Comitatele a u i n t r a t u in spiretulu s'a facutu neci o repasire de la principiele în­
toriusi s'ar aminti in propusetiunele si adresele, cedá. A u d i n d u omenii noştri dechiaratiunea
natiunei, au potere p e n t r u cà organismulu a- şirate i n cuventulu de tronu.
ce se voru face in privinti'a afaceriloru co­ acést'a a p r é zelosului protopopu serbescu d'in
celor'a S. Stefanu l'a i m p r u m u t a t u de la bese- C. A n t . S z é c s e n fece scurta istorie a
mune. g u r ' a perfectului, indata telegrafara la coman-
rica, a carei-a organismu e celu mai perfeptu, nascerei patentei de'n fauru, si incheia: Pa­
d'a generale de tiéra si-i descoperiră tóte ma-
Cererile p r o i e c t u l u i de adresa inse des­ permaninte. A s e m é n a congregatiunea cu sino- t e n t a de fauru e încercarea deslegarei cestiu-
chinatiunile, de u n d e numai decatu si ajunsa
pre ) Ci»lisarea fiptica chiar a acestoru legi, dulu, p r e comite cu eppulu, p r e rege cu Pap'a. nei afaceriloru comuni, n'a succesu, acù sê în­
u n u telegramu p r i n care se nemicira tóte des­
e-.îi s i i i t ' - '.*«. l e g ă t u r a cu institutiunile propu- (Dóra de aceea n u p r è a r e beseric'a nóstra si- cerca alta cale.
pusetiunile si ordinatiunile ordinariatului ser­
;;en.-!." in privinti'a afaceriloru comune, tre- nóde, càci le-au datu i m p r u m u t u comitateloru. Se fece votarea, 106 voturi fura pentru
bescu d'in Versietiu si se demanda brigádéi a
andu ele preste granitiele sustienerei gene­ Ref.) p r i m i r e a adresei, sî 102 contra ei.
face despusetiune, ca tóte sê remana i n statu
rale si constitutiunale a dreptului, n u le póté Doresce ca si de acù nainte comitatele sê
quo, facendu-o respundiatória p e n t r u sustiene-
partîni cas'a magnatiloru, de óre ce aceste n u trimită cate doi deputaţi, caror'a sê li dee si
Siedinti'a d'in 1 9 aprile rea pacei, carea neci u n u m o m e n t u n'a fostu
convinu cu principiele desvoltate in adres'a instrucţiuni, acesti-a 4 0 0 de acum'a n u m a i
turburata, si asi'a blamandu-se corifeii serbesci
ei. I n fine cas'a magnatiloru nutresce speran- sporescu cheltuelile (ilaritate.) — Ca liberalu fu scurta. Se hotari ca adres'a sê se con­
d ' î n p r e u n a cu ciastitulu loru Ordinariatu, noi
ti'a, cà cas'a representantiloru va l u á in dem­ ce e (ilaritate) doresce sê n u fie altu censu, de sidere de cetită, si daca cumva s'ar necesita
ni castigaramu satisfacere, cum nici insi-ne
na consideratiune esprimerea convingerei sin­ catu omeni'a; care e omu de omenie, aiba ce-va corectiune stilistica, cas'a deputatiloru o
n'am speratu; càci servitiulu învierii se cele-
cere si nepreocupate a casei de susu. d r e p t u l u d'a votá; daca cui-va d. e. i arde póté face cum-i place.
b r a r o m a n e s c e , si noi intîmpinaremu învie-
E m . P é c h y , dupa o cuventare mai lun­ cas'a, sê nu-si p é r d a dreptulu politicu, càci
rea Mantuitoriului plini de bucuria si serba-
ga finesce: N u e cu potintia a rechiamá in vi- d r e p t u r i l e civile t r e b u e sê privésca la persóne
étia continuitatea de d r e p t u ; precum o pretinde si n u la avere. Bine ar face Maj. S a daca ar
Beseric'a-Alba în 3 / 1 5 A p r i l e 18G6. toresce, éra fraţii serbi póté eugetandu cà si
U n u casu straordinariu, si totodată forte Cristosu e romanu, n u partecipara l a inviare,
cas'a deputatiloru, dar' se a l ă t u r a adresei a- estinde acést'a preste monarci'a întréga. ( A -
interesantu avemu de a reporta on. publicu, afara de care intielegendu cà n u se v a serbá
cestor'a dechiarandu cà u n u protestu solenu probari.)
ce s'a intemplatu n a i n t e de s. pasci aici la noi învierea serbesce, a venitu si si-a l u a t u lumi­
ar fi fostu d'ajunsu, p e n t r u a scuti d r e p t u r i l e Voiesce comitatele si constitutiunalismulu
intre romani si şerbi, d'in care va poté on. pu­ na de naintea altariului, si a dus'o a casa.
tierei fatia cu rescriptulu r e g . càci s u b aceste-a e scutu contra franmasoniloru
blicu observa, cum pricepu fraţii noştri şerbi Asemenea nici a dou'a di n u se apropiara de s.
E p p u l u R a n o l d e r e d e părerea lui ( F r e i m a u r e r ) contra societatiloru secrete si re-
„ dragostea fratiésca. " beserica.
Oziráky. volutiunei, cari crime se născu n u m a i sub a b -
V a fi on. nostru publicu cunoscuta cau­
Contele L e u p o l d u N á d a s d y , dupa ce solutismu si sub g u v e r n a m e n t u l u ministeriale
s'a si referinti'a nóstra besericésca din luptele
fece escursiune p r i n istori'a Franciéi, se de- fortiatu.
ndstre de mai nainte, totuşi si astadata p r e scurtu
chiara p e n t r u adres'a deputatiloru. N u vede caus'a unei nóue adrese, votéza
Contele A n t o n i u S z é c s e n spriginesce eu Cziráky.
o vom aminti, ca cu atat'a mai credintiosu Economia. *)
sê potemu caractérisa p e coreligiunarii noştri
părerea l u i Cziráky i n t r ' o cuventare mai lun­ E p p u l u conte L é v a y éra cu Cziráky. Se privimu catu-va mai de aprópe
şerbi. — P r e c u m e cunoscutu, i n comun'a nds­
ga. D u p a elu c. F r a n . S z i r m a y si b r . Vict. Con. F i l i p u Z s i g r a i lauda adres'a casei
tra besericésca se afla 2 / 3 şerbi si 1/3. romani, acele 5 despartiaminte in cari sedespar-
M e s n i l pledară p e n t r u p r i m i r e a adresei. deputatiloru si votéza cu bar. W e n k h e i m .
si asiá si servitiulu domnediescu se tiene 2 tiescu invetiaturele despre economi'a câm­
Siedinti'a se fini la 3 óre. Mai vorbescu p a t r u oratori unii pentru,
septemane serbesce, si'n a trei-a romanesce, cu pului analisandu totu odată sifiesce care
alţii contra, siedinti'a sre f i n e s c e la 3 óre.
u n u cuventu Maiestatea sa a stipulatu serviti­
denumire dupa a sa insemnetate. — Se
Siedinti'a d'in 1 7 aprile. ulu domnediescu de dupa n u m e r u l u suflete-
Siedinti'a d'in 1 8 aprile. loru. Intielépt'a acést'a împărţire s'a facutu
vedemu dar ce se intielege sub cuven­
Presiedinte: taverniculu br. P a u l u Sen-
nyei. I n siedinti'a acést'a, siese oratori vorbiră inca sub fie-iertatulu episc. Popovics, carele
tulu de
L a ordinea dilei e continuarea desba- contra adresei casei deputatiloru, éra trei fú incredintiatu de catra loculu celu mai'naltu, I. A g r o n o m i a .
teriloru a supra obieptului d e ieri. spredice pentru, si a n u m e : in contr'a adresei de a esopera îndestularea ambeloru parti, resp.
Si cuventulu agronomia este cuven­
Desbaterile le incepe b r . G a v r . P r ó n a y vorbiră c. A n t o n i u Mailatu, br. Franciscu a romaniloru si a serbiloru, p e n t r u care meritu
tragendu atenţiunea casei a supra acelei cer- F i á t h , c. E . Dessewfy, b r . L a d . W e n k h e i m , si primi de la Maiestatea sa u n u laudatoriu.
tu elinu (grecu) compusu d'in vocea âyçog
custantie cà tocm'a acù naţiunea e chiamata a eppii Peitler si Simor. — P e n t r u adresa: c. Decisiunea fericitului Episcopu s u n á : ca in campu, si vofioç lege, séu punere la or­
compune pragmatica sanctio nóua, adres'a de­ A d a m u V a y , c. E m . A n d r á s s y , c. Alf. A n - cele mai mari serbatori, cum s u n t : Craciunulu, dine, séu se pote dice legiuire preste
putatiloru esprime vói'a natiunei si a deputati­ drássy, c. Aless. H a l l e r . c. Alessiu Teleki, c. Pascile si Rosaliele, in diu'a antaia sê se tiena campu si holde. Altu cum agronomi'a
I o a n u Széchenyi, c. Georgiu K á r o l y i br. L a ­ servitiulu domnediescu fara de desclinirea sep-
1
loru, prim'a necesitate e ca ambele case sê fie
este cuprinsulu aceloru invetiaturi despre
contielese, a se opune nu e cu sfatu si póté fi dislau V a y , c. Ladislau H u n y a d y , c. P a u l u temanei in ambele limbe adecă mestecatu, éra
economi'a câmpului, prin carea se ajunge
cu dauni p e n t r u venitoriu. Eszterházy, c. Otone Zichy, br. Dion. Eötvös, a dou'a di in acea limba p e carea vine ron­
P ă r e r e a l u i se apropia mai m u l t u de br. Georgiu A m b r ó z y . dulu septemanei. D i u K e n g y e l a z episc. d'acum la adeverat'a cunóscere a fiesce-carui soi'u
alui Péchy. D u p a ce se incheià desbaterea, mai 'nante d'in Versietiu inse s'a intrepusu la consistori- de pamentu vediendu-i, si esaminandu-i
Cont. E n r i c u Z i c h y sémena la p a r è r e d'a procède la votare, l u à cuventulu taverni­ ulu versetianu si a esoperatu, ca in numitele partecelele d'in care este elu compusu;
cu Cziráky si Szécsen, precum se vede n u culu br. P a u l u S e n n y e y , d'in a carui-a cu­ serbatori mari in diu'a d'intaia sê se servésca si de dupa care suntemu in stare a pre-
simpatiséza p r è m u l t u eu parliamentele, aduce ventare estragemu aceste-a: lui D d i e u in limb'a septemanei, acést'a se in­
judecá, cà atare soiu de pamentu de dupa
Spani'a care cu 3 8 de ministerie, de 2 0 0 si Mi-a costatu a b n e g a t i u n e a tacé fatia eu templá far' de învoirea ndstra, dar' inse tacendu campositiunea lui pentru care specie de
cati-va individi, avù un'a miia si diumetate de atacurile ce se facura regimului. P e n t r u soli­ ne supuseramu. — P r o n i ' a divina, — v r e n d u
plante este mai aptu? — Cumca acésta
rescolari; apoi principatele romane, unde dupa daritatea ce o a r e cu bărbaţii regimului, elu dóra a n e mângâia — vrii ca in cati-va ani
constitutiunea croita de p r e modelulu fran- i-ar fi aperatu bucurosu, p e n t r u a dovedi cà in dupa olalta, precum si in a n u l u curinte, se parte a invetiaturei despre economi'a
cesu, alunga p r e domnitori — dice dl. conte sentiemintele constitutiunali n u sunt indere- pice s. pasci totu in septeman'a nóstra, ce frati-
— de a rondulu. t r u l u neci u n u i patriotu, p e n t r u a dovedi c à i n loru noştri şerbi n u li placù, — se otarira da­ *)Vedi Nr. 1.
câmpului este cea mai momentósa, cre- ei. Scimu bine cà trupe rusesci au statu corón'a ce i se imbie; guvernulu i-a sfa- scrie totu procesulu infiintiarei acestei comu­
demu cà nime va trage la indoiéla. — si mai stau la graniti'a Moldovei, cari — tuitu sê nu primêsca, éra Russi' a se opuse nităţi.
Pana cand astronomii si geografii precum se vede — ingrigescu si conducu si mai apriatu. ' 1
— Emigratiuni catra America se
matematici privescu pamentulu in con­ paşii ce are sê-i faca partit'a rusésca in In fati'a unoru atari evineminte, intcmpla cu mulţimea d'in Boemi'a si Silesi'a
creto, d'intr'unu punctu de vedere mai ab­ Moldova. Dupa ce vediù cà nu va se-si Romanii vor trebui sê dovedésca ceea mai in tote dilelc. Numai in Dominec'a tre­
stracţii, si luandu-lu numai de unu corpu câştige aderinti, urindu-i-se póté a mai cuta plecară catra Berolinu 300 insi, de u n d e
ce li e pre budie cam de optu ani, cumca
vor luá calea mai departe. Aceste evineminte
espusu in oceanulu universului i scruté- asceptá, fece sê erumpa miscamentulu in sortea loru aterna de la ei, cà vreu uni­
a sternitu forte atenţiunea g u v e r n u l u i .
die numai referintiele lui fatia cu alte Jasi, care, cumca a fostu rusescu, se do- unea si sciu convinge pre poterile garan-
corpuri ale universului, — pana cand vedesce cu cercustanti'a cà cei compro­ tatóre cà Romani'a a de venitu majoréna — Caleiorii in aeru, nu e'ra-si N a d a r
ci nisec angli vor sê încerce, spre care scopu
mineralogii si căutătorii de metale pa- mişi o luară pre picioru catra Russia. pentru a si poté derege ins'a-si destinele
s'a compusu u n u comitetu sub presidiulu prin-
trundu in adencimele cele mai de desub Acestu miscamentu e cunoscuţii ce- sale, a folosi Europei intrege si civilisa- cipelui Sutherland. Intentiunea e a perfectiuná
a le pamentului, cu dorulu de a se îna­ titoriloru noştri, e de interesu a sei inse tiunei, a cuprinde cu demnitate locu aparatulu, p e n t r u a Iu dá miliţiei spre folosu.
vuţi. — pana atunci noi cei ce avemu cum Iu descrie organulu guvernului ru­ frumoşii in sirulu popóreloru europene. — Impoteritulu creditorelui fu in-
chiamarea a ne deprindu cu economi'a sescu, „Journal de St. Petersbourg, " ca­ chisu. Mercuri-a trecuta se'r'a, ajutantulu
câmpului, suntemu siliţi a studia, si a e- re in Nr. d'in 18 aprile, publica unu te- advocatului D r . T. insocitu do persona j u d e -
saminá originea si feluritele insusiri ale legramu sositu d'in Jasi cu datulu 16 catorésca merse la detorisiu a lu provoca se
s u p r a f e t i e i acestui globu cerescu, ce aprile, unde se dice: „Jeri, trupe de po- platésca seu se merga la inchisJre. D e t o r i u l u
se numesce p a m e n t u .
Varietăţi. respunse cà nu pote p l a ţ i dar' in inclusore n u
poru insotira pre metropolitulu si cerura
va merge. Persón'a judecatorésca merse p e n t r u
Ce este dara suprafaci'a pamentului separatiune. Calarimea taiá in poporu; = Essemplu demnu deiinitatw Esiste
braebiu. D e t o r i u l u ceru iertare de la ajutantu
in intielesulu economiei de campu? metropolitulu e greu ranitu. Consulii se, in Pesta o societate ovree'sca cc se chiama
se merga in tinda a si sebimbá vestmintele,
„Concordia". Acést'a — precum ni spune „ 1 \
Suprafaci'a pamentului este o ma­ adunară la consululu prusescu. Unu co­ ajutantele i dede, dar' detoriulu esindu, incluse
N." — a daruitu pentru clădirea catedralei
teria pulberósa, ce se produce prin fre­ misarii! alu guvernului decbiarà rescola- romano-catolice d'in s u b u r b i u l u pestanu Lco- tote uşile pre ajutantu. Person'a judecatorésca
carea, si daraburirea tempurarie a sub- rea de finita, si pre Morusi de atitiatoriu, poldu, 100. fl. v. a. — Astfelu se au ovreii aflandu tote incliise, retornà. Numai in diu'a
urmatore, lacatarii lu eliberară d'in temnitia
stantieloru minerale, adecă a pietriloru; ceea ce nu e adeveratu. Guvernulu ni- cu romano-catolicii, pre candu unii Romani
pre bietulu ajut.
mestecată cu remasitiele trupuriloru or­ suesce a dá rescolarei colore rusésca. cerca prilegiu la certe confessiunali.
ganice, adecă a animaleloru, si a plante- Toti cei suspiciosî de simpatii rusesci de- = Intielegemu d'in diurnalele nemtiesci = Cestuia dietei Ungariei insciin-
loru; acésta materia, adecă suprafaci'a pa­ vinu prinşi." Aceptàmu cu nerăbdare sê ca in comitatulu Torontatului s'a formatu unu tià cà siedinti'a venitóre a casei deputatiloru
(astadi, sambeta) se va tiené éra-si in sal'a m u -
mentului, nu este pretotuindene asemene, vedemu acestu evinementu descrisu de satu nou, daca nu ne insiclàmu e nemtiescu,
cu numele „Rudolplisgnaden." A m dori ca cu­ scului, nepotendu-se folosi clădirea noua, pen­
ci ea variédia intru acelu modu, precum péna romana.
tare d. corespundinte de alu nostru, se ni de­ tru acustic'a cea rea.
in vre una parte a pamentului indecur-
Corespundinti'a rusésca, cunoscuta
gerea timpului mai multe substantie mi­
de oficiósa, merge si mai departe in ce-
nerale séu de cele organice se decom-
punu, si se pulberisédia, de unde evidentu
stiunea principateloru romane, publica Institutulu privatu de cura
unu propramu intregu, d'in care ici colé a 1 u i
se pote deduce, capre munţi asié numita
se pote deduce la cugetele guvernului
suprafaci'a pamentului este mai putinu
rusescu. Mai antaiu aréta necesetatea
Dr. F r o m m e r
afunda de catu in vai, precum si acea re­
intetitóre d'a regula relatiunile publice a
gula se pote formă in agronomia, cà
le României. Cestiunea ar trebui atinsa
a) Munţii si văile cele sub ei aflatóre in meritu, adecă cà óre voiesce Europ'a
totu de una mai apriatu voru caractérisa a dá României nedependintia deplina sub
mestecatur'a fiesce-carui soin de pamentu, unu principe strainu. Daca Europ'a va
nepotendu fi acésta mestecatura alta, de­ dá acésta suveranitate deplina, atunci
catu spalatur'a planteloru pre munţi cre- nimene va poté denegá cà nu s'au căl­
scatore, si a mineraleloru d'in care con­ caţii conditiunile pacei d'in 1856, carea
stau insasi munţii, garanta intregitatea imperiului turcescu.
b) Cà siesurele ce sunt formate prin In a c e s t u casu vor t r e b u i s t a t o r i t e
versatur'a apoloru d'in mai multe parti conditinni nóue pentru ecuilibriu.
inundatóre, continu o mestacatura apar- Dupa ce mai antaiu se va decide despre
ticelcloru de pamentu forte felurita. — nedependintia séu relatinnea de suzera­
De voniu căuta cu d'amenuntulu la nitate de pana acu, numai atunci se va
diferitele specii de pietn, la colorea si pune întrebarea cà óre voiescu Romanii
consistinti'a loru, d'in care prin decom- langa Viena: Ober-Dttbling 248
a remané împreunaţi sub unu Domnitoriu,
numai 10 minute prime departe de cetate. Zace in celu mai frumôsu sî mai sanatosu tienutu
punerea loru timpurarie se formédie d'in séu vreu a fi sub duoi. întrebarea sê fie
alu Vienei, — e cunoscutu de mulţi ani, provediutu cu tote ajutdriele, in catu fie-cui stau
parte suprafati'a pamentului, debue se sincera, seriósa, libera de veri-ce intriga. spre despusetîune tote conditiunile pentru c u r a r a d e c a l a , precum si cercetarea celoru mai
preconóscemu, cumca inse si părţile con­ Voturile principateloru aru trebui atunci renumiţi m e d i c i si p r o f e s o r i d e l a u n i v e r s i t a t e a d e V i e n a , — se primescu cari dorescu
stitutive ale pamentului potu avé insusiri aduse in consonantia cu tratatele susta- a remané si numai putiene septemane séu dile in cura, cu pretiu forte moderatu.
intre sine fórte diferitóre; si precum in tatórie, pentru a întemeia astfelu esîstintia P e n t r u comoditatea bolnaviloru se mai afla in institutulu accst'a si gradina, biliardu si
veri care mestacatura de pamentu pre durabile, pre basea dreptului popórelorU odae de cetitu.
suprafaci'a pamentului acésta, séu aceea P r e t i u l u pentru odae separata, siervitiu, incalditu, lumina, viptu intregu, medicaminte,
europene d'o parte si d'alta parte pre
scalde etc. e de la 3 fl. v. a. in sus la di.
specie este precumpenitóre, intru asiá dorintiele poporului.
Informatiuni dà cu cea mal mare plăcere direcţiunea i n s t i t u t u l u i : Wien, Oberdöbling
modu va fi si acea mestecatura de pa­
Aceste-a sunt părerile diurnalului Nr. 248.
mentu mai favorabila crescamentului a
muscanescu. Va sê dica, lui i-ar placé ca
unui soiu de plante, decatu a altui-a. — Institutulu de sus si eu lu potu recomendá cu atat'a mai vertosu, càci mulţi bolnavi d'in
Romanii sê nu devina întrebaţi cà ce
Celu ce voesce dar asi cascigá con­ vreu, pana va decide mai antaiu Europ'a, tote tierele locuite de Romani l'au cercetatu si s'au vindecatu. Subscrisulu e gat'a la t<5te oca-
siunile a dá informatiuni gratis.
cepte scientifice despre cultur'a pamen­ adecă pana ce diplomatVa rusésca se va
B. G. Poppovits,
tului, acel'a are nencungiuratu de lipsa poté convinge cà óre póté lucrá ce-va
W i e n , Fleischmarkt Nr. 15.
a conósca pre deplinii cà la unu anumitu pre placulu ei in principate séu ba. Si
soiu de plante care soiu de pamentu atunci inca Romanii sê fie intrebatî cà
correspunde mai bine? — Era celu ce óre vreu unirea? La asta întrebare,
se deprinde cu acésta studiare si esami- firesce, guvernulu rusescu éra ar avé
nare, acela se dice a g r o n o m u . ocasiune, in casu daca nu si-ar fi potutu
Gottfried Ziegler,
Ore este romanulu nostru, celu ce multiami dorintiele pre calea diplomaţiei. Fabricanţii de trasure
locuesce cele mai formóse si maimanóse Diurnalele nemtiesci publica d'in (carutie)
locuri ale Europei, a g r o n o m u , si in Iasi unu telegramu cu datulu 19 aprile,
Landstrasse, Hauptstrasse Nr. 101,
catu ne este nóa conoscutu, cà ore de- unde se dice cà guvernulu romanu se
prinde-se elu cu acestu studiu atatu de teme de mişcări nóue in acelu orasiu, i n V i e n a
importanţii si de lipsa unu economu de deci s'a ingrigitu de tunuri si de miliţie. gatesce totfeliulu de trasure (carutie) de
campu, vom discuta in numerii viitori. gala, de sioase si de voiagiu, dupa nio-
Altu telegramu d'in Parisu cu datulu
C. R. delulu celu mai nou, d'în calitatea sima-
19 aprile scrie -.„Poterile vor imbid prin­
cipateloru danubiane alegerea unui dom­ terialulu celu mai b u n u , cu pretiurile

nitoriu d'in tiéra, provisoriu, pentru tempu cele mai moderate.


România. Doritorii de a se incunoscintiá
de patru séu cinci ani. Pana acuma n'a
despre modele si pretiu, se vor adresa
Organele rusesci afla cu cale a de­ fostu vorba de neci unu candidatu. Prin­
catra fabricantu de a dreptulu.
scrié Romani'a in colórea cea mai neplă­ cipele Carolu de Hohenzollern a intrebatu
cuta pentru o tiéra in epoc'a renascerei de guvernulu Franciéi, eh óre sêprimésca
Editoru: Vasile Grigorovitia. In tipografl'a Mechitarbitiloru. Redactoru r e s p u n d i a t o r i u : Giorgiu Popa (Pop).