Sunteți pe pagina 1din 4

inain I — Nr. 13. Viena, mereuri 4/16 maiu 1866.

Ese de t r e i ori i n septeniana: M e r c u r i - a , Prenumeratiunile se facu l a toti dd. coresputt-


9f7
V l f t e t i - a . éi D o m i n e e ' a , candu o cola inrréga, dinti a-i noştri, si d'adreptulu la Redactiu4ei:
candu numai d i u m e t a t e , a d e c ă dupa momentulu Stadt, Wallfisobgasse Nr. 8, Mezzanin, uţîdg;
impregiuraiiloru. eunta se adresa si corespundintiele, ce prive\icn,,
Redactiunea, administraţi unea seu spediturTS;
Fretioln de prenonteratlune: câte TOR fi nefrancate, nu se vor .primi, éra cele
pentru Austria: anonime nu se vor publica.
•ţ* «cavi úatregvi 7 il. a. V.
» diumetate de anu • • • • 4 » n „ Pentru a n u n c i e s i alte comunicatiuni de inte-
„ patron u „ » 2 » r „ résu privatu — se respunde cate 7 cr. de l i n i e ,
p e n t r u R o m â n i a si S t r a i n e t a t e : repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu
pe anu intregu • • • • • • 16 fl. T. a. timbrului cate 3 0 cr. pentru una d a t a , se
, diumetate de a n u • • • • 8 n n n antecipa. Speditur'a: Sehullerstrasse Nr. 11
, patrariu i n • • • • 4 n » „ u n d e se primescu insertiuni.

se deschide cestiunea orientului, la ce cedura, si-vor fi trasu socotéla de intere­ asia à fostu, si in aceea nime (?) nu a a-
Vîeaa 3/15, maiu. Europ'a nu e pregătita. sele loru. flatu vre-o scrupulositate, daca intiele-
Acést'a e situatiunea, ea ne amenin- Sê vedemu acum'a daca au dobân- gînti'a slava séu romana a vorbitu limb'a
Scirile sunt multe, neci un'a nu tin­
tia forte. Se recere numai unuatacu catu diţii ei ce-va, séu am dobanditu noi? poporului d'in pregiuru, totu asia ca si
de a deminti pre cea lalta, cum se intem-
de micu in cutare parte a Europei, pentru Ei au dobanditu cà natiunalitatile pre cea germana, francesa séu latina. La
pla de comunu in asemene tempuri. Asta
a incinge de locu intr'o mare de focu con- se indoiescu cumca vreu cu seriositate consvatuiri éra s'a intrebuintiàtu si pana
data marturisescu tote càeruniperea res-,
federatiunea nemtiésca, deschnitu Austri'a deslegarea cestiunei spre multiamirea acuma, (?) atâte limbi, câte numai se vor­
belului e securá; dorintie dé pace mai
si Prusi'a, Itali'a şi Orientulu, nepome- tuturora celoru interesaţi, càci ce alta bi au in corni tatu.
sunt, dar sperantiele s'au dusu.
nindu de poterile cari póté vor intre venf insémna procedur'a a alege in comisiune Viéti'a m u n i c i p a l a , s i s t e m u l u
Daca in cutare telegramu se vor­ mai tardlu. Bunăstarea acestoru popóra bărbaţi despre cari nu sunt date cà s'ar c o m i t a t e n s u e acela terenu, — dice
besc? de medilociri de pace, elu vine de va fi cu nepoîintia pentru mai multe die- fi ocupatu candu-vade studiulu cestiunei Jókai — unde natiunalitatile s>potUidesr
securii de la Paris, séu daca nu de a drep­ cenie, càci ele si acù sunt încărcate de de natiunalitate. Ac\ doband'a tóta, daca volta potei'ile loru proprie si si-potu e-
tulu, atunci d'in isvoru francescu. Dar detorli. se póté numi de atare. serciá drepturile cele mai frumóse . . . .
numai aceste-a sunt scirile caror'a nu li
Era noi dobandiramu ocasiunea a (Da, da, inse mai nainte de tote asigura-
se da crediamentu, ele vinu insocite de
dovedi in fatia lumei cà nu tintimu de ti-ne e s i s t i n t i ' a p o l i t i c a - n a t i u n a l a ,
mulţime de combinatiuni, cà Austri'a s'ar Coniissiunea ia causa naiiiiualitatilorn.
catu numai la dreptate, astfelu ne-am càci fara de aceste-a noi nu potemu intie­
fi dechiaratu gafa de a se inipacá culta-
»Ue la dieta la comissiune, de la asecuratu ca nimene se ne póta negri lege acele * drepturi frumóse" !).
li'a daca ar primi desdaunare la Silesi'a,
comissiune la subcomitetu, si inderetru pre la spate. Si la aeestu puntu — dice densulu
cà se intrepune Angli'a cu Rusi'a s. a. lu­
pe unde a veniţii." u, Deputaţii romani dobândiră inca mai departe — esprimendu-mi părerea
mea le aplica cà ar fi dorintie de alui
Acést'a e procedur'a de care dietface iiîtificarea loru innaintea celor'a ce i-au mea propria: eugetu, cà pretutindene
Napóleoné, ce le dà publicitatei sê sciri-
d'in Pest'a afla cu cale a se folosi,pentru trimisu. Ceea ce daca i eschideau trecendu trebuie sustienutu d r e p t u l u m i n o r i t a ­
césca nu cum-va ar nemeri placulu re­
a dá afaceriloru ei rapediune mai mare. de la comissiune la comitetu, neci lumea te i. Càci precumu eugetu cà e de sustie­
spectivilor u, cu alte cuvinte vor sê dica:
Asie facù cu caus'a afaceriloru comune, neci mandantii loru nu mai sciau cà ce nutu dreptulu minoritatei nemagiare in
n'ar fi bine a primi unde-va desdaunare
éra in sambet'a trecuta cestiunea natiu- s'au pomeni tu. comitatele cu majoritatea cea mai mare
pentru Veneti'a? Rusi'a si Angli'a óre de
nalitatiloru o dede totu pre acelu cala- Mai adaugemu inca spressiunea eon- magiara, totu cu acesta părtinire sum
ce nu se intrèpunu! — Altu ce nu vor sê
podu. ţvingerei nóstre cà veri-care ar fi resul- detoriu si minoritatei magiare in comita­
dica, càci sciri d'in Berolinu o spunu prè
Scimu cà majoritatea dietei, partit'a •tatulu acelei comissiuni, noi potemu privi tele cu majoritate nemagiara.
apriatu cà Rusi'a nu face interventiuni
lui Deák, si-face a casa planurile despre in fati'a lui cu deplina linisce; de va fi
de pace, si cà tocm'a acum'a e ocupata
proieptele si propunerile cari se vor multiamitoriu: e bine; de nu va fi multi-
in corègpundmtie cu Prusi'a pentru infi- Diet'a I n g arici.
primi si cari se vor respinge, astfelu in amitoriu: nu sunt medilóce cari ni-ar poté
nitisrea unui principatu in Varsiavi'a,
ceea ce aceste poteri nu spuseră Europei dieta rola ei si-o duce cu unu aeru de luá sentiemintele nóstre natiunali! Siedinti'a casei representantiloru d'in
impunere, catu caută sê nemultiamésca Nu aceln articlu dietale va veni 12 maiu c. n.
pana acum'a. Regele Prusiei trimise pre
locutienintele de colonelu Schweinitz ca­ pre unii chiar si d'intre magiari, càci nu ^pentru prim'a data a spune Romaniloru P r c s i e d i n t e : Contele J u l i u Andrássy.
tra Petrupole, cu respunsu la epistol'a li se asculta argumintele ci se respingu cà in patri'a loru esiste natiunalitate Protocolulu lu duce contele Ráday, éra

Tiarului adusa de capitanulu Montevrede. cu majoritate de voturi. Nu avemu ne­ romana, càci acést'a Romanii o sciu de pre vorbitori i însemna V i l h e l m u Toth.
mica in contra, ast'a e prè naturalii in candu traiesce naţiunea insa-si, consci- D u p a autenticarea protocolului d'in sie­
Si aci sunt dar legature necunoscute in­ dinti'a trecuta, presiedintelc comunica petitiu-
ca, ambele poteri aflara acù momentulu viéti'a parlamentara. inti'a natiunale am avutu-o inca in evulu
nile insinuate mai de c u r e n d u , carî se predau
binevenitu a astupa gur'a Poloniloru, Alta e inse ce noi nu ni potemu mediu, dupa mărturisirea chiaru a istori- comisîunei respective, ér' in privinti'a tramite-
faptu ce merita studiu seriosu, dupa ce splicá, ad. aceea, daca partit'a lui Deák ciloru magiari; deci spiretulu tempului riî scripteloru dietali la institute, se decide ca
scimu cà trupe rusesci sunt asiediate la care si prin comitete pretotindene e in candu dise cà ide'a de natiunalitate e presidiulu in privinti'a acést'a sê fie cu privire
majoritate, a schitu d'in capulu locului programulu lui, pre noi nu ne-a invetiatu mai nainte de tdte la institutele cu facultate
granitiele apusane a le imperiului mu-
cà d'in comissiune vor sê forme subcomi­ vre-o doctrina nóua, ci numai ni veni in juridica, apoi daca vor mai remané, sê tramîta
scanescu. si la cele laite institute.
tetu, si cà astfelu a dóua óra potu eschide ajutoriu ca sê innaltiàmu acesta ideia
Ioanu Boeru, deputatulu V i n g a r d u l u i in
Alalta-ieri plecà de la Berolinu pro­ d'in consultarea a supra conceperei pro- precum doriamu, — si astadi, dupa ce
comitatulu Albei de josu, si-predà credentiu-
vocarea adresata regatului de Annovera iepteloru pre atari bărbaţi, pre cari i-au cu ajutoriulu lui Ddieu ni-a sucesu a nalulu.
a se dechiará daca voiesce neutralitatea primitu in comissiune pentru ce-va cer- rădica stindardulu natiunalitatii, sê vina> D u p a aceste se fae« votwarile p e n t r u a-
cea mai strinsa, càci la d'in contra mili- custantia séu momentu impunatoriu, dar veri-ce tempuri cu veri-ce spirete : aeestu legerea membriloru celoru 5 comisiuni proîep-
tVa prusésca e gat'a a l'ocupá. Acést'a e de cari nu li place, — dieu cà daca ei stindardu nu lu mai póté răpi d'in manile tate în siedinti'a trecuta de comisiunea de 12.
acum'a linibagiulu lui Bismark, cu catu Resultatulu acestora votisari se va co­
au schitu acesta procedura, de ce aupre- Romanului.
munica in siedinti'a de lunî.
pericolulu se apropia mai multu, eu atat'a feritu a-i respinge pe Romani in dieta,
Mai departe la ordinea dilei a fostu re-
mai putienu se feresce de elu, des! se intre sgomote, facendu impressiuni ne­ ferad'a b a r o n u l u i G a b r i e l u K e m é n y ca refe­
prevede cu securitate cà de presentu, plăcute in natiunalitati, dandu ansa diur- Revista diuaristica. rinţele comisîunei p e n t r u petitiuni.
candu jura imprejuru tote poporale sunt nalisticei străine nepreocupate a cara- L a aceste cas'a decide cà séu: „se prî-
Pe langa esagerarile lui Jókai ce le
înarmate, daca va erumpe resbelulu, nu terisá elementulu magiaru cum ei n'ar fi mesce spre plăcuta sciintia," séu cà sê se pa-
amintiràmu cu ocasiunea trecuta, forte
se va poté fini curundu, si fora de ur­ voitu: si nu au alesu modulu de ai res­ stredie petitiunile respective in archiv'a caseî
bine ni vine acea dechiaratiune a sa, cà: pana candu se va denumi m i n i s t e r i u l u u n -
mări mari. pinge in comissiune, unde se potea face
despre magiarisarea natiunalitati loru nici g u r es e u , càci pana atunci, cas'a n u e in stare
Pre candu aceste-a se petrecu in fara de sgomotu, fara a avé ce-va ur­
cà a visatu óre candu-va! a luá mesure spre împlinirea cereriloru. •
inim'a Europei, la médiadi si la média- mare, càci de afacerile comissiuniloru lu­ I n t r e aceste se scdla Ioanu Besze' si face
Dar' fie-ni iertaţii a observa numai
nópte, orientulu ni insufla ingrigiri. Sciri mea nu se prè intereséza. acca observatiune, cà poporulu se apropie cu
aceea, cà daca acesta dechiaratiune e sin­
mai multe afirma cà conferinti'a de Paris încredere catra casa, apoi daca voiesce cas'a ca
In scurtu: De ce pre Romanii de cera si adeverata, apoi de ce dice cà u-
sê nu-si pérda increderea poporului, sê faca
s'a invoitu ca Turci'a sê ocupe eventual- colore determinata i respinseră in dieta nic'a cefintia drépta a natiunalitatiloru cunoscutu tierei cumca d'in lips'a minîsteriuluî
minte principatele romane, altele d'in si nu in comissiune? càci in acést'a po­ e — d r e p t u l u individualii? — Noi ungurescu, nici n u pdte p r i m i petitiuni mai
contra marturisescu cà Rusi'a vre sê le teau eschide pre Romani la alegerea in prin acést'a nu vedemu asigurata nema- multu, càci indesiertu va petîtiuna p o p o r u l u
ocupe, pentru a Bi-resbuiiá de la anulu subcomitetu, totodată poteau hotari giarisarea, apoi in urmarea celoru dise daca dîet'a n u e in stare sê-i ajute.
1854. Ar fi optimistu prè mare celu ce subcomitetulu sê reporte dietei de a drep- mai nainte nu potu intielege nici urma- Cas'a inse n u consente eu vorbitoriulu
ar crede cà se va certa Turculu cu Ru- ci trece mai departe la ordînea dilei, referad'a
tulu, astfelu ochiu romanescu nu vedeá tórele cuvinte frumóse:
comisîunei p e n t r u petitiuni se finesce.
sulu, éra Romanii vor remané nevatemati. proieptu pana ce venia la ordinea dilei Nici aceea nu tienu de o dorintia e- Comîsiunea verificatdre p r î n referinţele
De securu cà patriotismulu romanu va in dieta. Va sê dica, majoritatea dietei sagerata — dice Jókai — ca acel'a carele seu, Carolu Torma, face cunoscutu cà a decîsu ca
face sê incete spiretulu de partita, i va si-poteáajungescopulu cu modalitate mai nu e nascutu magiaru, si înaintea legei Maurîtiu Conrad si Vilhelmu Mellas deputa­
uni pre toti intr'o vointia pentru a insufla blânda, mai putienu batatóre la ochi, si sê se folosésca de limb'a sa propria. Cine ţi d'în Colialmu sê se verifice definîtivu. Se
respectu celor'a ce ar dori a li impune — egala la nedreptate. primesce.
vrea ca sê fie jude in astufelu de tienutu,
tutoratu, séu a li supune patri'a. Siedinti'a se încheia la */ 1 óra. d. m.
Fiindu cà omenii intielepti nu facu unde poporulu vorbesce mai multe limbi, t

Siedinti'a venitdre va fi lunî in 14 1. c.


In momentulu candu Turci'a séu nemica fora de causa, asiè si fraţii noştri sê le invetie. Nu e ostenéla asiá mare aceea. T o t u adi Sambata a tienutu siedintia si
Rusi'a va intra in principatele romane, magiari candu recurseră la numit'a pro- Intr'altu chipa acést'a si pana acumu (?) comîsiunea p e n t r u causele natiunale.!
D'intre jjranitié dé la Dunărea de j o s u Daca Rosetti a inceputu modalitatea Grecii moderni prin u r m a r e erau pro­
27 apr. v. numita, nu e tardïu a intrebá càore cum prietari si domni pe averea loru proprie si aperarea otàreloru ei.
poteau jMMgşvţ^ig.fr fi voits, eu ifluo'a, a o a<i-, : Asemene tractate se prenoira dupa l u p t e
Am cunoscintia despre modalitatea ar şapnc, si ä > f p r , l ^EJgrajce ctHttósce r

m i n i s j m f e ^ p l l ^ o darui, flfeaffejf vinde. ?r- <JB9Îce sub Vladu V., Bogdanu si P e t r u Raresiu.
prin care domnulu C A . Rosetti, mini­ maWHHia filorag||&ru*^iÎwtrï, fre<á*ile Mpp nti -eŞvorb'a de au faetttu bine sé% Si in tote s'a provediutu de neinstrai-
strulu instructiunei in Romartia, voiesce lçtt^i, idyfc ^ si1imj$i6un«, nu póte pfe­
c o
reu, •bferitu corón'a la strainu, géV niifea moşiei si de conservarea otareloru ei
a aduna membrii pentru comisiunea filo- ife |rlwîf»^odufa^ a dreptuki. daca ivit frejjjejátitu Qp^gj vor jÉBenti päptrtt «tecl|ntite.
logiloru romani. Gelu putienu celu •> . t U P *) cà au 'Ifwtu Wls^çe ^ ^ c . u t u ^ | Q ^ ' a ^ s k j | , d e >'S'a pusu ca unu testamehtu p e n t r u pos-
a s c v ^ i | ^ i i ^ i p | ^ àj^ttvà&i ttä*i'a fitfWf^.
informatu, nu e barbatulu care sê
dupa voie^c^^p'rcţTietaiea l o r u . '^Cîa Pórt'a sê fie indetorata a recunosc e
mintiuni, dar totu mi place a nu crede Románia. D e se vor repenti séu n u despre cate au p r e D o m n u l u alesu d ' i n t r e R o m a n i d e r e l i -
orbisiu, si- uaca scriu despre lucrulu-a- dispusu de proprietatea loru, este sarcina a tim­ gi'a ordodo&a." - -
Diuariele străine nespariau cu sciri
cest'a voiescu numai sê, dau ocasiune la
:
antiunioniste, mai alesu organulu «Le­ pului de a aratá adeverulu. Astadi inse se ca- Acestu articolu fiacare vede cà n'a fostu
lămurirea pareriloru. iescu, pentru cà au inceputu a vedé, cà Greci'a dictatu de i n t e r e s u l u . T u r c i l o r u , ci de patrio-
galitatea" lu portau pre budié. Deci re-
. Mi se spune ca dm- Rosetti trimite ar fi prosperatu cu multu, de ar fi remasu ei tismulu Romaniloru, luandu mesura de a nu se
producemu unu articlu d'in acestu diu- insisi domnii Greciei, guvernandu-se do H y p - dá g u v e r n a r e a moşiei pre mani de străini si
ftéua târ-imiBude a dreptulu ^bilete de in- ariu, ca sê véda on; publicu cà nu contra silanti, Mavromichali, Mavrocordati, Canari etc. eterodosi.
vitatmöeicatea unelepersóne.d'inArdélu, uhiunei ci numai contra principelui stra­ A u fostu inse creatorii patriei loru si au Astfelu se vede in atâtea testamente de
Ungari'a şi d'in Banatu, cari in literatur'a inu se rădica cate unu graiu: avutu d r e p t u l u d'à face ori-ce au voitu cu parteculari ce d'intr'o mosîe a unei familie vora
romana sunt bine cunoscute, si adeveratu dens'a. spre binefacere a institui o mosîe publica, si
Grecii si Romanii. Cu noi Romanii inse nu este asiá, noi testatorulu léga, ca administratiunea aceloru
cà ar fi la loculu loru.
I n cestiunea despre principe strainu mi cei de astadi, n'avemu drepturile Greciloru. A- averi sê se lase d'in generaţia in alt'a la unulu
Dar sê me ierte dm. Rosetti daca i d'in membrii familiei sale.
s'a disu de mulţi pentru ce suntem mai scrù- cestu dreptu lu au avutu străbunii noştri, pri­
voiu spune, cà Romanii d'in aceste tieri pulosi de catu Grecii, pe care noi insine intr'o mii coloni Romani, cari au cuceritu Daci'a ca Astfelu, d. e. mosiele mănăstirii Cretiu-
au trii societăţi literarie, ad. la Sabiiu, la
poema (1) i-am numitu fii ai libertăţii? o moşie a loru, cu insusi sângele loru. lesci, nu se potu administra de catu de unu
Aradu, si la Cernăuţi. Prin urmare, óre Caută sê respundemu la o asemene ces­ Acést'a moşie s'a aperatu si s'a conser- Cretiulescu; mosl'a Colintin'a nu se póte admi­
nu erá mai bine a provoca pre aceste-a t i u n e seriósa. Cand am numitu pe Greci fii ai vatu de descendenţii loru de la T r a i a n u pana nistra de catu de u n u Ghica.
libertăţii, am iutielesu pe Grecii moderni, ca la Radu Niger seu Negru. P e n t r u acestu cuventu, si dupa acestu
-ca, ele sê trimită bărbaţi in a caror'a sci-
fii ai Greciloru antici séu ai Eliniloru ér' catu Romani'a noua n'a l'ostu nici o data cu­ dreptu u n u Brancoveanu póte protesta, candu
intia aii deplina incredere, càci cu tote
pentru acei Elini i potemu n u m i mai cu dreptu cerita de neci o ginta străina. T i é r a r o m a n a incontra testamenteloru si legiloru i se usurpa
pote oontielege pana la augustu. cuventu părinţi ai libertăţii; pentru cà liber­ au remasu in totdeun'a pana la Radu Negru. d r e p t u l u de administrarea mosleloru lăsate de
Nesmintitu cà noi avemu incredere tatea nu este unu personagiu realu séu materi­ P r e t u t i n d e n i eleminte romane se afla pe teri- moşii sei.
iü sciinti'a barbatiloru de cari se vorbe- alii ca sê nască ca o mama copii; d'in contra toriulu ei, si d'in B a n a t u l u Severinului, d'in Mosi'a dara acésta mare, catu RomahVa
Elinii ca omeni au invetiatu libertatea si au dóue ducate, mai multe capitanate, si inca si intréga, s'a disu in totu de un'a T i é r ' a r o m a ­
sce, dar prin aceea cà dm. Rosetti i ehi-
cultivat'o in atatia secoli. sei cà |-iai multe parcalabie séu republice mai mari si n é s c a , adecă a R o m a n i l o r u ; si nime nu póte
ama de a dreptulu, e eschisa influinti'a mai mici federative, se formera doue domniate
Scopulu nostru inse acî nu este pëi» !>« d a r u i administrarea séu guvernarea ei unui
nóstra la'acea comisiune, si d'in parte-mi esactitatea numelui, ci pentru a arata daca au in tempii aceia de resbelu formidabili cu tă­ strainu.
crëdu cà e mai bine sê influintiàmu cu avutu Grecii dreptulu de a oferi coro'n'a Gre­ tarii ce devastară Rusi'asi Poloni'a, si cari nu Noi, Romanii, nu avemu d r e p t u l u ce
toţii; ca ortografi'a ce se va stavila se ciei u n u i strainu, si de avemu si noi acelaşi aflara resistintia si înfrângere de catu in naintea avură Grecii spre a oferi mosi'a publica d'in
oblegè pre toti, sê nu se dica apoi cà dreptu ca si densii. peptului legiuiniloru romane comandate de neamu in neamu unui strainu, ce nu c de
Grecii moderni,'si au fost perdutu patri'a ducele séu campodusulu Negru, *) resistintia nati'a si religi'a nóstra, neci insusi esclusivu
membrulu est'a e preocupatu, cel'a laltu
de mai mul ti secoli, pentru cà devenise pro­ mai tare de catu Carpatii, unde se batura pe­ unei familii d'intre cele romane. G u v e r n u l u
n'a participatu, — si Ddieu mai scie ce. ste 14 ani. {
prietate a Turciloru. nostru dupa lege si tractate este electivu, I VA
Modalitatea suspomenita dm. Rosetti Grecii moderni, printr'o lupta de dece Aceste dóue domniate, dupa traditiunile nu ereditariu.
dóra a invetiatu-o de la „Famili'a care, u
ani, p r i n atâtea suferintie si chinuri, prin atâ­ de la părinţi, fura numite mosli, ca nesce cu­ Sê p u n e m u inse pentru unu minutu, cà
sê me ierte Onorata Redactinne a acelei tea sudori si sânge de eroi, si au creatu sin­ prinsuri lăsate de la moşi. Patri'a este u n u aru fi necesitate dupa atati-a secoli a ne con­
g u r i o patrie, o moşie a l o r u ; proprietatea erá n u m e modernii luatu de la Greci. P e scutulu sulta noi, strănepoţii lui Mircea, Vladu V.,
foi, mie mi se pare cumca candu se puse
a loru ca a unoru celoru mai legitimi pro­ parintiloru noştri erá scrisu L e g e si M o ş i e , Stefanu, Bogdanu, Raresiu si ai osteniloru loru
a face la candidari. comise escèsu de mo­ strigatulu eroicu de g u r a alu parintiloru noştri
prietari. de la saténu pana la Bariu, a ne consulta ce
destia, ceea ce domnului Rosetti trebuia Cordn'â Greciei au faurit'o insusi ei Gre­ erá L e g e si M o s i e ! este de facutu acum in anulu D l u i 1866.
se-i bata la ochi. Cumca „Famili'a" si-a cii, in foculu cetatiloru si caseloru incendiate Acésta moşie fu aperata cu sânge si con­ L% u n u asemene consiliu se vina Basa­
aflatu ucenici la modalitatea ei, am ve­ si au ocelit'o cu sângele loru. Acésta corona servata de la Negru pana, la Mircea. rabii, Mirciulescii, Buzescii, Farcasianii, Vaca-
diutu, si credu cà sunt ómeni de tóta mai anteiu a incoronatu piramid'a d'in ose­ Candu apărură torentele Turciloru, ca rescii, Balenii, Cretiulescu, Golescii, Fîlipescii;
mintele atâtor u eroi, atatoru mame eroine, sé tréea peste noi in Europ'a, pariaţii noştri vina Ghiculescii, ala eàroru mosi si-au oferitu
panur'a. (De ce sê nu fie iertate păre­
atatoru prunci martiri. sub ducele si eroulu Mircea provediura a ase- capulu in sacrificiu p e n t r u aperarea Bucovinei.
rile individuale si diurnalisticei. Red.)
curá acésta moşie, dupa ce cadiù r e g a t u l u
*) Stimatulu domnu corespundinte a luatu tardiu Sê vina Sturdii d'in Moldov'a, Paşcanii,
D. Rosetti care e forte scrupulosu federativii alu Romano-Bulgariloru si inchieà
Balsii, Rasnovanii, Movilii, Urechii, Costa-
cuventulu, l'a intrecutu tapt'a, precum se vede in rubric'a
in formele constitutiunali, dóra nu va voi nósti.i » Varietăţi," ni sosi scirea pre candu incheiamu nr. cu Baiazet unu tractatu de aliantia ofenaivu
cliii etc.
octroare in literatura, ca sê nu patimésca trecuţii. Corespundinti'a o publicaramu totuşi càci si-are
interesulu seu. Părerea nóstra va urmi mai tardiu, candu *) C a m p o d u x , tradusu literalmente in limb'a elina
Sê vina locuitorii moştenitori si desmo-
acésta ideea, candu spesele si trudele se ne vom ocupá de acésta cestiune. Red. este un'a cu archistrategu, in limb'a slavona cu Voivodu steniti ai Banatului Severinului, ai Câmpulun­
vor fi facutu. (1) La pavilonulu grecu. si apoi prescurtatu Voda. gului, Curţii de Argesiu si ai Tergovistei.

incepura suflările recoróse,.... n u vinu romanii Tute ar fi bine, dara ne camu face grigîa, n a i n t e de te-ar duce vre-unu pasiti, trebuie
d'in A r d e a l u . . . . . cà d. H o s s z ú — nu e mai multu r o m a n u , sê — p l a t e s c i .
FOISIORA. D a r ' éca sorele suride voiosu, càci a so­
situ o rindunica dep. Hosszú a ajunsu la
de-óra-ce mai de unadi s'a datu pe fatia, cà e
— s e c u i u ; si asiá naţiunea romana aci e re-
C a u t u iute sê-i platescu, daca nu-î a l t u
modru de scăpare, si neayendu bani manuntiei,
Pest'a bucuria in Iericonu inse unu presentata numai prin — d ó u e f e t i e , — la scotu o bancnota de 1 fiorinu si o dau caraU-
ffleditatiuni de Domineca. mare intieleptu magiaru pré intieleptiesce ob- care inse mi va poté observa órecine, cà nu siului. — Acest'a numai decatu mi întinde
servéza: face nemicu, de-óre-ce acele dóue fetie la vre­ vre-o trei bucatiele d'in bancnot'a mea sî mai
(Intruducere, — zefirulu si crivetiulu, — Unde-su si cei alalti, càci pre mai mulţi me de lipsa voru jocá — si mai multe fetie. vre-o doi-trei cruceri
rindunelele, — cari nu suntu aice? — o ii v e d u cà n u s u n t u a i c i ? ! Cu tote aceste, pare cà n'a sositu prima­ — Dar' ce voiesci cu sdreaiiele aceste?
paserica auria, — trei in numele . . . — Si domni'a h l i a nimeritu-o, càci dieu, a- vér'a de multu dorita, pre mai mulţi i audu Iu întrebai.
cei alalti potu remané — fetie — verde- c e i - a nu erau aice, adecă in Pest'a. vaietandu-se, cà ar senti nu sciu ce ven- — A p o i die, ti dau ee-ti mai cuvine d'in
tiüri, — unu caru domnescu, — sieserii, Veni inse a dóu'a rindunica — deputa- turi recoróse; aceste inse abunaséma suntu nu­ bancnota, séu daca nu voiesci apoi multiamescu
— o bute de vinu carei-a i lipsesce a tulu Ocnei, Moldovanu, 'si ocupa loculu in mai nisce închipuiri, de-óra-ce se potu observa de bacsisiu
dóga, — arborele putredu, — revista dieta; a cugetatu cà toti Iu voru întrece si destule v e r d e t i u r i pe ici pe colé si vedu — Ba, ne vom lasá àstadata de atat'a
politica. —) elu nu va mai afla locu liberu, inse abunaséma mulţimea orasieniloru alergandu in paduriti'a bacsisiu, càci me temu cà ti va strica, si dàmu
Domineca! . . . A c é s t ' a e diu'a carea ni-a cu mirare, daca nu cu multiamire, a obser- orasiului, séu intre munţii romanteci de peste s i e s e r i , ér' nu sdrentie
datü-o D o m n u l u sê ne b u c u r à m u si sê ne ve- vatu, cà nu l'a intrecutu nime, fara numai — Dunare da, càci astadi e Domineca, diu'a — D a r ' de unde sê-ti dau s i e s e r i candu
selimu . . . . dupa cele siese dile de lucru, sè Hosszú. in care-a nu numai cei avuţi, ci si cei sermani d'aie d'aceste-a nu se mai capeta in tóta Pest'a?!
mai odihnimu, si sê meditàmu, sê ne cugetàmu E r a u dara dóue rindunele, celelalte inse se potu bucura si veseli — daca au cu ce! N u voiam sê-i credu, ci, vediendulu cà e
despre acele ce s'au facutu, séu au fostu ça — nu veniau, unde se vor fi ascunsu óre? Sê mergemu dara si noi afara in eam- plinu de vîriu, ca o bute, cugetai cà i liptesce
sê se faca, póte si se voru face abunaséma — T r e c u r ă dile'ndelungate si n u se mai ivi pulu l i b e r u ! o d ó g a . D a r a p r é curendn m e p o t u i c o n v i n g e ,
oandva! nici o pasere ratecindu pe orizonulu nemar- Cei d'in provincia, mai alesu sătenii nu- cà bietulu carauaiu a avutu > cuventu sê dica
Acum'a dica ori si cine ce va voi, schim- g i n i t u . . , . . astadaţa dara nu va fi p r i m a v é r a ? ! si potu închipui ce plăcere e pentru u n u lo­ cumeà n u se mai capeta sieseri, de-óra-ce de
bese dupa zefirulu linu crivetiulu frigurosu, Atunci apoi de catra Orescia éra se ivi cuitorul d'in orasiu de a merge d'in inchisórea vre-o cateva dile i n t r ' adeveru au peritu sie­
— cada acum'a asupra arboriloru infrunditi si u n u punctu, care se prefăcu in o dragalasia zidiriloru 'nalte afara la libertate . . . . numai serii, ca si candu i-ar fi inghititu pamentulu.
înfloriţi ici colé si néua — inse nime nu va p a s e r i c a a u r i a — B a l o m i r i inca a sositu robulu scapatu d'in robia va sei ce "însemnez* A c u m ' a dara în lips'a baniloru manunti
poté dice cà nu e — p r i m a v é r a . la Pest'a! a se senti omulu — l i b e r i i , macaru celu pu­ sferh'càmù bancnotele.... Ore cé se* însemne
R i n d u n e l e l e , paserile anuntiatóre de Très faci unt collegium. tienu pe câteva orc. acést'a?
primavéra, desi cam rare, au sositu in Pest'a; U n d e sunt trei adunaţi in numele meu Esimu dara d'in chilia si cautàmu mai in Se dice cà a r g i n t u l u s'a topitu eàci in­
— indesiertu au totu asceptatumagiarii c a . d e ­ — a disu D o m n u l u — acolo voi fi si eu îm­ apropiere unu „omnibus," adeea u n u caru cepe a-i fi c a l d u cuiva (despre auru neci
putaţii romani d'in T r a n s i l v a n i a sê vina la di­ preuna.... d o m n e s c u in care se cara mai alesu omenii nu se mai face vorba, càci l'amu si uitatu,
et'a Ungariei, indesiertu au totu doritu p r i - Cei-alalti dara potu remané a casa, càci se r m a n i . decandu nu l'amu mai vediutu); deci si acestu
m a v é r ' a , reinflorirca arborelui, putredu alu suntu trei deputaţi romani d'in Transilvăni'a, Asiá grabimu si ne suimu in acestu caru s e m n u d e c ă l d u r a inca dovedesce cà e p r i ­
dreptului istoricu, sub care ar t r a i unii forte cari représenta pre romanii transilvăneni in comunisticu, inse cu tote cà e o inventiune de­ m a v é r a , — numai me temu ca acést'a căldura
cu plăcere, dar' rindunelele n u pré grăbiră sê diet'a Ungariei! mocratica, totuşi nu e atatu de comunistica, ca s ê nu ne prejolésca cumva, apoi.nu-mi pasa
anuntie o primavoVa frumósa se iviră nesec Cine va si cugeta, ca sê protestedie con- numai asiá. fara nici o grigia sê te sui, si apoi daca va incaldísi — arborele dreptului istoricii
nori pe ceriulu politicei magiare éra-si tr'a acestei reprcsentatiuniV! sè nu-ti pase de niniene, ci dieu si aci, mai si asiá de multu doresce; inse daca va si
Sê vina strănepoţii Rosioriloru d'in Tele- p r e tronulu Negriloru, Mirciloru, Stefaniloru, de Hohenzollern de catra adunarea 1er dicemu secure, a le unui resbelu märe
brmanu, ai Verdisioriloru, a vechiloru doro­ Mihailoru, pe tronulu Basarabiloru. gelativa. civile nemtiescu: ésploatarea Germaniei
banţi; sê vina toti proprietarii moşneni séu Si apoi, pentru binele ce-i dorimu acelui
si despoiarea ei de catra inimiculu fran-
razasi, sê vina locuitorii t u t u r o r u parcala- strainu, — lu sfatuimu sê n u vina, luandu-se CONFEDERATIUNEA NEMTŒSCA.
bieloru, sê vina toti boerii de n e a m u ;
cescu. » Majoritatea mare — incheia —
dupa nisce individi fara lege si fara principie. Prusi'a vediendu procedur'â state-
Da, Romani, p e patulu morţii ndstre, celu putienu in provinciele Renului, e
Sê vina toti descendenţii celoru ce au loru secundarie nemtiesci, deveni su­
aparatu ca Grecii, cu sângele acésta mosle, fiii nostri ne vor i n t r e b á : „Tata, moşii si pă­ forte departe a se insufleti pentru res-
prima, càci cugeta cà ele de fric'a èi se
lăsata ndua ca depositu, spre a o lasá si noi rinţii tei, ti-au lasatu o mosle, o patrie, si belulu, care credemu de comunu cà se
dreptulu la fiecare Romanu de a se s u i dupa vor bágá intr'unu Cornu de capra, seu
posterităţii cu acele-si d r e p t u r i si detorii; sê poteá lesne incungiura, bă se pote si a-
vina ei sê p r o p u n ă u n u consiliu, si ei sê se capacitate si siervitiu pe tronulu României; si cà in casulu celu mái nefavoritoriü pen­ :
cum'a, föra ca Austri'a séu Prusi'a sê
consulte' despre ce am ave dreptu a despune, tu cum de nu-mi lasasi neci moşie séu patria, tru Prusi'a, ele se vor dechiara cu reso-
sufere dauna in onóre séu dobandai" '
despre mosi'a parintiloru nostri. neci drepturi, ci sengura detori'a d'a fi supu- lutiune pentru neutralitate. Dar se in­
tulu, suditulu unui s t r a i n u ? 3 A u g u s t u , si Austri'a e in stare ca in momentulu
É r a n u o a d u n ă t u r a de p u i de fanarioţi, templa tocm'a contrariulu caşului ce se
3 A p r i l e au ucisu cativa individi: voi ati erumperei resbelului, sê insufle Prusului
in pregiurului caror'a se aduna o mulţime de pareá cà lu presupune d. Bismark. Sta­
venetici, ce n'au neci originea neci numele de
ucisu nati'a intréga." respectu prin tactic'a ei, se póté ca ea —
Toti cunoscu doctrinele ndstre de mai
tele nemtiesci purcedu a se contielege a
Romani, cum si o m u l ţ i m e de vagabondi, tur­ precum scie si diuariulu cu scentieminte
multu de 4 8 de a n i ; noi nu declamànu; tipàniu supr'a operatiunei comune contra Pru­ 1
burători de meserie; si cari in energl'a despe­ prusesci „H. B. H. — sê se impace cu
rata, ce au toti telîiarii sê sparie pe adeveratii inse desperaţi d'in fondulu inimii. siei, in care domnitorii nemtiesci pri^
Itali'a, si apoi tóta poterea militară sê o
Romani, sê pressure adunările si candu sê ne Candu am debutatu in lume, atunci, a fi vescu pre unu inimicu comunu tronuri-
cinev'a Romanu, nu insemná de catu a fi mo-
indrepte in contr'a Prusului, càci se cre­
impună u n u sublin.n ca Cuza (fin scol'a loru, loru loru, éra partitele liberale a le sta-
jicu, si intieleginti'a capitalei si orasieloru se de de comunu cà persóne de influintiain
candu sê ne silésça prin plebiscite a ne dá teloru respective privescu in regimulu
mosï'a dê l a părinţi pe mari'a u h u i strainu grecise cu totulu. cabinetu sunt mai gat'a a se impacá cu
prusescu despretiulu pentru liberalismu
eterodosu cathólicu, era sublimu si acest'a, P a t r u dieci si optu ani am asudatu, ca Itali'a, de catu a renuheiá la antàgonis-
sê dau Romaniloru consciinti'a de sine, cum in Germani'a.
pdte ^periandu Iiimea,cà asiá voiesce Napoleon mulu contra Prusiei.
dice D . Elia Regnault, ca sê facu p r e Romanu Scimu cà crisei cei mari de comunu
Sê vina toti descendenţii proprietariloru
a se stima ferice cà e r o m a n u , cà are limba i premerge unu pieu de linisce. acést'a ITALIA. Vom incepe cu SantVa Şa
adeverati si aperatoriloru si àsecuratoriloru
si drepturi.
aceste-i mosii-vaste, ce se numesce tiér'a roma- acù esiste, dar nu ni potemu splicá daca Pontificele romanu. Vaţicanulu e plinu
O ! triste si amarite caruntetie! daca Ro­
îiésca, se vina ei sê décida de acésta cestiune are sê-i urme crisea, séu i-etragerea pla- de bucurie, — pentru ce-va resultate?
manii pana in fine, nu s'a desteptatu de catu
vitale, de potu calea legile, tractale si testa-
ca sê-si spargă testamentulu parintiloru sei, nuriloru prusesci, spariate de constela- ba, pentru speranti'a cà dóra va recapetá
mentele parintiloru loru. marcele si Umbria, càci crede eà a ba-
daca, de unde erá proprietarii moşiei loru tiunea noua politica.
Cu acesh-a voiu luá si eu p a r t e in con- proprie, se decidu a deveni supuşii séu suditii
Parte mare a diuarieloru prusesci tutu ór'a d'in urma a imitatei itaHane.
siliu, eu Tergovisténulu Radulesculu, cu mine u n u i strainu cu ereditate la tronulu loru pro­
ne-ar indreptatí a asceptá casulu d'in ur­ Bucuri'a acést'a nu se póté inca splicá eu
dofescu se vina toti fraţii mei de religiune, p r i u ; de ee n'am moritu inca pe la 1820, candu
Greci, Bulgari, Şerbi, ce s'au inpamentenitu, pentru intei'a data am pusu man'a pe péna ca ma, intre cari ainintimu de „Köln. Z." ce-va faptu positivu, de catu numai cu
si cari au d r e p t u l u ca si noi de a decide de sê scriu p a t r i e si n a t i u n a l i t a t e ? ce iiitr' unu articlu de fondu descrie ca­ faimele cumca 40.000 de Franci vor
voiescu a ne g u v e r n a unu catolicu, care se
D e ce n'a potutu, o Romani, se tréca lamităţile resbeleloru, pentru a face im- veni a ocupá Neapolulu, care ar fi me­
umple tiér'a de iesuiti.
sufletulu meu in sufletele vdstre, ca sê nu de- pressiuni in cetitori recurge si la frasele nita a primi de rege pe principele Na­
Atunci ne vom consulta cu toţii de este viniti prada si victima strigoiului fanariotis­ poetiloru nemtiesci. Se plange cà in Pru­ póleoné. Russi'a va ajuta Austriei incon-
dreptu, de este logicu, pentru cà ne-au insie- m u l u i -ce de 18 ani ne suge sângele, si astadi si'a de la 1 8 1 5 a crescutu o generatiune, tr'a Italiei, va padi GalitVa ca asiè Aus-
latu epistatii moşiei, profitandu d'in iiesciinti'a vine cu ai sei spre a resbuná p r e toti fanarioţii
care cunósoe regbelulu numai d'in po­ triei sê-i fie cu potintia a lucra in linisce
•ndstra despre drepturile apstpe, de este dreptu, alungaţi de Vladimirescu la 1821, si de cei
de este logicu a ne d a r u i mosi'a la străini, ca de la Islazu in 1848.
vesti, traditiuni, si d'in priviri îndepăr­ in contr'a Italiei. Prelaţii credu cà res-
proprietarii mosîi Blandusorii. I. Heliade R. tate; acésta generatiune imbuibata in belulu va conduce la confederatiunea
Astfelu protestàmu naintea naţiunii intregi, bunăstare, a capetatu acù indemnu de italiana, respinse de ei alta data, dar a-
Cu referintia laRomani'a se respan-
uaintea ppteriloru g a r a n t e contra plebiscitului resbelu. — Aréta mai departe cà ar fi cum'a ar primi-o bucurosu. Se dice cà
dira in lume urmatóriele telegrame:
n e l e g i u i t u (caci de nimeni n u s'a legiuitu), nebunie a crede cumca unu imperiu de S, Sa Pap'a a primitu de la Vien'a infor-
B r u s e l a 12 maiu. »Ind. b." dice:
inrentiune a u n o r u venetici t u r b u r ă t o r i de o miia de ani casi Austri'a, s'ar poté ne- matiimi multiamitórie pentru eventuali­
meseria, ce fanatisandu ca niste impostori Rusi'a are intentiune, in casulu erumpe-
mici prin cate-va speditiuni, séu s'ar tăţile venitoriului. Se intielşge cà aceste
PléVa, cum o numçscu ei, constrinsera si rei resbelului, a ocupa Romani'a.
poté aduce pentru totdeun'a sub domni- combinatiuni pana acum'a nu se vediura
guvernulu si natî'a spre a servi unei politice P a r i s 12 maiu. Armi'a turcésca va
de aventurieri. rea Prusiei celei cu multu mai mice ; a- aiure de catu numai in Rom'a. — Intr'
intra in principatele dunarena, dupa ce
Protestàmu de astadata eu. tota enerjţi'a tare invingere Prusi'a n'àre sê ascepte, aceea poporulu de Roma, cerbicosu ca
conferinti'a de Paris si-vafi datu învoirea.
in numele legiloru si a tractatèioru, si des- si chiar daca i-ar suçede, se lie convinsa, totdeuua, de felu nu vre se fie de păre­
P a r i s 13 maiu. Conferinti'a princi-
amagindu-se toti a d e v e r a t i i Romani, vor pro­ cumca poterile străine o ar ucide pentru rea lui Antonelli, ci se insufletiesce pen­
pateloru dunărene si-a decbiaratu Învoi­
testa d i m p r e u n ă cu noi. fruptele invingerei. D e candu Napóleoné tru consolidarea si întregirea unitatei
rea ca trupele Sultanului se ocupe even-
Ér' daca, intrige ascunse, de d'in afara vorbi in Auxerre — continua numitulu italiane. Junimea o ie la fuga d'in Roma,
vor face sê se calce legile si tractatele Roma­ tualminte principatele.
diuariu — a trebuitu ca si celui mai ne- ca se tréca de voluntari la Garibaldi; a-
niloru, si drepturile loru de proprietari ai BUCURESCI 13 maiu (nóptea)
cugetatoriu sê-i cada soldii de pre ochi mintimu unu datu statiscu, numai in nóp­
.tronului; atunci mii de Romani vom sei a. mori, Salve de tunuri insciintiéza poporatiunei
si nu vom lasá sê se suie u n u strainu eterodosu in acestu momentu alegerea principelui si sê prevéda urmările probabili, sê nu tea de 1—2 1. c. fugiră d'in Roma 50 de

primi căldura, sê se scie folosi de ea,sê se im- sulu, firesce cà schimba priviri amordse . . . . apoi mai departe nu dieu, càci toti potu giosu, care p e picidre p a n ' la ospetari'a d'in
prascie in laturi ca sê pdta p r i n d e radecinc, cà si se totu suia de u n u curtenitoriu cam pré vedé cà s l a b e s c u si me totu t o p e s c u ; si apropiere. — , Aci apoi sub arborii tufosi ai
unu arbure cu o radecina numai n u pdte trai. indresnetiu, carele i totu lingusiá si se laudá aceste tdte le facu pentru . . . . fericirea com­ naturei reinviéte, ne puseràmu cu toti l a mésa,
— E i ! dar' unde suntu sieserii, séu cà e magnatu magiaru, inse tipu'-i celu marcatu p l e x u l u i meu. — si toti cu u n u sufletu si cu-o anima sţriga-
„strimbele" precum le numescu in B a n a t u ? pré evidinte lu tradá cà e — j i d a n u . Mai Dar' cu tdte cà sum romanu atatu de rámu — se n î se aducă d e b e u t u si de mancafu,
întrebai pre u n u „domnu" ce siedea langa bine inse erá representata naţiunea germana mare, erá sê remanu pe giosu, cà nu mai ave- unii ërau superàti, altii rideau, unii dădeau cu
mine. prin u n u b u r g e r u , n é m t i u , carele si-a adusu amu locu in caru, inse mi veni u n u cugetu pucidrele, altii éra chiotiau, erá t u r n u l u Babi-
— E u nu sciu dieu, — dise elu — si credintids'a sa socla împreuna cu 7 copii bunu, unu cugetu m i n u n a t u si mc aruncai lonulu . . . . tocmai ca in diet'a d'in Pest'a.
credu inse, cà se vor fi pusu de aducere a mai marisiori si mai mititei, catra cari se mai repede ca o ac u i l a r o m a n a in bratiele — I n fine ni se implinira dorintiele. Man-
minte — in rnuseu. alătura si o bucatarésa corpulenta d'in Boemia, lui Pist'a! Aci apoi m'am odihnitu cum se cámu si beamu, ca la nunta, eramu voioşi, ni
..^•^JSstLj^bm* »Ä&wju .ace/ţţu respunsu. apoi o servitdre si — u n u catielu- Asiá dara cade, càci elu me primi bucurosu in sinulu petreceamu fdrte bine.
fnirneritUj càci inár'a<|eyeru sieseriulu e o r a r i - germanismulu ocupa mai totu carulu, dara erá seu, si me legăna incetisioru, si me adormiá Precum, in datine, in portu, etc. asiá si
| t a t e m a r # $h Pèsfif*^- eS celu-fiiftitnu de vre-o dé âitia si u n u u n g u r u de o constitutiune cantandu-mi dulcisioru: „Nani, nani pui- in petrecere fiecare naţiune séu poporu si-are
I câteva dile n'amu vediutu nici u n u l u . grandidsa, carele radiemandu-se pre o bdta sioru . . . ceva caracteristicu. Asiá vedeamu p r e n é m -
I Intr'aceste carulu domnescu sborá cu crâncena, ca pe u n u dreptu istoricii, iutdrse A m ù nu mai sciamu cà mai este lume t i u l u cà se săruta cu vecinii, numai nici candu
«noi, si eu fara de voia făcui o „ r e v i s t a p o - spatele si se opuse cu tăria acelei influintie —• p e p a m e n t u , sboramu totu mai susu la nu se uitá a impartesi in acésta gratia si —
p i t i c a " asupra c o m p l e x u l u i ce erá in acestu germanisatdre; langa densulu siedea o ddmna ceriuri si visamu visuri usidre, si vedeamu catielulu, abunaséma ca sê faca gustu mai mare
\ caru comunu . . . . me aruncai ih bratiele de origine s l a v é n a , adecă o totdica, carea implinitu dorulu meu . . . . totu ce vedeamu de sarutatu si altore-a. S I o v a c u l u incepù a se
*unei dieitie frumdsa, in bratiele — f a n t a s i e i , cocheta cu diu Pista si se alipea catra densulu, laudá cà-si bate muierea, numai p e n t r u cà elu
era unu quodlibet, u n u singuru c o m p l e x u , . . . .
:
J carea me straportia ft'm regiunile politicei
r
pana candu acest'a nici nu observa ddra, cà atunci am disu: acum slobode D o m n e pre acuma e in voia buna, apoi sê faca plăcerea
:
'nalte, nu mai d ê eapulu' meu . . . p a n s l a v i s m u l u crinolinului se estindea totu robulu teu càci a vediutu deplina p e n t r u amicii sei. S e r b u l u cânta:
«chiar ca unii politici de „ p o l i t i c a n a l t a " mereu, si abunaséma ne-ar fi acoperitu pe toti, Trosc, prr, vai, b u m ! (botaiade? cor.) mnogaia leta — plina e canavet'a, si totu în­
r . . . . si fara a sei, cà ce facu, începui a dudûf de nu resistàmu si noi cu constitutiunii« ndstre. Ce vediui? Toti eram la pamentu, erá treba pe vecinulu seu, cà ore unde ar capela
jcanţdoţtiţl jl^çioristsi\u''-it
S i
E i i repiresentam n a t i ' a r o m a n a , adeveru éà o scena grozava, tdta lumea s'a ruinatu ? ! . . . elu o — capra? càci fara de acea petrecerea
I De-aice paß' la Brasieu . mai erau vre-o doi romani, inse aceia niai ba, nu —- ci numai carulu — s'a rèsturnatu. şerbului nu e deplina. U n g u r u l u — incepù
ţ. Nu-e rbmàiiu mare ca eu, — multu represeritàu birocrati'a, si absolutismuţi, S u b amiculu meu Pista s'a r u p t u osi'â a ' p l â n g e , sirva vígad a m a g y a r !
I Deci m e rogu lui Domnedieu, càci . . . . p e n t r u cà . . . . d e d r e c e . . . . acunfa carului si n e imburdaramu —- „cum se cade!" Dara E u ? !
I S ê vina pe d r u m u l u meu, nu sciu de ce si p e n t r u ce, numai destulu ţ a Toti n u mai sciau de capulu loru, eu E u ca r o m a n u si inca — „echt" romanu
a Totu romanulu b u n u si r e u ! asiá am auditu delà unguri, apói ei vor *fi inse nu mi am p e r d u t u presinti'a ci desei: -— amu inceputu a c â n t a canteculu m e u :
S I n caru erau représentante mai tdte sciindu acést'a mai bine, dar' atâta potu spune, „Si fractus illabatur — „omnibus" — De-aice p a n ' la Braşieu,
Sf natiunalitatile si popdrele d'in Ungari'a. daca n'amu spus'o inca — d'in modestia (!), <&: impavidum ferient r u i n a e . . . . stăteam neclim- N u mai e romanu ca eu . . . .
I Acolo erá u m r s e r b u , carele se totu vai- eu n u cunoscu romanu mai b u n u de catu mine titu si cu gloria, ca Marin asupr'a ruineloru I n fine protestu! N u demultu vediui in
| t á cà e pré strimtoritu, si dicea cà mai bucurosu pe fati'a pamentului! Cartaginei . . . . fdi'a acést'a numele „Cassia," me rogu, eu
f ar merge calare dacaar avé i a . d & m n a P ' e » Zelen- Eu sum romanulu mare, Mare eram eu atunei-a, dar' nici acum'a sum •
f c'a" luiadeca calulu seu celu verde, care asiásbdra Celu far' de-asemenare, nu me temu eu de o puşca — de socu! Cassiu.
— de nici nu se vede si cocnietá cu o Ce pentru-a mea naţiune Intr'altu chipu, nu se vatemà nime, ci
b á n i r a Jcröateflcä, carea siedea fatia eu den- Di-ndpte m'ostenescu . . . ne scolaremu toti in pace, pornind u care pe
s'a intemplatu spre binele ambeloru parti. pre elu. Sér'a in teatru aude T i a r u l u intem- cu viptuale, p e n t r u elu neci va Ten/ acesta
teneri spre scopulu numitu. Ostaşi itali-
Astadi Italia stà sengura, celu putienu plarea, chiamà apoi pe teatralistu ca sê-i espri- necesetate, — precum se afirma in cercuri
ani paresescu stindardele papali, si e
me părerea de reu, acest'a i adresa r o g a r e a : militarie.
téma cà in casu de resbelu S. Sava poté deocamdată. Veron'a de la 1859 s'a inta-
„Me rogu, Imperate, n u me mai a g r a i pe stra­ = Escelenti'a Sa, Tavcrniculu, imbià de-
contá numai pre soldaţii străini. Poporulu ritu multu, si e recunoscutu cà numai ta, càci acést'a me compromite." T i a r u l u re- putatiunii regnicolar« ungaro-croata' u n u dra-
o spune cà e gat'a a se aredicá casí unu prin incheiare perfepta se póté luá, la spunse r i d i e n d u : „Eca, domniloru, u n u omu gomanu d'intre oficialii lui, care se midilocésca
senguru omu. — Ar fi de doritu ca pre­ ce s'ar recere armata mare, fiindu cà p e care l'a compromisu T i a r u l u Rusiei!" desbaterile intre magiari si croaţi. Deputatiu-
laţii Romei sê lucre mai cu seriositate si cetatea e bine provediuta pre unu anu = Imbucuratoriu. „Gaz. T r a i e i " ne nea inse, care si propusese sê tiena pertractă­
intregu eu tote cele de lipsa. Totu acést'a incunoscintiéza cà Maj. Sa cu resolutiunea d'in rile in secretu, refusa cu multiamita ofertulu
energia pentru a asecurá sórtea orasiului
2 apr. 1866 a binevoitu aincuviintiá ca p e n t r u Escel. Sale.
càci ea nu pote fi pusa asié lesne in jocu, se pote dice si despre Mantua, ba prin
gimnasiulu romanu gr. or. d'in Brasiovu sê se
sistem'a condusului apeloru dóra e mai = O. r. diregatorie de asecuritate de la
fiindu cà intereséza o lume intréga, lu­ mai dee p e frei ani incependu de la 1865 sub-
granitie li se inmanuà o lista cu 6 9 emigranţi
mea catolica. tare de catu Verona. Mantua are in trei ventiunea de cate patru mii florini v. a. p r e anu.
periculoşi politici, caror'a intrarea i n statele
D'in Florenti'a se scrie cà regele s'a linii condusulu apeloru, d'in laculu de = „Remuneratiunea diuaristiloru" c. r. fara de licenţia straordenaria d'in partea
invoitu in principiu a forma unu corpu sus, de medilocu si de jos, d'intre cari e titlulu u n u i articlu in „ K o r u n k " de la 9 I.e. c. r. presidiu d e l o c u t i e n i n t i a d ' i n V e n e t j ' a n u l i
cele doua sunt gat'a. Cam la patru cliilo- d'in care estragemu numai cà d. Kővári aréta s'aconcesu nici p r i n p r é in. b i l e t u d e mana d'in
de voluntari, constatatoriu d'in 17.000
cum la alegerea de deputaţi magiarii T r n i . nu
bărbaţi, care, fiindu lipsa, se va inmulti. metre de Verona e fortaréti'a cea tiépana 1 I a n u a r i u a. c , ce se referesce la emigraţii
numai ignorau p r e publicişti, ci lucrau in con- politici d'in r e g a t u l u lombardu-venetianu.
Spre scopulu acest'a s'a compusu comisi- numita. St. Lucia cu 18 tunuri in trei
tr'a loru. —- D . K ő v á r i se póté mangaiá cà in­
laturi, éra in a patr'a, îndreptata catra z= T r e b i l e negotiatoresci sunt in dog»
une incredintiandu-i-se gatirea proiepte- t r e publiciştii T r n i . neci u n u l u n'a facutu atat'a
atatu de slaba, in catu negotiatorii a u i n c e p u t u
loru pentru efeptuirea planului. Membrii Verona, are 40 siantiuri paralele late de p e n t r u naţiunea sa catu Baritiu p e n t r u Romani,
la împuţinarea personalului ajutatoriu.
comisiunei sunt parte ómeni de ai mili­ 4 mètre si afunde de 3, a caror'a fundu si totuşi la dieta partecipà cu mandatu de re-
— Espusetiunea d'in Paris^ pentru
e gatitu cu aparate de cadere si de amă­ galistu. Ó r e Romanii de acum'a, cum vor splicá
ţiei, parte capacităţi recunoscutu d'intre incurcaturele politice, nu se va amaná.
urmasiloru loru fapt'a acést'a?
aderintii lui Garibaldi, astfelu catu nu se gire forte periculóse. — Prin întărirea ==. Siedinti'a dietei ung. d'in 14 1. c.
cetatei Cremona, Italianii la tóta intem- = Prochiamatiune émisera maresia-
póté constata rapede majoritate la vo­ e de putienu interesu, dupa, insciintiarea re-
lulu tierei Austriei inf. si primariulu capitalei
tare, ci cauta sê asculte la capacitari si plarea opunu unu triunghiu patrun­ sultatului votarei pentru cele 5 comissiuni,
imperiului, porta datulu de 12 1. c. tintesce la
ghiului austriacu, dar triunghiulu italianu urmà conferintia inclusa, in care — se dice —
unii si altii. D'in a lui Garibaldi sunt: compunerea unui corpu de voluntari, dar nefi-
Ferrara-Bologna-Cremona, are mai pu- fu vórba de afacere personala. Decursulu in­
Fabrizzi, fostulu alter-ego alui Mazzini indu medilóce, provoca la oferte de b u n a vóia.
tregu in nr. ven.
in trebi militare, gen. Corte, Nicotera, tiena insemnetate. Ambele parti nisuescu = Monet'a menunta despar use d'in
maj. Cairoli. Prin acésta procedura gu- a studia aceste punte însemnate, precum cursu cam p e n t r u o di, speculanţii vedindu a-
Cursurile din 14 Maiu n. 1866.
vernulu e baricadatudetóte laturile, daca a se pregăti si pentru asediu." giulu mare nu mai dedeau de la sine bucăţile
„J. d. Dbts" publica in 14 1. c. o cate de 10 cr. ci in casu de lipsa numai bani bani nlarf.
poporulu striga: voluntari, i serespunde de arama, d a r nu prè erau neci acesti-a. Ast­
sê ascepte pana va fini comissiunea lu­ corespundintia de'n Florenti'a ce afirma Imprimantele de atatu:
felu avendu necesitate a cuniperá cate doua Cele tu 5 % in val. austr. 46- 75 47 25
crările sale. Daca diplomatVa ar cere cà Itali'a nu se crede mai multu ihde-
séu trei obiepte de pretiu niicu, scliimbandu n „ contributiunali d. 1866 '/» 99- 10 99 30

splicatiune, i s'ar respunde cà corpulu forata si nu atacá pe Austria. Denumirea cate doi fl. séu trei, p r i m i a i b a n i de arama catu
n n nóue in argintu 70 50 71 —
Cele in argintu d. 1865 (in 5 0 0 franci) 64 50 65 50
de voluntari nu s'a formatu, proieptèle oficiale alui Garibaldi e unu actu de nu mai poteai porta. Acestei neplăceri fece ca- Cele a n
natiunali cu 5 % ( j - ) ' ' 68 — 58 26
51 51 50
resbelu. petu u n u articlu a diuariului oficiale „ W i e n e r „ metalice cu 5°/o —
— 54
nu-su gat'a, n'au sositu inca la regele, „ n „ maiu—nov.i....'. 64 25
Zeitung," in care dice intre altele: „Cass'a sta­ 44 7 5 45 25
deci nu se póté dá splicatiune despre ce 41/jO/o „ 39 — 39 5ü
t u l u i are la despusetiune u n u prisosu cam de 4% » »9 50 30 —
nu esiste. D'in aceste cause e probabilu
cà regele numai in momentulu erumperei
Varietăţi. 2 milióne fl. in moneta cate de 10 cr. care in
casu de necesitate se va dá cursului, fiindu cà
3% „
Efepte 4 e loteria:
Sortile d e statu din 18G4 • 56 60 56 8 0
resbelului, va dá santiune infiintiarei cor­ „,% Tergulu Sabiiului din Aprile administraţi unea finantiaria p r i n legea d'in 17 n „ n lSGO'/jinceleintrege 68 — 68 2 0
71 5 0 72 —
pului de voluutiri. fMaiu.J T e r g u l u de vite au fostu forte cerce- nov. 1803 e i m p o t e n t a a tiené in cursu mo­ n „ n n '/s separata • •
65 7 5 66 3 5
» n 4 % din 1854 .....
tatu. N i se spune d'in parti competente inse, neta menunta pana la 4 milióne, d'in acesti-a '» . „ din 1839, ' / • ä
11p
50 ua 6 0
Societatea celoru „un'a miia" in cà, afara de vitele de cai de rasa mai nobila, pana acum'a sunt in cerculatiune numai 2 mi­ n bancei de eredetű
n societ. vapor, dunărene cu 4 % •
Bergamo a primitu epistol'a lui Gari­ nu au fostu multa căutare. Preste totu putemu lióne." Monet'a menunta incepù, domineca (in „ imprum.princip.Eszterházy k 4 0
„ Salm a
baldi, prin care se invoiesce a fi presie- caractérisa t e r g u l u trecutu astfelu: reiaţi vu y , 1. c.) salutaramu revederea si a bucatiloru cont. Palffy
3
i
mulţi vendiatori si putini cumperatori. cate de 10 cr. desi agiulu e totu acel'a. princ. Clary * , "J t
dinte onorariu acestei societăţi. Intr'ade- cont. St. Génois » I I
P e n t r u o mai viia intipuire despre acestu — P e s t a l l m a i u . (Societatea litera- — —
veru acést'a neci nu competiá altui-a, de II princ. Windiechgrätx 1 2 0 15--
t e r g u s ê spunemu cà pretiurile cailoru cele mai cont. Waldstein 17-50

ria d'in Bucuresci) se apropie spre realisare. II *,».
_ —
„ K e g l e vicii à 10 ia—
catu ducelui loru. Garibaldi crede cà a- inalte au fostu si p a n a la 2 2 0 fl. au fostu inse II

D . C. A . Rosetti ministrulu culteloru a t r a m i s u Oblegatiuni Aeaaarolnator« im


cesti bravi vor forma sirulu care in res- si cu pretiulu de 10 fl- si mai eftini. P r e t i u l u decretele si invitatiunile membriloru. D . Ro­ p&mentu:
bele va merge in antea teneriloru, si-i viteloru cornute de tâiatu, varia intre 4 5 fl. manu red. Concordiei primi ieri însărcinarea Cele din Ungaria «•• ••< 59 6 0 61 —
75 fl.-, de j u g u i n t r e 30 — 90 c a p u l u ; o vaca „ Banatulu tera.. '• • 57 5 0 58-50
va invetiá cum trebue sê sparie pre ini- ca sê impartiesca decretele membriloru d'in „ Bucovina 54.60 55-50
de taiatu 3 0 — 60 fl.; cu vitielu 20 pana in Ungari'a, Banatu si Transilvani'a. S u n t d e n u ­ „ Transilvania 52 — 53-50
micu. — In 4 1. c. a plecatu d'in Floren­
70 fl.; vaca ste'rpa 16 — 2 5 fl. P r e t i u l u unei miţi d'in U n g a r i ' a dd. Romanu si Hodosiu. Aotluni:
ti'a o persona oficiale catra Caprer'a cu 01 varia i n t r e 3 si 6 fl. u n u i mielu intre 1 si A bancei natiunali • • •• • 658 660- -
D ' i n Transilvani'a dd. Baritiu, Cipariu si Mun-
„ d e eredetű
depesie importante pentru Garibaldi. 2 fl. o capra 2 — 6 fl., u n u iedu de la 60 cr.
123 — 1 2 3 - 2 0
teanu, éra d'in Banatu dd. A n d r e i u Mocioni si
,, „ Bcontu • -, • • 518 — 520 • —
„Gazzetta di Milano" d'in 12 1. c- p a n a la 1 fl. 20 c r . Porcii de taiatu variau in­ Babesiu. Totodata d. Romanu e impoternicitu,
„ anglo-austriace • 69 5 0 6 0 - - -
A societatei vapor, dunar. 403 — 4 0 5 - ^ -
asecura cà taber'a principale a armiei t r e 1 5 si 20 fl. T e r g u l u de articuli de indu­ ca la casu daca n u va primi cutare membru — „ „ LIoydului 120 — 130 • —
stria au fostu slabu. Objectele eftine si tosusi A drumului feratu de nord 1460 1466
italiane va fi Piacenza. ceea ce inse n u se crede — domni'a lui sê chi-
II i» I I »tat" • •• . 149 — 149-5Q
putina căutare. I n asemănare cu de alte dati ame p r e altulu in loculu acelui-a.(„Conc."maî
Scimu cà diuaristic'a italiana parte „ ,, „ apusu (Elisabeth) • 98 — 9 0 - - .
am vediutu cà si vendiatorii au fostu dc asta- aduce d'in Bucovina: Alesandru Hurmuzachi, 152 153
d'in patriotismu, parte pentru art. 1. alu II » I I «udtt
147 —
data i n u n u n u m e r u cu m u l t u mai micu decâtu D r . A m b r . Dimitrovitia; d'in Besarabia: Ales. „ „ „ langa T i s a . • • - 87- - ;

legei ce camera vota la 91. c. (cunoscuta alte dati d'in causa cà, dupa cum se audiau Hajdâu, cav. Stamate, Stregescu; d'in Mace- Bani:
cetitoriloru noştri d'in nr. tr.) nu se ocupa vaierandu-se si cei veniţi, nici spesele de cale- donia: Carageni, Casacovitiu, Red.) Galbenii imperatesci- • • 6 33 6-3«
toria inca n u se potu acoperi. — Industriarii Napoleond'ori 10 77 10- 79
de afacerile militari, pentru a nu face si
d'in locu inca au avutu p u t i n u valu la acestu
— îndreptare avemu sê facemu la o Friedrichsd'ori 11 10 U - 2 0
fora vói'a loru siervitiu celor'a ce Itali'a Suverenii engl.
varietate d'in nr. penultimu. Orasiulu Olmiitz Imperialii rusesci . . . . .
13 3 0 1 3 - 4 0
t e r g u si lips'a de bani lucra r u i n a n d u asupra- 10 9 5 11- —
nu vre. Deci cauta sê ascultàmu cum n'a fostu provocatu cu cele laite a se provedé Argintulu 131 10 132- —
le. — Cu ocasiunea acést'a sê amintimu si im-
descriu altii starealucruriloru d'in Itali'a:
pregiurarea, cà p r e lângă tote fómetile despre
„Celu antaiu puntu de concentratiune cari cetimu, cà esistu in „Campi'a" Ardealului,
alu trupeloru italiane — dice corespun in Moldavi'a, Bucovin'a si in unele parti nor­
dintele diuariului „Aug. A. Z." — va fi dice ale Ungariei, bucatelu suntu eftine. Grà- L a m p e d e p e t r o l e u
Bologna, si alu doile Modena, fiindu cà ulu de frunte cam 3 fl. 73 cr. galét'a; de mij-
cu cea mai eminenta constructiune. Fasonuîu celu mai nou si
se ascépta „ataculu" Austriaciloru mai locu 3 fl. 3 3 cr. ; celu de coda cam 3 fl. 20 cr.
eleganţii cu cele mai moderate pretiuri de fabrica d'in prim'a
Secar'a ce a ajunsu la pretiulu 2 fl. 20 cr. iu-
alesu de la linia riului Po; nu e indoiéla c. r. priv.
cependu a se cauta i n tempulu d'in u r m a mai
cà Austri'a se va restringe la aperarea cu deadinsulu s'a radicatu éra la pretiulu de fabrica île lampe tle olelu austriaca
liniei Mincio, si va respecta pacea de la 2 fl. 6 7 pana la 2 fl. 80 cr. Cucuruzulu celu a firmei:
Villafranca. Pe ce tractate si-baséza b u n u abia trece preste 2 fl. 4 0 cr.; ovesulu
Itali'a pretensiunile sale, nu se póté sei,
daca nu vom luá cuventarea lui Napó­
variază intre 1 fl. 13 cr. si 1 fl. 20 cr. („Tel. Ro.")
= D. Joane Alduleanu v. presiedin-
GEBRÜDER BRÜNNER
leoné d'in Auxerre, carea dechiara res­ tele tabulei reg. Transilvane, alesu fiindu de in V i e i r a
belu tractateloru de la 1815. Intr'aceea deputatu in districtulu Naseudului, — precum
W I E N . Magazinulu : Cetate, Kärntnerstrasse Nr. 46 Heinrichshof.
spune „Kor." — si-a depusu mandatulu, deci
se pare cà Itali'a nu cunósce deplinu
insemnetatea patrunghiului cetatiloru, si
se va face alegere noua. Fabric'a: Mariahilf, Hagdalenenstrasse Nr. 10.
= O datina a politiei rusesci. Mai S t i c l e c i l i n d r i c e d'in cea mai b u n a c a l i t a t e d e i a g a , . prearse, i n negotiu
marea potere de aperare a Austriei, desl nainte politi'a rusésca — dice „ F . L . " — avea vinu nainte sub numirea: „cilindru de phönics (Phünix-Cylinder) provoduite cu semnulu
Itali'a dóra are a se teme mai multu de datina a p r i n d e p r e veri-cine dacacutediá a lu nostru B pecum si tdte objeptele de sticla ce se ţinu de lampa.
acést'a, de catu de unu atacu probabile provoca p r e T i a r u l u in locu publicu. Tiarulu Depositu de m a t e r i i a r d i e t o r i e p e n t r u s a l o n u d'in p e t r e o l u c u r a t u
alu imperialiloru. In 1859 întreprin­ Nicolae a ^provocatu odată p e strata p r e u n u a m e r i c a n u si o l e u s o l a r u in calitatea cea mai b u n a p e n t r u cele mai moderate pi'èti-
comicu cunoscutu de la t e a t r u l u francescu, uri locale in t r a n s i t o - m a g a z i n u l u nostru. — Liste de pretiu si depingeri de lampele
derile armieloru aliate italiane si francesci
deci candu T i a r u l u se îndepărta, veni politi'a néstre se tramitu poftitoriloru franco.
se opriră la patrunghiulu cetatiloru, si de prinse p e teatralistu, care indaru se scusá
parte mare a Europei cugeta cà acést'a
Fraţii Briiimer.
cà n u elu a provocatu p r e Tiarulu, ci T i a r u l u

Editoru: Vasile Grigorovitia. In tipografi'a Mechitariiitiloru. Itedactoru reapundiatoriu: Giorgiu Popa (Pop.)