inain I — Nr. 13. Viena, mereuri 4/16 maiu 1866.

Ese de t r e i ori i n septeniana: M e r c u r i - a , Prenumeratiunile se facu l a toti dd. coresputt-

9f7
V l f t e t i - a . éi D o m i n e e ' a , candu o cola inrréga, dinti a-i noştri, si d'adreptulu la Redactiu4ei:
candu numai d i u m e t a t e , a d e c ă dupa momentulu Stadt, Wallfisobgasse Nr. 8, Mezzanin, uţîdg;
impregiuraiiloru. eunta se adresa si corespundintiele, ce prive\icn,,
Redactiunea, administraţi unea seu spediturTS;
Fretioln de prenonteratlune: câte TOR fi nefrancate, nu se vor .primi, éra cele
pentru Austria: anonime nu se vor publica.
•ţ* «cavi úatregvi 7 il. a. V.
» diumetate de anu • • • • 4 » n „ Pentru a n u n c i e s i alte comunicatiuni de inte-
„ patron u „ » 2 » r „ résu privatu — se respunde cate 7 cr. de l i n i e ,
p e n t r u R o m â n i a si S t r a i n e t a t e : repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu
pe anu intregu • • • • • • 16 fl. T. a. timbrului cate 3 0 cr. pentru una d a t a , se
, diumetate de a n u • • • • 8 n n n antecipa. Speditur'a: Sehullerstrasse Nr. 11
, patrariu i n • • • • 4 n » „ u n d e se primescu insertiuni.

Vîeaa 3/15, maiu.
Scirile sunt multe, neci un'a nu tin­
de a deminti pre cea lalta, cum se intem-
pla de comunu in asemene tempuri. Asta
data marturisescu tote càeruniperea res-,
belului e securá; dorintie dé pace mai
sunt, dar sperantiele s'au dusu.
Daca in cutare telegramu se vor­
besc? de medilociri de pace, elu vine de
securii de la Paris, séu daca nu de a drep­
tulu, atunci d'in isvoru francescu. Dar
numai aceste-a sunt scirile caror'a nu li
se da crediamentu, ele vinu insocite de
mulţime de combinatiuni, cà Austri'a s'ar
fi dechiaratu gafa de a se inipacá culta-
li'a daca ar primi desdaunare la Silesi'a,
cà se intrepune Angli'a cu Rusi'a s. a. lu­
mea le aplica cà ar fi dorintie de alui
Napóleoné, ce le dà publicitatei sê sciri-
césca nu cum-va ar nemeri placulu re­
spectivilor u, cu alte cuvinte vor sê dica:
n'ar fi bine a primi unde-va desdaunare
pentru Veneti'a? Rusi'a si Angli'a óre de
ce nu se intrèpunu! — Altu ce nu vor sê
dica, càci sciri d'in Berolinu o spunu prè
apriatu cà Rusi'a nu face interventiuni
de pace, si cà tocm'a acum'a e ocupata
in corègpundmtie cu Prusi'a pentru infi-
nitisrea unui principatu in Varsiavi'a,
ceea ce aceste poteri nu spuseră Europei
pana acum'a. Regele Prusiei trimise pre
locutienintele de colonelu Schweinitz ca­
tra Petrupole, cu respunsu la epistol'a
se deschide cestiunea orientului, la ce cedura, si-vor fi trasu socotéla de intere­ asia à fostu, si in aceea nime (?) nu a a-
Europ'a nu e pregătita. sele loru. flatu vre-o scrupulositate, daca intiele-
Acést'a e situatiunea, ea ne amenin- Sê vedemu acum'a daca au dobân- gînti'a slava séu romana a vorbitu limb'a
tia forte. Se recere numai unuatacu catu diţii ei ce-va, séu am dobanditu noi? poporului d'in pregiuru, totu asia ca si
de micu in cutare parte a Europei, pentru Ei au dobanditu cà natiunalitatile pre cea germana, francesa séu latina. La
a incinge de locu intr'o mare de focu con- se indoiescu cumca vreu cu seriositate consvatuiri éra s'a intrebuintiàtu si pana
federatiunea nemtiésca, deschnitu Austri'a deslegarea cestiunei spre multiamirea acuma, (?) atâte limbi, câte numai se vor­
si Prusi'a, Itali'a şi Orientulu, nepome- tuturora celoru interesaţi, càci ce alta bi au in corni tatu.
nindu de poterile cari póté vor intre venf insémna procedur'a a alege in comisiune Viéti'a m u n i c i p a l a , s i s t e m u l u
mai tardlu. Bunăstarea acestoru popóra bărbaţi despre cari nu sunt date cà s'ar c o m i t a t e n s u e acela terenu, — dice
va fi cu nepoîintia pentru mai multe die- fi ocupatu candu-vade studiulu cestiunei Jókai — unde natiunalitatile s>potUidesr
cenie, càci ele si acù sunt încărcate de de natiunalitate. Ac\ doband'a tóta, daca volta potei'ile loru proprie si si-potu e-
detorli. se póté numi de atare. serciá drepturile cele mai frumóse . . . .
Era noi dobandiramu ocasiunea a (Da, da, inse mai nainte de tote asigura-
dovedi in fatia lumei cà nu tintimu de ti-ne e s i s t i n t i ' a p o l i t i c a - n a t i u n a l a ,
Coniissiunea ia causa naiiiiualitatilorn.
catu numai la dreptate, astfelu ne-am càci fara de aceste-a noi nu potemu intie­
»Ue la dieta la comissiune, de la asecuratu ca nimene se ne póta negri lege acele * drepturi frumóse" !).
comissiune la subcomitetu, si inderetru pre la spate. Si la aeestu puntu — dice densulu
pe unde a veniţii." u, Deputaţii romani dobândiră inca mai departe — esprimendu-mi părerea
Acést'a e procedur'a de care dietface iiîtificarea loru innaintea celor'a ce i-au mea propria: eugetu, cà pretutindene
d'in Pest'a afla cu cale a se folosi,pentru trimisu. Ceea ce daca i eschideau trecendu trebuie sustienutu d r e p t u l u m i n o r i t a ­
a dá afaceriloru ei rapediune mai mare. de la comissiune la comitetu, neci lumea te i. Càci precumu eugetu cà e de sustie­
Asie facù cu caus'a afaceriloru comune, neci mandantii loru nu mai sciau cà ce nutu dreptulu minoritatei nemagiare in
éra in sambet'a trecuta cestiunea natiu- s'au pomeni tu. comitatele cu majoritatea cea mai mare
nalitatiloru o dede totu pre acelu cala- Mai adaugemu inca spressiunea eon- magiara, totu cu acesta părtinire sum
podu. ţvingerei nóstre cà veri-care ar fi resul- detoriu si minoritatei magiare in comita­
Scimu cà majoritatea dietei, partit'a •tatulu acelei comissiuni, noi potemu privi tele cu majoritate nemagiara.
lui Deák, si-face a casa planurile despre in fati'a lui cu deplina linisce; de va fi
proieptele si propunerile cari se vor multiamitoriu: e bine; de nu va fi multi-
Diet'a I n g arici.
primi si cari se vor respinge, astfelu in amitoriu: nu sunt medilóce cari ni-ar poté
dieta rola ei si-o duce cu unu aeru de luá sentiemintele nóstre natiunali! Siedinti'a casei representantiloru d'in
impunere, catu caută sê nemultiamésca Nu aceln articlu dietale va veni 12 maiu c. n.
pre unii chiar si d'intre magiari, càci nu ^pentru prim'a data a spune Romaniloru P r c s i e d i n t e : Contele J u l i u Andrássy.
li se asculta argumintele ci se respingu cà in patri'a loru esiste natiunalitate Protocolulu lu duce contele Ráday, éra

Tiarului adusa de capitanulu Montevrede.
Si aci sunt dar legature necunoscute in­
ca, ambele poteri aflara acù momentulu
binevenitu a astupa gur'a Poloniloru,
faptu ce merita studiu seriosu, dupa ce
scimu cà trupe rusesci sunt asiediate la
granitiele apusane a le imperiului mu-
scanescu.
Alalta-ieri plecà de la Berolinu pro­
vocarea adresata regatului de Annovera
a se dechiará daca voiesce neutralitatea
cea mai strinsa, càci la d'in contra mili-
tVa prusésca e gat'a a l'ocupá. Acést'a e
acum'a linibagiulu lui Bismark, cu catu
pericolulu se apropia mai multu, eu atat'a
mai putienu se feresce de elu, des! se
prevede cu securitate cà de presentu,
candu jura imprejuru tote poporale sunt
înarmate, daca va erumpe resbelulu, nu
se va poté fini curundu, si fora de ur­
mări mari.
Pre candu aceste-a se petrecu in
inim'a Europei, la médiadi si la média-
nópte, orientulu ni insufla ingrigiri. Sciri
mai multe afirma cà conferinti'a de Paris
s'a invoitu ca Turci'a sê ocupe eventual-
minte principatele romane, altele d'in
contra marturisescu cà Rusi'a vre sê le
ocupe, pentru a Bi-resbuiiá de la anulu
1854. Ar fi optimistu prè mare celu ce
ar crede cà se va certa Turculu cu Ru-
sulu, éra Romanii vor remané nevatemati.
De securu cà patriotismulu romanu va
face sê incete spiretulu de partita, i va
uni pre toti intr'o vointia pentru a insufla
respectu celor'a ce ar dori a li impune
tutoratu, séu a li supune patri'a.
Fiindu cà omenii intielepti nu facu unde poporulu vorbesce mai multe limbi,
cu majoritate de voturi. Nu avemu ne­ romana, càci acést'a Romanii o sciu de
mica in contra, ast'a e prè naturalii in candu traiesce naţiunea insa-si, consci-
viéti'a parlamentara. inti'a natiunale am avutu-o inca in evulu
Alta e inse ce noi nu ni potemu mediu, dupa mărturisirea chiaru a istori-
splicá, ad. aceea, daca partit'a lui Deák ciloru magiari; deci spiretulu tempului
care si prin comitete pretotindene e in candu dise cà ide'a de natiunalitate e
majoritate, a schitu d'in capulu locului programulu lui, pre noi nu ne-a invetiatu
cà d'in comissiune vor sê forme subcomi­ vre-o doctrina nóua, ci numai ni veni in
tetu, si cà astfelu a dóua óra potu eschide ajutoriu ca sê innaltiàmu acesta ideia
d'in consultarea a supra conceperei pro- precum doriamu, — si astadi, dupa ce
iepteloru pre atari bărbaţi, pre cari i-au cu ajutoriulu lui Ddieu ni-a sucesu a
primitu in comissiune pentru ce-va cer- rădica stindardulu natiunalitatii, sê vina>
custantia séu momentu impunatoriu, dar veri-ce tempuri cu veri-ce spirete : aeestu
de cari nu li place, — dieu cà daca ei stindardu nu lu mai póté răpi d'in manile
au schitu acesta procedura, de ce aupre- Romanului.
feritu a-i respinge pe Romani in dieta,
intre sgomote, facendu impressiuni ne­
plăcute in natiunalitati, dandu ansa diur- Revista diuaristica.
nalisticei străine nepreocupate a cara-
Pe langa esagerarile lui Jókai ce le
terisá elementulu magiaru cum ei n'ar fi
amintiràmu cu ocasiunea trecuta, forte
voitu: si nu au alesu modulu de ai res­
bine ni vine acea dechiaratiune a sa, cà:
pinge in comissiune, unde se potea face
despre magiarisarea natiunalitati loru nici
fara de sgomotu, fara a avé ce-va ur­
cà a visatu óre candu-va!
mare, càci de afacerile comissiuniloru lu­
Dar' fie-ni iertaţii a observa numai
mea nu se prè intereséza.
aceea, cà daca acesta dechiaratiune e sin­
In scurtu: De ce pre Romanii de cera si adeverata, apoi de ce dice cà u-
colore determinata i respinseră in dieta nic'a cefintia drépta a natiunalitatiloru
si nu in comissiune? càci in acést'a po­ e — d r e p t u l u individualii? — Noi
teau eschide pre Romani la alegerea in prin acést'a nu vedemu asigurata nema-
subcomitetu, totodată poteau hotari giarisarea, apoi in urmarea celoru dise
subcomitetulu sê reporte dietei de a drep- mai nainte nu potu intielege nici urma-
tulu, astfelu ochiu romanescu nu vedeá tórele cuvinte frumóse:
proieptu pana ce venia la ordinea dilei Nici aceea nu tienu de o dorintia e-
in dieta. Va sê dica, majoritatea dietei sagerata — dice Jókai — ca acel'a carele
si-poteáajungescopulu cu modalitate mai nu e nascutu magiaru, si înaintea legei
blânda, mai putienu batatóre la ochi, si sê se folosésca de limb'a sa propria. Cine
— egala la nedreptate.
vrea ca sê fie jude in astufelu de tienutu,
pre vorbitori i însemna V i l h e l m u Toth.
D u p a autenticarea protocolului d'in sie­
dinti'a trecuta, presiedintelc comunica petitiu-
nile insinuate mai de c u r e n d u , carî se predau
comisîunei respective, ér' in privinti'a tramite-
riî scripteloru dietali la institute, se decide ca
presidiulu in privinti'a acést'a sê fie cu privire
mai nainte de tdte la institutele cu facultate
juridica, apoi daca vor mai remané, sê tramîta
si la cele laite institute.
Ioanu Boeru, deputatulu V i n g a r d u l u i in
comitatulu Albei de josu, si-predà credentiu-
nalulu.
D u p a aceste se fae« votwarile p e n t r u a-
legerea membriloru celoru 5 comisiuni proîep-
tate în siedinti'a trecuta de comisiunea de 12.
Resultatulu acestora votisari se va co­
munica in siedinti'a de lunî.
Mai departe la ordinea dilei a fostu re-
ferad'a b a r o n u l u i G a b r i e l u K e m é n y ca refe­
rinţele comisîunei p e n t r u petitiuni.
L a aceste cas'a decide cà séu: „se prî-
mesce spre plăcuta sciintia," séu cà sê se pa-
stredie petitiunile respective in archiv'a caseî
pana candu se va denumi m i n i s t e r i u l u u n -
g u r es e u , càci pana atunci, cas'a n u e in stare
a luá mesure spre împlinirea cereriloru. •
I n t r e aceste se scdla Ioanu Besze' si face
acca observatiune, cà poporulu se apropie cu
încredere catra casa, apoi daca voiesce cas'a ca
sê nu-si pérda increderea poporului, sê faca
cunoscutu tierei cumca d'in lips'a minîsteriuluî
ungurescu, nici n u pdte p r i m i petitiuni mai
multu, càci indesiertu va petîtiuna p o p o r u l u
daca dîet'a n u e in stare sê-i ajute.
Cas'a inse n u consente eu vorbitoriulu
ci trece mai departe la ordînea dilei, referad'a
comisîunei p e n t r u petitiuni se finesce.
Comîsiunea verificatdre p r î n referinţele
seu, Carolu Torma, face cunoscutu cà a decîsu ca
Maurîtiu Conrad si Vilhelmu Mellas deputa­
ţi d'în Colialmu sê se verifice definîtivu. Se
primesce.
Siedinti'a se încheia la */ 1 óra. d. m.
t

Siedinti'a venitdre va fi lunî in 14 1. c.

In momentulu candu Turci'a séu nemica fora de causa, asiè si fraţii noştri sê le invetie. Nu e ostenéla asiá mare aceea. T o t u adi Sambata a tienutu siedintia si
Rusi'a va intra in principatele romane, magiari candu recurseră la numit'a pro- Intr'altu chipa acést'a si pana acumu (?) comîsiunea p e n t r u causele natiunale.!
 D'intre jjranitié dé la Dunărea de j o s u Daca Rosetti a inceputu modalitatea Grecii moderni prin u r m a r e erau pro­
27 apr. v. numita, nu e tardïu a intrebá càore cum prietari si domni pe averea loru proprie si aperarea otàreloru ei.
poteau jMMgşvţ^ig.fr fi voits, eu ifluo'a, a o a<i-, : Asemene tractate se prenoira dupa l u p t e
Am cunoscintia despre modalitatea ar şapnc, si ä > f p r , l ^EJgrajce ctHttósce r

prin care domnulu C A . Rosetti, mini­
strulu instructiunei in Romartia, voiesce
a aduna membrii pentru comisiunea filo-
logiloru romani. Gelu putienu celu
informatu, nu e barbatulu care sê
mintiuni, dar totu mi place a nu crede
orbisiu, si- uaca scriu despre lucrulu-a-
cest'a voiescu numai sê, dau ocasiune la
:
lămurirea pareriloru.
. Mi se spune ca dm- Rosetti trimite
ftéua târ-imiBude a dreptulu ^bilete de in-
vitatmöeicatea unelepersóne.d'inArdélu,
Ungari'a şi d'in Banatu, cari in literatur'a
romana sunt bine cunoscute, si adeveratu
cà ar fi la loculu loru.
Dar sê me ierte dm. Rosetti daca i
voiu spune, cà Romanii d'in aceste tieri
au trii societăţi literarie, ad. la Sabiiu, la
Aradu, si la Cernăuţi. Prin urmare, óre
nu erá mai bine a provoca pre aceste-a
-ca, ele sê trimită bărbaţi in a caror'a sci-
intia aii deplina incredere, càci cu tote
pote oontielege pana la augustu.
Nesmintitu cà noi avemu incredere tatea nu este unu personagiu realu séu materi­
iü sciinti'a barbatiloru de cari se vorbe- alii ca sê nască ca o mama copii; d'in contra
sce, dar prin aceea cà dm. Rosetti i ehi-
ama de a dreptulu, e eschisa influinti'a
nóstra la'acea comisiune, si d'in parte-mi
crëdu cà e mai bine sê influintiàmu cu
toţii; ca ortografi'a ce se va stavila se
oblegè pre toti, sê nu se dica apoi cà
membrulu est'a e preocupatu, cel'a laltu
n'a participatu, — si Ddieu mai scie ce.
Modalitatea suspomenita dm. Rosetti
dóra a invetiatu-o de la „Famili'a care,
sê me ierte Onorata Redactinne a acelei
foi, mie mi se pare cumca candu se puse
a face la candidari. comise escèsu de mo­
destia, ceea ce domnului Rosetti trebuia
se-i bata la ochi. Cumca „Famili'a" si-a
aflatu ucenici la modalitatea ei, am ve­
diutu, si credu cà sunt ómeni de tóta
panur'a. (De ce sê nu fie iertate păre­
rile individuale si diurnalisticei. Red.)
D. Rosetti care e forte scrupulosu
in formele constitutiunali, dóra nu va voi
octroare in literatura, ca sê nu patimésca
acésta ideea, candu spesele si trudele se
vor fi facutu.
maWHHia filorag||&ru*^iÎwtrï, fre<á*ile
lçtt^i, idyfc ^ si1imj$i6un«, nu póte pfe­
c o
ife |rlwîf»^odufa^ a dreptuki.
•> . t U P *)
Románia.
Diuariele străine nespariau cu sciri
antiunioniste, mai alesu organulu «Le­
galitatea" lu portau pre budié. Deci re-
producemu unu articlu d'in acestu diu-
ariu, ca sê véda on; publicu cà nu contra
uhiunei ci numai contra principelui stra­
inu se rădica cate unu graiu:
Grecii si Romanii.
I n cestiunea despre principe strainu mi
s'a disu de mulţi pentru ce suntem mai scrù-
pulosi de catu Grecii, pe care noi insine intr'o
poema (1) i-am numitu fii ai libertăţii?
Caută sê respundemu la o asemene ces­
t i u n e seriósa. Cand am numitu pe Greci fii ai
libertăţii, am iutielesu pe Grecii moderni, ca
fii ai Greciloru antici séu ai Eliniloru ér' catu
pentru acei Elini i potemu n u m i mai cu dreptu
cuventu părinţi ai libertăţii; pentru cà liber­
Elinii ca omeni au invetiatu libertatea si au
cultivat'o in atatia secoli. sei cà
Scopulu nostru inse acî nu este pëi» !>«
esactitatea numelui, ci pentru a arata daca au
avutu Grecii dreptulu de a oferi coro'n'a Gre­
ciei u n u i strainu, si de avemu si noi acelaşi
dreptu ca si densii.
Grecii moderni,'si au fost perdutu patri'a
de mai mul ti secoli, pentru cà devenise pro­
prietate a Turciloru.
Grecii moderni, printr'o lupta de dece
u
ani, p r i n atâtea suferintie si chinuri, prin atâ­
tea sudori si sânge de eroi, si au creatu sin­
g u r i o patrie, o moşie a l o r u ; proprietatea erá
a loru ca a unoru celoru mai legitimi pro­
prietari.
Cordn'â Greciei au faurit'o insusi ei Gre­
cii, in foculu cetatiloru si caseloru incendiate
si au ocelit'o cu sângele loru. Acésta corona
mai anteiu a incoronatu piramid'a d'in ose­
mintele atâtor u eroi, atatoru mame eroine,
atatoru prunci martiri.
*) Stimatulu domnu corespundinte a luatu
cuventulu, l'a intrecutu tapt'a, precum se vede in rubric'a
nósti.i » Varietăţi," ni sosi scirea pre candu incheiamu nr.
trecuţii. Corespundinti'a o publicaramu totuşi càci
interesulu seu. Părerea nóstra va urmi mai tardiu, candu
ne vom ocupá de acésta cestiune. Red.
(1) La pavilonulu grecu.
m i n i s j m f e ^ p l l ^ o darui, flfeaffejf vinde. ?r-
Mpp nti -eŞvorb'a de au faetttu bine sé%
reu, •bferitu corón'a la strainu, géV
daca ivit frejjjejátitu Qp^gj vor jÉBenti päptrtt
cà au 'Ifwtu Wls^çe ^ ^ c . u t u ^ | Q ^ ' a ^ s k j | , d e
a s c v ^ i | ^ i i ^ i p | ^ àj^ttvà&i ttä*i'a fitfWf^.
dupa voie^c^^p'rcţTietaiea l o r u .
D e se vor repenti séu n u despre cate au
dispusu de proprietatea loru, este sarcina a tim­
pului de a aratá adeverulu. Astadi inse se ca-
iescu, pentru cà au inceputu a vedé, cà Greci'a
ar fi prosperatu cu multu, de ar fi remasu ei
insisi domnii Greciei, guvernandu-se do H y p -
silanti, Mavromichali, Mavrocordati, Canari etc.
A u fostu inse creatorii patriei loru si au
avutu d r e p t u l u d'à face ori-ce au voitu cu
dens'a.
Cu noi Romanii inse nu este asiá, noi
cei de astadi, n'avemu drepturile Greciloru. A-
cestu dreptu lu au avutu străbunii noştri, pri­
mii coloni Romani, cari au cuceritu Daci'a ca
o moşie a loru, cu insusi sângele loru.
Acést'a moşie s'a aperatu si s'a conser-
vatu de descendenţii loru de la T r a i a n u pana
la Radu Niger seu Negru.
Romani'a noua n'a l'ostu nici o data cu­
cerita de neci o ginta străina. T i é r a r o m a n a
au remasu in totdeun'a pana la Radu Negru.
P r e t u t i n d e n i eleminte romane se afla pe teri-
toriulu ei, si d'in B a n a t u l u Severinului, d'in
dóue ducate, mai multe capitanate, si inca si
|-iai multe parcalabie séu republice mai mari si
mai mici federative, se formera doue domniate
in tempii aceia de resbelu formidabili cu tă­
tarii ce devastară Rusi'asi Poloni'a, si cari nu
aflara resistintia si înfrângere de catu in naintea
peptului legiuiniloru romane comandate de
ducele séu campodusulu Negru, *) resistintia
mai tare de catu Carpatii, unde se batura pe­
ste 14 ani.
Aceste dóue domniate, dupa traditiunile
de la părinţi, fura numite mosli, ca nesce cu­
prinsuri lăsate de la moşi. Patri'a este u n u
n u m e modernii luatu de la Greci. P e scutulu
parintiloru noştri erá scrisu L e g e si M o ş i e ,
strigatulu eroicu de g u r a alu parintiloru noştri
erá L e g e si M o s i e !
Acésta moşie fu aperata cu sânge si con­
servata de la Negru pana, la Mircea.
Candu apărură torentele Turciloru, ca
sé tréea peste noi in Europ'a, pariaţii noştri
sub ducele si eroulu Mircea provediura a ase-
curá acésta moşie, dupa ce cadiù r e g a t u l u
tardiu
federativii alu Romano-Bulgariloru si inchieà
cu Baiazet unu tractatu de aliantia ofenaivu
si-are
*) C a m p o d u x , tradusu literalmente in limb'a elina
este un'a cu archistrategu, in limb'a slavona cu Voivodu
si apoi prescurtatu Voda.
<JB9Îce sub Vladu V., Bogdanu si P e t r u Raresiu.
Si in tote s'a provediutu de neinstrai-
niifea moşiei si de conservarea otareloru ei
«tecl|ntite.
>'S'a pusu ca unu testamehtu p e n t r u pos-
'^Cîa Pórt'a sê fie indetorata a recunosc e
p r e D o m n u l u alesu d ' i n t r e R o m a n i d e r e l i -
gi'a ordodo&a." - -
Acestu articolu fiacare vede cà n'a fostu
dictatu de i n t e r e s u l u . T u r c i l o r u , ci de patrio-
tismulu Romaniloru, luandu mesura de a nu se
dá g u v e r n a r e a moşiei pre mani de străini si
eterodosi.
Astfelu se vede in atâtea testamente de
parteculari ce d'intr'o mosîe a unei familie vora
spre binefacere a institui o mosîe publica, si
testatorulu léga, ca administratiunea aceloru
averi sê se lase d'in generaţia in alt'a la unulu
d'in membrii familiei sale.
Astfelu, d. e. mosiele mănăstirii Cretiu-
lesci, nu se potu administra de catu de unu
Cretiulescu; mosl'a Colintin'a nu se póte admi­
nistra de catu de u n u Ghica.
P e n t r u acestu cuventu, si dupa acestu
dreptu u n u Brancoveanu póte protesta, candu
incontra testamenteloru si legiloru i se usurpa
d r e p t u l u de administrarea mosleloru lăsate de
moşii sei.
Mosi'a dara acésta mare, catu RomahVa
intréga, s'a disu in totu de un'a T i é r ' a r o m a ­
n é s c a , adecă a R o m a n i l o r u ; si nime nu póte
d a r u i administrarea séu guvernarea ei unui
strainu.
Noi, Romanii, nu avemu d r e p t u l u ce
avură Grecii spre a oferi mosi'a publica d'in
neamu in neamu unui strainu, ce nu c de
nati'a si religi'a nóstra, neci insusi esclusivu
unei familii d'intre cele romane. G u v e r n u l u
{
nostru dupa lege si tractate este electivu, I VA
nu ereditariu.
Sê p u n e m u inse pentru unu minutu, cà
aru fi necesitate dupa atati-a secoli a ne con­
sulta noi, strănepoţii lui Mircea, Vladu V.,
Stefanu, Bogdanu, Raresiu si ai osteniloru loru
de la saténu pana la Bariu, a ne consulta ce
este de facutu acum in anulu D l u i 1866.
L% u n u asemene consiliu se vina Basa­
rabii, Mirciulescii, Buzescii, Farcasianii, Vaca-
rescii, Balenii, Cretiulescu, Golescii, Fîlipescii;
vina Ghiculescii, ala eàroru mosi si-au oferitu
capulu in sacrificiu p e n t r u aperarea Bucovinei.
Sê vina Sturdii d'in Moldov'a, Paşcanii,
Balsii, Rasnovanii, Movilii, Urechii, Costa-
cliii etc.
Sê vina locuitorii moştenitori si desmo-
steniti ai Banatului Severinului, ai Câmpulun­
gului, Curţii de Argesiu si ai Tergovistei.

FOISIORA.
ffleditatiuni de Domineca.
(Intruducere, — zefirulu si crivetiulu, —
rindunelele, — cari nu suntu aice? — o
paserica auria, — trei in numele . . . —
cei alalti potu remané — fetie — verde-
tiüri, — unu caru domnescu, — sieserii,
— o bute de vinu carei-a i lipsesce a
dóga, — arborele putredu, — revista
politica. —)
Domineca! . . . A c é s t ' a e diu'a carea ni-a
datü-o D o m n u l u sê ne b u c u r à m u si sê ne ve-
selimu . . . . dupa cele siese dile de lucru, sè
mai odihnimu, si sê meditàmu, sê ne cugetàmu
despre acele ce s'au facutu, séu au fostu ça —
sê se faca, póte si se voru face abunaséma —
oandva!
Acum'a dica ori si cine ce va voi, schim-
bese dupa zefirulu linu crivetiulu frigurosu,
— cada acum'a asupra arboriloru infrunditi si
înfloriţi ici colé si néua — inse nime nu va
poté dice cà nu e — p r i m a v é r a .
R i n d u n e l e l e , paserile anuntiatóre de
primavéra, desi cam rare, au sositu in Pest'a;
— indesiertu au totu asceptatumagiarii c a . d e ­
putaţii romani d'in T r a n s i l v a n i a sê vina la di­
et'a Ungariei, indesiertu au totu doritu p r i -
m a v é r ' a , reinflorirca arborelui, putredu alu
dreptului istoricu, sub care ar t r a i unii forte
cu plăcere, dar' rindunelele n u pré grăbiră sê
anuntie o primavoVa frumósa se iviră nesec
nori pe ceriulu politicei magiare éra-si
incepura suflările recoróse,.... n u vinu romanii
d'in A r d e a l u . . . . .
D a r ' éca sorele suride voiosu, càci a so­
situ o rindunica dep. Hosszú a ajunsu la
Pest'a bucuria in Iericonu inse unu
mare intieleptu magiaru pré intieleptiesce ob-
servéza:
Unde-su si cei alalti, càci pre mai mulţi
ii v e d u cà n u s u n t u a i c i ? !
Si domni'a h l i a nimeritu-o, càci dieu, a-
c e i - a nu erau aice, adecă in Pest'a.
Veni inse a dóu'a rindunica — deputa-
tulu Ocnei, Moldovanu, 'si ocupa loculu in
dieta; a cugetatu cà toti Iu voru întrece si
elu nu va mai afla locu liberu, inse abunaséma
cu mirare, daca nu cu multiamire, a obser-
vatu, cà nu l'a intrecutu nime, fara numai —
Hosszú.
E r a u dara dóue rindunele, celelalte inse
nu veniau, unde se vor fi ascunsu óre?
T r e c u r ă dile'ndelungate si n u se mai ivi
nici o pasere ratecindu pe orizonulu nemar-
g i n i t u . . , . . astadaţa dara nu va fi p r i m a v é r a ? !
Atunci apoi de catra Orescia éra se ivi
u n u punctu, care se prefăcu in o dragalasia
p a s e r i c a a u r i a — B a l o m i r i inca a sositu
la Pest'a!
Très faci unt collegium.
U n d e sunt trei adunaţi in numele meu
— a disu D o m n u l u — acolo voi fi si eu îm­
preuna....
Cei-alalti dara potu remané a casa, càci
suntu trei deputaţi romani d'in Transilvăni'a,
cari représenta pre romanii transilvăneni in
diet'a Ungariei!
Cine va si cugeta, ca sê protestedie con-
tr'a acestei reprcsentatiuniV!
Tute ar fi bine, dara ne camu face grigîa,
cà d. H o s s z ú — nu e mai multu r o m a n u ,
de-óra-ce mai de unadi s'a datu pe fatia, cà e
— s e c u i u ; si asiá naţiunea romana aci e re-
presentata numai prin — d ó u e f e t i e , — la
care inse mi va poté observa órecine, cà nu
face nemicu, de-óre-ce acele dóue fetie la vre­
me de lipsa voru jocá — si mai multe fetie.
Cu tote aceste, pare cà n'a sositu prima­
vér'a de multu dorita, pre mai mulţi i audu
vaietandu-se, cà ar senti nu sciu ce ven-
turi recoróse; aceste inse abunaséma suntu nu­
mai nisce închipuiri, de-óra-ce se potu observa
destule v e r d e t i u r i pe ici pe colé si vedu
mulţimea orasieniloru alergandu in paduriti'a
orasiului, séu intre munţii romanteci de peste
Dunare da, càci astadi e Domineca, diu'a
in care-a nu numai cei avuţi, ci si cei sermani
se potu bucura si veseli — daca au cu ce!
Sê mergemu dara si noi afara in eam-
pulu l i b e r u !
Cei d'in provincia, mai alesu sătenii nu-
si potu închipui ce plăcere e pentru u n u lo­
cuitorul d'in orasiu de a merge d'in inchisórea
zidiriloru 'nalte afara la libertate . . . . numai
robulu scapatu d'in robia va sei ce "însemnez*
a se senti omulu — l i b e r i i , macaru celu pu­
tienu pe câteva orc.
Esimu dara d'in chilia si cautàmu mai in
apropiere unu „omnibus," adeea u n u caru
d o m n e s c u in care se cara mai alesu omenii
se r m a n i .
Asiá grabimu si ne suimu in acestu caru
comunisticu, inse cu tote cà e o inventiune de­
mocratica, totuşi nu e atatu de comunistica, ca
numai asiá. fara nici o grigia sê te sui, si apoi
sè nu-ti pase de niniene, ci dieu si aci, mai
n a i n t e de te-ar duce vre-unu pasiti, trebuie
sê — p l a t e s c i .
C a u t u iute sê-i platescu, daca nu-î a l t u
modru de scăpare, si neayendu bani manuntiei,
scotu o bancnota de 1 fiorinu si o dau caraU-
siului. — Acest'a numai decatu mi întinde
vre-o trei bucatiele d'in bancnot'a mea sî mai
vre-o doi-trei cruceri
— Dar' ce voiesci cu sdreaiiele aceste?
Iu întrebai.
— A p o i die, ti dau ee-ti mai cuvine d'in
bancnota, séu daca nu voiesci apoi multiamescu
de bacsisiu
— Ba, ne vom lasá àstadata de atat'a
bacsisiu, càci me temu cà ti va strica, si dàmu
s i e s e r i , ér' nu sdrentie
— D a r ' de unde sê-ti dau s i e s e r i candu
d'aie d'aceste-a nu se mai capeta in tóta Pest'a?!
N u voiam sê-i credu, ci, vediendulu cà e
plinu de vîriu, ca o bute, cugetai cà i liptesce
o d ó g a . D a r a p r é curendn m e p o t u i c o n v i n g e ,
cà bietulu carauaiu a avutu > cuventu sê dica
cumeà n u se mai capeta sieseri, de-óra-ce de
vre-o cateva dile i n t r ' adeveru au peritu sie­
serii, ca si candu i-ar fi inghititu pamentulu.
A c u m ' a dara în lips'a baniloru manunti
sferh'càmù bancnotele.... Ore cé se* însemne
acést'a?
Se dice cà a r g i n t u l u s'a topitu eàci in­
cepe a-i fi c a l d u cuiva (despre auru neci
nu se mai face vorba, càci l'amu si uitatu,
decandu nu l'amu mai vediutu); deci si acestu
s e m n u d e c ă l d u r a inca dovedesce cà e p r i ­
m a v é r a , — numai me temu ca acést'a căldura
s ê nu ne prejolésca cumva, apoi.nu-mi pasa
daca va incaldísi — arborele dreptului istoricii
si asiá de multu doresce; inse daca va si
 Sê vina strănepoţii Rosioriloru d'in Tele- p r e tronulu Negriloru, Mirciloru, Stefaniloru, de Hohenzollern de catra adunarea 1er dicemu secure, a le unui resbelu märe
brmanu, ai Verdisioriloru, a vechiloru doro­ Mihailoru, pe tronulu Basarabiloru. gelativa. civile nemtiescu: ésploatarea Germaniei
banţi; sê vina toti proprietarii moşneni séu Si apoi, pentru binele ce-i dorimu acelui
si despoiarea ei de catra inimiculu fran-
razasi, sê vina locuitorii t u t u r o r u parcala- strainu, — lu sfatuimu sê n u vina, luandu-se CONFEDERATIUNEA NEMTŒSCA.
bieloru, sê vina toti boerii de n e a m u ;
cescu. » Majoritatea mare — incheia —
dupa nisce individi fara lege si fara principie. Prusi'a vediendu procedur'â state-
Da, Romani, p e patulu morţii ndstre, celu putienu in provinciele Renului, e
Sê vina toti descendenţii celoru ce au loru secundarie nemtiesci, deveni su­
aparatu ca Grecii, cu sângele acésta mosle, fiii nostri ne vor i n t r e b á : „Tata, moşii si pă­ forte departe a se insufleti pentru res-
prima, càci cugeta cà ele de fric'a èi se
lăsata ndua ca depositu, spre a o lasá si noi rinţii tei, ti-au lasatu o mosle, o patrie, si belulu, care credemu de comunu cà se
dreptulu la fiecare Romanu de a se s u i dupa vor bágá intr'unu Cornu de capra, seu
posterităţii cu acele-si d r e p t u r i si detorii; sê poteá lesne incungiura, bă se pote si a-
vina ei sê p r o p u n ă u n u consiliu, si ei sê se capacitate si siervitiu pe tronulu României; si cà in casulu celu mái nefavoritoriü pen­ :
cum'a, föra ca Austri'a séu Prusi'a sê
consulte' despre ce am ave dreptu a despune, tu cum de nu-mi lasasi neci moşie séu patria, tru Prusi'a, ele se vor dechiara cu reso-
sufere dauna in onóre séu dobandai" '
despre mosi'a parintiloru nostri. neci drepturi, ci sengura detori'a d'a fi supu- lutiune pentru neutralitate. Dar se in­
tulu, suditulu unui s t r a i n u ? 3 A u g u s t u , si Austri'a e in stare ca in momentulu
É r a n u o a d u n ă t u r a de p u i de fanarioţi, templa tocm'a contrariulu caşului ce se
3 A p r i l e au ucisu cativa individi: voi ati erumperei resbelului, sê insufle Prusului
in pregiurului caror'a se aduna o mulţime de pareá cà lu presupune d. Bismark. Sta­
venetici, ce n'au neci originea neci numele de
ucisu nati'a intréga." respectu prin tactic'a ei, se póté ca ea —
Toti cunoscu doctrinele ndstre de mai
tele nemtiesci purcedu a se contielege a
Romani, cum si o m u l ţ i m e de vagabondi, tur­ precum scie si diuariulu cu scentieminte
multu de 4 8 de a n i ; noi nu declamànu; tipàniu supr'a operatiunei comune contra Pru­ 1
burători de meserie; si cari in energl'a despe­ prusesci „H. B. H. — sê se impace cu
rata, ce au toti telîiarii sê sparie pe adeveratii inse desperaţi d'in fondulu inimii. siei, in care domnitorii nemtiesci pri^
Itali'a, si apoi tóta poterea militară sê o
Romani, sê pressure adunările si candu sê ne Candu am debutatu in lume, atunci, a fi vescu pre unu inimicu comunu tronuri-
cinev'a Romanu, nu insemná de catu a fi mo-
indrepte in contr'a Prusului, càci se cre­
impună u n u sublin.n ca Cuza (fin scol'a loru, loru loru, éra partitele liberale a le sta-
jicu, si intieleginti'a capitalei si orasieloru se de de comunu cà persóne de influintiain
candu sê ne silésça prin plebiscite a ne dá teloru respective privescu in regimulu
mosï'a dê l a părinţi pe mari'a u h u i strainu grecise cu totulu. cabinetu sunt mai gat'a a se impacá cu
prusescu despretiulu pentru liberalismu
eterodosu cathólicu, era sublimu si acest'a, P a t r u dieci si optu ani am asudatu, ca Itali'a, de catu a renuheiá la antàgonis-
sê dau Romaniloru consciinti'a de sine, cum in Germani'a.
pdte ^periandu Iiimea,cà asiá voiesce Napoleon mulu contra Prusiei.
dice D . Elia Regnault, ca sê facu p r e Romanu Scimu cà crisei cei mari de comunu
Sê vina toti descendenţii proprietariloru
a se stima ferice cà e r o m a n u , cà are limba i premerge unu pieu de linisce. acést'a ITALIA. Vom incepe cu SantVa Şa
adeverati si aperatoriloru si àsecuratoriloru
si drepturi.
aceste-i mosii-vaste, ce se numesce tiér'a roma- acù esiste, dar nu ni potemu splicá daca Pontificele romanu. Vaţicanulu e plinu
O ! triste si amarite caruntetie! daca Ro­
îiésca, se vina ei sê décida de acésta cestiune are sê-i urme crisea, séu i-etragerea pla- de bucurie, — pentru ce-va resultate?
manii pana in fine, nu s'a desteptatu de catu
vitale, de potu calea legile, tractale si testa-
ca sê-si spargă testamentulu parintiloru sei, nuriloru prusesci, spariate de constela- ba, pentru speranti'a cà dóra va recapetá
mentele parintiloru loru. marcele si Umbria, càci crede eà a ba-
daca, de unde erá proprietarii moşiei loru tiunea noua politica.
Cu acesh-a voiu luá si eu p a r t e in con- proprie, se decidu a deveni supuşii séu suditii
Parte mare a diuarieloru prusesci tutu ór'a d'in urma a imitatei itaHane.
siliu, eu Tergovisténulu Radulesculu, cu mine u n u i strainu cu ereditate la tronulu loru pro­
ne-ar indreptatí a asceptá casulu d'in ur­ Bucuri'a acést'a nu se póté inca splicá eu
dofescu se vina toti fraţii mei de religiune, p r i u ; de ee n'am moritu inca pe la 1820, candu
Greci, Bulgari, Şerbi, ce s'au inpamentenitu, pentru intei'a data am pusu man'a pe péna ca ma, intre cari ainintimu de „Köln. Z." ce-va faptu positivu, de catu numai cu
si cari au d r e p t u l u ca si noi de a decide de sê scriu p a t r i e si n a t i u n a l i t a t e ? ce iiitr' unu articlu de fondu descrie ca­ faimele cumca 40.000 de Franci vor
voiescu a ne g u v e r n a unu catolicu, care se
D e ce n'a potutu, o Romani, se tréca lamităţile resbeleloru, pentru a face im- veni a ocupá Neapolulu, care ar fi me­
umple tiér'a de iesuiti.
sufletulu meu in sufletele vdstre, ca sê nu de- pressiuni in cetitori recurge si la frasele nita a primi de rege pe principele Na­
Atunci ne vom consulta cu toţii de este viniti prada si victima strigoiului fanariotis­ poetiloru nemtiesci. Se plange cà in Pru­ póleoné. Russi'a va ajuta Austriei incon-
dreptu, de este logicu, pentru cà ne-au insie- m u l u i -ce de 18 ani ne suge sângele, si astadi si'a de la 1 8 1 5 a crescutu o generatiune, tr'a Italiei, va padi GalitVa ca asiè Aus-
latu epistatii moşiei, profitandu d'in iiesciinti'a vine cu ai sei spre a resbuná p r e toti fanarioţii
care cunósoe regbelulu numai d'in po­ triei sê-i fie cu potintia a lucra in linisce
•ndstra despre drepturile apstpe, de este dreptu, alungaţi de Vladimirescu la 1821, si de cei
de este logicu a ne d a r u i mosi'a la străini, ca de la Islazu in 1848.
vesti, traditiuni, si d'in priviri îndepăr­ in contr'a Italiei. Prelaţii credu cà res-
proprietarii mosîi Blandusorii. I. Heliade R. tate; acésta generatiune imbuibata in belulu va conduce la confederatiunea
Astfelu protestàmu naintea naţiunii intregi, bunăstare, a capetatu acù indemnu de italiana, respinse de ei alta data, dar a-
Cu referintia laRomani'a se respan-
uaintea ppteriloru g a r a n t e contra plebiscitului resbelu. — Aréta mai departe cà ar fi cum'a ar primi-o bucurosu. Se dice cà
dira in lume urmatóriele telegrame:
n e l e g i u i t u (caci de nimeni n u s'a legiuitu), nebunie a crede cumca unu imperiu de S, Sa Pap'a a primitu de la Vien'a infor-
B r u s e l a 12 maiu. »Ind. b." dice:
inrentiune a u n o r u venetici t u r b u r ă t o r i de o miia de ani casi Austri'a, s'ar poté ne- matiimi multiamitórie pentru eventuali­
meseria, ce fanatisandu ca niste impostori Rusi'a are intentiune, in casulu erumpe-
mici prin cate-va speditiuni, séu s'ar tăţile venitoriului. Se intielşge cà aceste
PléVa, cum o numçscu ei, constrinsera si rei resbelului, a ocupa Romani'a.
poté aduce pentru totdeun'a sub domni- combinatiuni pana acum'a nu se vediura
guvernulu si natî'a spre a servi unei politice P a r i s 12 maiu. Armi'a turcésca va
de aventurieri. rea Prusiei celei cu multu mai mice ; a- aiure de catu numai in Rom'a. — Intr'
intra in principatele dunarena, dupa ce
Protestàmu de astadata eu. tota enerjţi'a tare invingere Prusi'a n'àre sê ascepte, aceea poporulu de Roma, cerbicosu ca
conferinti'a de Paris si-vafi datu învoirea.
in numele legiloru si a tractatèioru, si des- si chiar daca i-ar suçede, se lie convinsa, totdeuua, de felu nu vre se fie de păre­
P a r i s 13 maiu. Conferinti'a princi-
amagindu-se toti a d e v e r a t i i Romani, vor pro­ cumca poterile străine o ar ucide pentru rea lui Antonelli, ci se insufletiesce pen­
pateloru dunărene si-a decbiaratu Învoi­
testa d i m p r e u n ă cu noi. fruptele invingerei. D e candu Napóleoné tru consolidarea si întregirea unitatei
rea ca trupele Sultanului se ocupe even-
Ér' daca, intrige ascunse, de d'in afara vorbi in Auxerre — continua numitulu italiane. Junimea o ie la fuga d'in Roma,
vor face sê se calce legile si tractatele Roma­ tualminte principatele.
diuariu — a trebuitu ca si celui mai ne- ca se tréca de voluntari la Garibaldi; a-
niloru, si drepturile loru de proprietari ai BUCURESCI 13 maiu (nóptea)
cugetatoriu sê-i cada soldii de pre ochi mintimu unu datu statiscu, numai in nóp­
.tronului; atunci mii de Romani vom sei a. mori, Salve de tunuri insciintiéza poporatiunei
si nu vom lasá sê se suie u n u strainu eterodosu in acestu momentu alegerea principelui si sê prevéda urmările probabili, sê nu tea de 1—2 1. c. fugiră d'in Roma 50 de

primi căldura, sê se scie folosi de ea,sê se im-
prascie in laturi ca sê pdta p r i n d e radecinc, cà
unu arbure cu o radecina numai n u pdte trai.
— E i ! dar' unde suntu sieserii, séu
„strimbele" precum le numescu in B a n a t u ?
întrebai pre u n u „domnu" ce siedea langa
mine.
— E u nu sciu dieu, — dise elu —
credu inse, cà se vor fi pusu de aducere a
minte — in rnuseu.
..^•^JSstLj^bm* »Ä&wju .ace/ţţu respunsu.
fnirneritUj càci inár'a<|eyeru sieseriulu e o r a r i -
| t a t e m a r # $h Pèsfif*^- eS celu-fiiftitnu de vre-o
I câteva dile n'amu vediutu nici u n u l u .
I Intr'aceste carulu domnescu sborá cu
«noi, si eu fara de voia făcui o „ r e v i s t a p o -
p i t i c a " asupra c o m p l e x u l u i ce erá in acestu
\ caru comunu . . . . me aruncai ih bratiele
*unei dieitie frumdsa, in bratiele — f a n t a s i e i ,
:
J carea me straportia ft'm regiunile politicei
r
:
'nalte, nu mai d ê eapulu' meu . . .
«chiar ca unii politici de „ p o l i t i c a n a l t a "
r . . . . si fara a sei, cà ce facu, începui a dudûf
jcanţdoţtiţl jl^çioristsi\u''-it
S i
I De-aice paß' la Brasieu . mai erau vre-o doi romani, inse aceia niai
ţ. Nu-e rbmàiiu mare ca eu, —
I Deci m e rogu lui Domnedieu,
I S ê vina pe d r u m u l u meu,
a Totu romanulu b u n u si r e u !
S I n caru erau représentante mai tdte
Sf natiunalitatile si popdrele d'in Ungari'a.
I Acolo erá u m r s e r b u , carele se totu vai-
| t á cà e pré strimtoritu, si dicea cà mai bucurosu
f ar merge calare dacaar avé i a . d & m n a P ' e » Zelen-
f c'a" luiadeca calulu seu celu verde, care asiásbdra
— de nici nu se vede si cocnietá cu o
b á n i r a Jcröateflcä, carea siedea fatia eu den-
sulu, firesce cà schimba priviri amordse . . . .
si se totu suia de u n u curtenitoriu cam pré
indresnetiu, carele i totu lingusiá si se laudá
cà e magnatu magiaru, inse tipu'-i celu marcatu
pré evidinte lu tradá cà e — j i d a n u . Mai
bine inse erá representata naţiunea germana
prin u n u b u r g e r u , n é m t i u , carele si-a adusu
si credintids'a sa socla împreuna cu 7 copii
mai marisiori si mai mititei, catra cari se mai
alătura si o bucatarésa corpulenta d'in Boemia,
apoi o servitdre si — u n u catielu- Asiá dara
germanismulu ocupa mai totu carulu, dara erá
dé âitia si u n u u n g u r u de o constitutiune
grandidsa, carele radiemandu-se pre o bdta
crâncena, ca pe u n u dreptu istoricii, iutdrse
spatele si se opuse cu tăria acelei influintie
germanisatdre; langa densulu siedea o ddmna
de origine s l a v é n a , adecă o totdica, carea
cocheta cu diu Pista si se alipea catra densulu,
pana candu acest'a nici nu observa ddra, cà
p a n s l a v i s m u l u crinolinului se estindea totu
mereu, si abunaséma ne-ar fi acoperitu pe toti,
de nu resistàmu si noi cu constitutiunii« ndstre.
E i i repiresentam n a t i ' a r o m a n a , adeveru éà
multu represeritàu birocrati'a, si absolutismuţi,
càci . . . . p e n t r u cà . . . . d e d r e c e . . . . acunfa
nu sciu de ce si p e n t r u ce, numai destulu ţ a
asiá am auditu delà unguri, apói ei vor *fi
sciindu acést'a mai bine, dar' atâta potu spune,
daca n'amu spus'o inca — d'in modestia (!), <&:
eu n u cunoscu romanu mai b u n u de catu mine
pe fati'a pamentului!
Eu sum romanulu mare,
Celu far' de-asemenare,
Ce pentru-a mea naţiune
Di-ndpte m'ostenescu . . .
apoi mai departe nu dieu, càci toti potu
vedé cà s l a b e s c u si me totu t o p e s c u ; si
aceste tdte le facu pentru . . . . fericirea com­
p l e x u l u i meu.
Dar' cu tdte cà sum romanu atatu de
mare, erá sê remanu pe giosu, cà nu mai ave-
amu locu in caru, inse mi veni u n u cugetu
bunu, unu cugetu m i n u n a t u si mc aruncai
repede ca o ac u i l a r o m a n a in bratiele —
lui Pist'a! Aci apoi m'am odihnitu cum se
cade, càci elu me primi bucurosu in sinulu
seu, si me legăna incetisioru, si me adormiá
cantandu-mi dulcisioru: „Nani, nani pui-
sioru . . .
A m ù nu mai sciamu cà mai este lume
—• p e p a m e n t u , sboramu totu mai susu la
ceriuri si visamu visuri usidre, si vedeamu
implinitu dorulu meu . . . . totu ce vedeamu
era unu quodlibet, u n u singuru c o m p l e x u , . . . .
atunci am disu: acum slobode D o m n e pre
robulu teu càci a vediutu
Trosc, prr, vai, b u m ! (botaiade? cor.)
Ce vediui? Toti eram la pamentu, erá
o scena grozava, tdta lumea s'a ruinatu ? ! . . .
ba, nu —- ci numai carulu — s'a rèsturnatu.
S u b amiculu meu Pista s'a r u p t u osi'â
carului si n e imburdaramu —- „cum se cade!"
Toti n u mai sciau de capulu loru, eu
inse nu mi am p e r d u t u presinti'a ci desei:
„Si fractus illabatur — „omnibus" —
impavidum ferient r u i n a e . . . . stăteam neclim-
titu si cu gloria, ca Marin asupr'a ruineloru
Cartaginei . . . .
Mare eram eu atunei-a, dar' nici acum'a sum •
nu me temu eu de o puşca — de socu!
Intr'altu chipu, nu se vatemà nime, ci
ne scolaremu toti in pace, pornind u care pe
giosu, care p e picidre p a n ' la ospetari'a d'in
apropiere. — , Aci apoi sub arborii tufosi ai
naturei reinviéte, ne puseràmu cu toti l a mésa,
— si toti cu u n u sufletu si cu-o anima sţriga-
rámu — se n î se aducă d e b e u t u si de mancafu,
unii ërau superàti, altii rideau, unii dădeau cu
pucidrele, altii éra chiotiau, erá t u r n u l u Babi-
lonulu . . . . tocmai ca in diet'a d'in Pest'a.
I n fine ni se implinira dorintiele. Man-
cámu si beamu, ca la nunta, eramu voioşi, ni
petreceamu fdrte bine.
Precum, in datine, in portu, etc. asiá si
in petrecere fiecare naţiune séu poporu si-are
ceva caracteristicu. Asiá vedeamu p r e n é m -
t i u l u cà se săruta cu vecinii, numai nici candu
nu se uitá a impartesi in acésta gratia si —
catielulu, abunaséma ca sê faca gustu mai mare
de sarutatu si altore-a. S I o v a c u l u incepù a se
laudá cà-si bate muierea, numai p e n t r u cà elu
acuma e in voia buna, apoi sê faca plăcerea
deplina p e n t r u amicii sei. S e r b u l u cânta:
mnogaia leta — plina e canavet'a, si totu în­
treba pe vecinulu seu, cà ore unde ar capela
elu o — capra? càci fara de acea petrecerea
şerbului nu e deplina. U n g u r u l u — incepù
a ' p l â n g e , sirva vígad a m a g y a r !
Dara E u ? !
E u ca r o m a n u si inca — „echt" romanu
-— amu inceputu a c â n t a canteculu m e u :
De-aice p a n ' la Braşieu,
N u mai e romanu ca eu . . . .
I n fine protestu! N u demultu vediui in
fdi'a acést'a numele „Cassia," me rogu, eu
Cassiu.

teneri spre scopulu numitu. Ostaşi itali-
ani paresescu stindardele papali, si e
téma cà in casu de resbelu S. Sava poté
contá numai pre soldaţii străini. Poporulu
o spune cà e gat'a a se aredicá casí unu
senguru omu. — Ar fi de doritu ca pre­
laţii Romei sê lucre mai cu seriositate si
energia pentru a asecurá sórtea orasiului
càci ea nu pote fi pusa asié lesne in jocu,
fiindu cà intereséza o lume intréga, lu­
mea catolica.
D'in Florenti'a se scrie cà regele s'a
invoitu in principiu a forma unu corpu
de voluntari, constatatoriu d'in 17.000
bărbaţi, care, fiindu lipsa, se va inmulti.
Spre scopulu acest'a s'a compusu comisi-
une incredintiandu-i-se gatirea proiepte-
loru pentru efeptuirea planului. Membrii
comisiunei sunt parte ómeni de ai mili­
ţiei, parte capacităţi recunoscutu d'intre
aderintii lui Garibaldi, astfelu catu nu se
póté constata rapede majoritate la vo­
tare, ci cauta sê asculte la capacitari si
unii si altii. D'in a lui Garibaldi sunt:
Fabrizzi, fostulu alter-ego alui Mazzini
in trebi militare, gen. Corte, Nicotera,
maj. Cairoli. Prin acésta procedura gu-
vernulu e baricadatudetóte laturile, daca
poporulu striga: voluntari, i serespunde
sê ascepte pana va fini comissiunea lu­
crările sale. Daca diplomatVa ar cere
s'a intemplatu spre binele ambeloru parti.
Astadi Italia stà sengura, celu putienu
deocamdată. Veron'a de la 1859 s'a inta-
ritu multu, si e recunoscutu cà numai
prin incheiare perfepta se póté luá, la
ce s'ar recere armata mare, fiindu cà
cetatea e bine provediuta pre unu anu
intregu eu tote cele de lipsa. Totu acést'a
se pote dice si despre Mantua, ba prin
sistem'a condusului apeloru dóra e mai
tare de catu Verona. Mantua are in trei
linii condusulu apeloru, d'in laculu de
sus, de medilocu si de jos, d'intre cari
cele doua sunt gat'a. Cam la patru cliilo-
metre de Verona e fortaréti'a cea tiépana
numita. St. Lucia cu 18 tunuri in trei
laturi, éra in a patr'a, îndreptata catra
Verona, are 40 siantiuri paralele late de
4 mètre si afunde de 3, a caror'a fundu
e gatitu cu aparate de cadere si de amă­
gire forte periculóse. — Prin întărirea
cetatei Cremona, Italianii la tóta intem-
plarea opunu unu triunghiu patrun­
ghiului austriacu, dar triunghiulu italianu
Ferrara-Bologna-Cremona, are mai pu-
tiena insemnetate. Ambele parti nisuescu
a studia aceste punte însemnate, precum
a se pregăti si pentru asediu."
„J. d. Dbts" publica in 14 1. c. o
corespundintia de'n Florenti'a ce afirma
cà Itali'a nu se crede mai multu ihde-
pre elu. Sér'a in teatru aude T i a r u l u intem- cu viptuale, p e n t r u elu neci va Ten/ acesta
plarea, chiamà apoi pe teatralistu ca sê-i espri- necesetate, — precum se afirma in cercuri
me părerea de reu, acest'a i adresa r o g a r e a : militarie.
„Me rogu, Imperate, n u me mai a g r a i pe stra­ = Escelenti'a Sa, Tavcrniculu, imbià de-
ta, càci acést'a me compromite." T i a r u l u re- putatiunii regnicolar« ungaro-croata' u n u dra-
spunse r i d i e n d u : „Eca, domniloru, u n u omu gomanu d'intre oficialii lui, care se midilocésca
p e care l'a compromisu T i a r u l u Rusiei!" desbaterile intre magiari si croaţi. Deputatiu-
= Imbucuratoriu. „Gaz. T r a i e i " ne nea inse, care si propusese sê tiena pertractă­
incunoscintiéza cà Maj. Sa cu resolutiunea d'in rile in secretu, refusa cu multiamita ofertulu
2 apr. 1866 a binevoitu aincuviintiá ca p e n t r u Escel. Sale.
gimnasiulu romanu gr. or. d'in Brasiovu sê se
= O. r. diregatorie de asecuritate de la
mai dee p e frei ani incependu de la 1865 sub-
granitie li se inmanuà o lista cu 6 9 emigranţi
ventiunea de cate patru mii florini v. a. p r e anu.
periculoşi politici, caror'a intrarea i n statele
= „Remuneratiunea diuaristiloru" c. r. fara de licenţia straordenaria d'in partea
e titlulu u n u i articlu in „ K o r u n k " de la 9 I.e. c. r. presidiu d e l o c u t i e n i n t i a d ' i n V e n e t j ' a n u l i
d'in care estragemu numai cà d. Kővári aréta s'aconcesu nici p r i n p r é in. b i l e t u d e mana d'in
cum la alegerea de deputaţi magiarii T r n i . nu
1 I a n u a r i u a. c , ce se referesce la emigraţii
numai ignorau p r e publicişti, ci lucrau in con- politici d'in r e g a t u l u lombardu-venetianu.
tr'a loru. —- D . K ő v á r i se póté mangaiá cà in­
z= T r e b i l e negotiatoresci sunt in dog»
t r e publiciştii T r n i . neci u n u l u n'a facutu atat'a
atatu de slaba, in catu negotiatorii a u i n c e p u t u
p e n t r u naţiunea sa catu Baritiu p e n t r u Romani,
la împuţinarea personalului ajutatoriu.
si totuşi la dieta partecipà cu mandatu de re-
— Espusetiunea d'in Paris^ pentru
galistu. Ó r e Romanii de acum'a, cum vor splicá
incurcaturele politice, nu se va amaná.
urmasiloru loru fapt'a acést'a?
==. Siedinti'a dietei ung. d'in 14 1. c.
= Prochiamatiune émisera maresia-
e de putienu interesu, dupa, insciintiarea re-
lulu tierei Austriei inf. si primariulu capitalei
sultatului votarei pentru cele 5 comissiuni,
imperiului, porta datulu de 12 1. c. tintesce la
urmà conferintia inclusa, in care — se dice —
compunerea unui corpu de voluntari, dar nefi-
fu vórba de afacere personala. Decursulu in­
indu medilóce, provoca la oferte de b u n a vóia.
tregu in nr. ven.
= Monet'a menunta despar use d'in
cursu cam p e n t r u o di, speculanţii vedindu a-
Cursurile din 14 Maiu n. 1866.
giulu mare nu mai dedeau de la sine bucăţile
cate de 10 cr. ci in casu de lipsa numai bani bani nlarf.
de arama, d a r nu prè erau neci acesti-a. Ast­
Imprimantele de atatu:
felu avendu necesitate a cuniperá cate doua Cele tu 5 % in val. austr. 46- 75 47 25
séu trei obiepte de pretiu niicu, scliimbandu n „ contributiunali d. 1866 '/» 99- 10 99 30

splicatiune, i s'ar respunde cà corpulu forata si nu atacá pe Austria. Denumirea cate doi fl. séu trei, p r i m i a i b a n i de arama catu
n n nóue in argintu 70 50 71 —
Cele in argintu d. 1865 (in 5 0 0 franci) 64 50 65 50
de voluntari nu s'a formatu, proieptèle oficiale alui Garibaldi e unu actu de nu mai poteai porta. Acestei neplăceri fece ca- Cele a n
natiunali cu 5 % ( j - ) ' ' 68 — 58 26
51 51 50
resbelu. petu u n u articlu a diuariului oficiale „ W i e n e r „ metalice cu 5°/o —
— 54
nu-su gat'a, n'au sositu inca la regele, „ n „ maiu—nov.i....'. 64 25
Zeitung," in care dice intre altele: „Cass'a sta­ 44 7 5 45 25
deci nu se póté dá splicatiune despre ce 41/jO/o „ 39 — 39 5ü
t u l u i are la despusetiune u n u prisosu cam de 4% » »9 50 30 —
nu esiste. D'in aceste cause e probabilu
cà regele numai in momentulu erumperei
Varietăţi. 2 milióne fl. in moneta cate de 10 cr. care in
casu de necesitate se va dá cursului, fiindu cà
3% „
Efepte 4 e loteria:
Sortile d e statu din 18G4 • 56 60 56 8 0
resbelului, va dá santiune infiintiarei cor­ „,% Tergulu Sabiiului din Aprile administraţi unea finantiaria p r i n legea d'in 17 n „ n lSGO'/jinceleintrege 68 — 68 2 0
71 5 0 72 —
pului de voluutiri. fMaiu.J T e r g u l u de vite au fostu forte cerce- nov. 1803 e i m p o t e n t a a tiené in cursu mo­ n „ n n '/s separata • •
65 7 5 66 3 5
» n 4 % din 1854 .....
tatu. N i se spune d'in parti competente inse, neta menunta pana la 4 milióne, d'in acesti-a '» . „ din 1839, ' / • ä
11p
50 ua 6 0
Societatea celoru „un'a miia" in cà, afara de vitele de cai de rasa mai nobila, pana acum'a sunt in cerculatiune numai 2 mi­ n bancei de eredetű
n societ. vapor, dunărene cu 4 % •
Bergamo a primitu epistol'a lui Gari­ nu au fostu multa căutare. Preste totu putemu lióne." Monet'a menunta incepù, domineca (in „ imprum.princip.Eszterházy k 4 0
„ Salm a
baldi, prin care se invoiesce a fi presie- caractérisa t e r g u l u trecutu astfelu: reiaţi vu y , 1. c.) salutaramu revederea si a bucatiloru cont. Palffy
3
i
mulţi vendiatori si putini cumperatori. cate de 10 cr. desi agiulu e totu acel'a. princ. Clary * , "J t
dinte onorariu acestei societăţi. Intr'ade- cont. St. Génois » I I
P e n t r u o mai viia intipuire despre acestu — P e s t a l l m a i u . (Societatea litera- — —
veru acést'a neci nu competiá altui-a, de II princ. Windiechgrätx 1 2 0 15--
t e r g u s ê spunemu cà pretiurile cailoru cele mai cont. Waldstein 17-50
•
ria d'in Bucuresci) se apropie spre realisare. II *,».
_ —
„ K e g l e vicii à 10 ia—
catu ducelui loru. Garibaldi crede cà a- inalte au fostu si p a n a la 2 2 0 fl. au fostu inse II

D . C. A . Rosetti ministrulu culteloru a t r a m i s u Oblegatiuni Aeaaarolnator« im

cesti bravi vor forma sirulu care in res- si cu pretiulu de 10 fl- si mai eftini. P r e t i u l u decretele si invitatiunile membriloru. D . Ro­ p&mentu:
bele va merge in antea teneriloru, si-i viteloru cornute de tâiatu, varia intre 4 5 fl. manu red. Concordiei primi ieri însărcinarea Cele din Ungaria «•• ••< 59 6 0 61 —
75 fl.-, de j u g u i n t r e 30 — 90 c a p u l u ; o vaca „ Banatulu tera.. '• • 57 5 0 58-50
va invetiá cum trebue sê sparie pre ini- ca sê impartiesca decretele membriloru d'in „ Bucovina 54.60 55-50
de taiatu 3 0 — 60 fl.; cu vitielu 20 pana in Ungari'a, Banatu si Transilvani'a. S u n t d e n u ­ „ Transilvania 52 — 53-50
micu. — In 4 1. c. a plecatu d'in Floren­
70 fl.; vaca ste'rpa 16 — 2 5 fl. P r e t i u l u unei miţi d'in U n g a r i ' a dd. Romanu si Hodosiu. Aotluni:
ti'a o persona oficiale catra Caprer'a cu 01 varia i n t r e 3 si 6 fl. u n u i mielu intre 1 si A bancei natiunali • • •• • 658 660- -
D ' i n Transilvani'a dd. Baritiu, Cipariu si Mun-
„ d e eredetű
depesie importante pentru Garibaldi. 2 fl. o capra 2 — 6 fl., u n u iedu de la 60 cr.
123 — 1 2 3 - 2 0
teanu, éra d'in Banatu dd. A n d r e i u Mocioni si
,, „ Bcontu • -, • • 518 — 520 • —
„Gazzetta di Milano" d'in 12 1. c- p a n a la 1 fl. 20 c r . Porcii de taiatu variau in­ Babesiu. Totodata d. Romanu e impoternicitu,
„ anglo-austriace • 69 5 0 6 0 - - -
A societatei vapor, dunar. 403 — 4 0 5 - ^ -
asecura cà taber'a principale a armiei t r e 1 5 si 20 fl. T e r g u l u de articuli de indu­ ca la casu daca n u va primi cutare membru — „ „ LIoydului 120 — 130 • —
stria au fostu slabu. Objectele eftine si tosusi A drumului feratu de nord 1460 1466
italiane va fi Piacenza. ceea ce inse n u se crede — domni'a lui sê chi-
II i» I I »tat" • •• . 149 — 149-5Q
putina căutare. I n asemănare cu de alte dati ame p r e altulu in loculu acelui-a.(„Conc."maî
Scimu cà diuaristic'a italiana parte „ ,, „ apusu (Elisabeth) • 98 — 9 0 - - .
am vediutu cà si vendiatorii au fostu dc asta- aduce d'in Bucovina: Alesandru Hurmuzachi, 152 153
d'in patriotismu, parte pentru art. 1. alu II » I I «udtt
147 —
data i n u n u n u m e r u cu m u l t u mai micu decâtu D r . A m b r . Dimitrovitia; d'in Besarabia: Ales. „ „ „ langa T i s a . • • - 87- - ;

legei ce camera vota la 91. c. (cunoscuta
cetitoriloru noştri d'in nr. tr.) nu se ocupa
de afacerile militari, pentru a nu face si
fora vói'a loru siervitiu celor'a ce Itali'a
nu vre. Deci cauta sê ascultàmu cum
descriu altii starealucruriloru d'in Itali'a:
„Celu antaiu puntu de concentratiune
alu trupeloru italiane — dice corespun
dintele diuariului „Aug. A. Z." — va fi
Bologna, si alu doile Modena, fiindu cà
se ascépta „ataculu" Austriaciloru mai
alesu de la linia riului Po; nu e indoiéla
cà Austri'a se va restringe la aperarea
liniei Mincio, si va respecta pacea de la
Villafranca. Pe ce tractate si-baséza
Itali'a pretensiunile sale, nu se póté sei,
daca nu vom luá cuventarea lui Napó­
leoné d'in Auxerre, carea dechiara res­
belu tractateloru de la 1815. Intr'aceea
se pare cà Itali'a nu cunósce deplinu
insemnetatea patrunghiului cetatiloru, si
marea potere de aperare a Austriei, desl
Itali'a dóra are a se teme mai multu de
acést'a, de catu de unu atacu probabile
alu imperialiloru. In 1859 întreprin­
derile armieloru aliate italiane si francesci
se opriră la patrunghiulu cetatiloru, si
parte mare a Europei cugeta cà acést'a
alte dati d'in causa cà, dupa cum se audiau Hajdâu, cav. Stamate, Stregescu; d'in Mace- Bani:
vaierandu-se si cei veniţi, nici spesele de cale- donia: Carageni, Casacovitiu, Red.) Galbenii imperatesci- • • 6 33 6-3«
toria inca n u se potu acoperi. — Industriarii Napoleond'ori 10 77 10- 79
d'in locu inca au avutu p u t i n u valu la acestu
— îndreptare avemu sê facemu la o Friedrichsd'ori 11 10 U - 2 0
Suverenii engl.
varietate d'in nr. penultimu. Orasiulu Olmiitz Imperialii rusesci . . . . .
13 3 0 1 3 - 4 0
t e r g u si lips'a de bani lucra r u i n a n d u asupra- 10 9 5 11- —
n'a fostu provocatu cu cele laite a se provedé Argintulu 131 10 132- —
le. — Cu ocasiunea acést'a sê amintimu si im-
pregiurarea, cà p r e lângă tote fómetile despre
cari cetimu, cà esistu in „Campi'a" Ardealului,
in Moldavi'a, Bucovin'a si in unele parti nor­
dice ale Ungariei, bucatelu suntu eftine. Grà- L a m p e d e p e t r o l e u
ulu de frunte cam 3 fl. 73 cr. galét'a; de mij-
cu cea mai eminenta constructiune. Fasonuîu celu mai nou si
locu 3 fl. 3 3 cr. ; celu de coda cam 3 fl. 20 cr.
eleganţii cu cele mai moderate pretiuri de fabrica d'in prim'a
Secar'a ce a ajunsu la pretiulu 2 fl. 20 cr. iu-
c. r. priv.
cependu a se cauta i n tempulu d'in u r m a mai
cu deadinsulu s'a radicatu éra la pretiulu de fabrica île lampe tle olelu austriaca
2 fl. 6 7 pana la 2 fl. 80 cr. Cucuruzulu celu a firmei:
b u n u abia trece preste 2 fl. 4 0 cr.; ovesulu
variază intre 1 fl. 13 cr. si 1 fl. 20 cr. („Tel. Ro.")
= D. Joane Alduleanu v. presiedin-
GEBRÜDER BRÜNNER
tele tabulei reg. Transilvane, alesu fiindu de in V i e i r a
deputatu in districtulu Naseudului, — precum
W I E N . Magazinulu : Cetate, Kärntnerstrasse Nr. 46 Heinrichshof.
spune „Kor." — si-a depusu mandatulu, deci
se va face alegere noua. Fabric'a: Mariahilf, Hagdalenenstrasse Nr. 10.
= O datina a politiei rusesci. Mai S t i c l e c i l i n d r i c e d'in cea mai b u n a c a l i t a t e d e i a g a , . prearse, i n negotiu
nainte politi'a rusésca — dice „ F . L . " — avea vinu nainte sub numirea: „cilindru de phönics (Phünix-Cylinder) provoduite cu semnulu
datina a p r i n d e p r e veri-cine dacacutediá a lu nostru B pecum si tdte objeptele de sticla ce se ţinu de lampa.
provoca p r e T i a r u l u in locu publicu. Tiarulu Depositu de m a t e r i i a r d i e t o r i e p e n t r u s a l o n u d'in p e t r e o l u c u r a t u
Nicolae a ^provocatu odată p e strata p r e u n u a m e r i c a n u si o l e u s o l a r u in calitatea cea mai b u n a p e n t r u cele mai moderate pi'èti-
comicu cunoscutu de la t e a t r u l u francescu, uri locale in t r a n s i t o - m a g a z i n u l u nostru. — Liste de pretiu si depingeri de lampele
deci candu T i a r u l u se îndepărta, veni politi'a néstre se tramitu poftitoriloru franco.
de prinse p e teatralistu, care indaru se scusá
Fraţii Briiimer.
cà n u elu a provocatu p r e Tiarulu, ci T i a r u l u

Editoru: Vasile Grigorovitia. In tipografi'a Mechitariiitiloru. Itedactoru reapundiatoriu: Giorgiu Popa (Pop.)