1.

Următoarele afirmații despre joncțiunile strânse sunt adevărate cu excepția: EG

A. În microscopia electronică au un aspect pentalamelar
B. Realizează separarea lumenului intestinal de sistemul vascular printr-o
barieră dotată cu permeabilitate selectivă
C. La nivelul barierei hematoencefalice sunt localizate între celulele
endoteliale capilare
D. Formarea lor în țesuturile embrionare este dependentă de formarea
joncțiunilor pe bază de cadherine
E. Apar ca ”nituri” ce ancorează filamentele intermediare a 2 celule vecine
2. Printre funcțiile cadherinelor se numără următoarele, cu excepția: AG
A. Reprezintă suportul adezivității heterofilice celulă-membrană în toate
țesuturile organismului
B. Mediază adezivitatea celulară de rezistență
C. Determină tranziții morfologice în cadrul modelării și menținerii
arhitectonicii tisulare
D. Sunt implicate în recunoașterea intercelulară
E. Asigură suportul adezivității homofilice celulă-celulă
3. Zonula adherens prezintă următoarele forme: DG
A. Joncțiuni autotipice la nivelul miocardiocitelor
B. Discuri intercalare la nivelul celulelor endoteliale capilare
C. Contacte focale între monostraturile externe ale celulelor adiacente
D. Regiuni de adezivitate la nivelul sinapselor în SNC
E. Bară terminală la nivelul polului bazal al enterocitelor
4. Integrina α6β4 cuplează: AG
A. Filamentele intermediare cu laminina
B. Filamentele de actină cu laminina
C. Filamentele intermediare cu plakoglobina
D. Filamentele de actină cu plakoglobina
E. Colagenul cu plasmalema
5. Colagenul conține : DG
A. Lanțuri lungi de oligozaharide
B. Numai glucoză și fructoză
C. Trei lanțuri polipeptidice aranjate în formă de cruce asimetrică
D. Hidroxilizină și hidroxiprolină
E. Aproximativ 2.500 de aminoacizi grupați în câteva domenii repetitive
6. În cadrul biosintezei proteice, activarea presintetică a precursorilor: BG
A. Necesită factori de elongare
B. Necesită ARS
C. Necesită hidroliza GTP
D. Indusă de factori de inițiere
E. Indusă de RF1 și RF2
7. La eucariote complexul eIF4: EG
A. Este esențial în identificarea AUG
B. Fixarea capului 3`
C. Induce hidroliza legăturii lanțului peptidic cu ultimul ARNt
D. Facilitează cuplarea GTP la ARNtiMET
E. Toate sunt false
8. În ceea ce privește mecanismul de translocare a proteinelor prin membrana RER B G
următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția:
A. În cazul proteinelor solubile acesta este indus de o secvență-semnal inițială
B. Este mai complex pentru proteinele solubile
C. În cazul proteinelor structurale presupune sinteza proteinelor uni-pass și
multi-pass
D. În cazul acestui mecanism secvența-semnal este recunoscută de SRP
E. Receptorul specific al SRP este localizat pe fața citoplasmatică a RER
9. Mecanismul ”treadmilll machine ”, este întâlnit în: AG

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 1 din 32
 A. Polimerizarea actinei
B. Asamblarea microtubilor
C. Dezansamblarea microtubilor
D. Elongarea lanțurilor polipeptidice
E. Contracția actină-miozină
10. Fragmentarea enzimatică a miozinei II nu presupun următoarele proces, cu E G
excepția:
A. Prin tratamentul chimiotripsinic se obțin fragmentele S1 și S2 din LMM
B. Prin tratamentul papainic se obțin MMG și LMM
C. Prin tratamentul chimiotripsinic se obțin fragmentele S1 și S2 din MMG
D. Prin tratamentul papainic se obțin fragmentele S1 și S2 din LMM
E. Nici unul de mai sus
11. Următoarele afirmații referitoare la metabolismul oxidativ sunt adevărate, cu B G
excepția:
A. Acetil-CoA reprezintă elementul comun pentru metabolizarea glucidelor și
lipidelor
B. Prin glicozilarea unei molecule de glucoză se obțin cel puțin șase molecule
de ATP
C. Acizii grași sunt transportați prin intermediulunui cărăuș proteic
D. Dehidrogenazele desprind câte doi atomi de hidrogen
E. Acceptorul final de electroni este oxigenul
12. Fosforilarea oxidativă presupune, cu excepția: CG
A. Un flux transmembranar de protoni
B. Un flux de electroni prin complexe enzimatice respiratorii
C. Reprezintă etapa finală a metabolismului anaerob
D. Implică reducerea O2 la H2O
E. Are loc la nivelul mitocondriilor, la eucariote
13. În cadrul lanțului respirator transportul de electroni este realizat astfel: DG
A. 2 electroni odată- de citocromi
B. 3 electroni odată- de centrii de Fe-S
C. 2 electroni odată- de ubiquinonă
D. Câte 1 electron odată –de centrii de Cu
E. Nici unul de mai sus
14. Ciclul Krebs se caracterizează prin următoarele, cu excepția: AG
A. Se desfășoară la nivelul crestelor mitocondriale
B. Dehidrogenazele desprind câte 2 atomi de hidrogen
C. Un atom de hidrogen este transferat ca H- la NAD+
D. Un atom de hidrogen este eliberat ca H+ în soluție
E. Acceptorul final de electroni este oxigenul
15. Din punct de vedere biochimic matricea peroxizomilor nu se caracterizează prin, C G
cu excepţia:
A. Enzima marker este malat-dehidrogenaza
B. Conţine enzime care catalizează reacţiile de transcripţie
C. Conţine Pex 11 şi Pex 25
D. Enzima marker este glucozo-6-fosfataza
E. Conține ribozomi
16. Despre importul proteinelor peroxizomale se poate afirma că: BG
A. Implică prezenţa unei secvenţe semnal SRP
B. Implică prezenţa unui complex de translocare
C. Implică hidroliza GTP în GDP + Pi
D. Implică glicozilarea unui lanţ polipeptidi
E. Implică hidroliza ATP la ADP + Pi
17. Referitor la meioza I următoarele afirmaţii sunt false, cu excepţia: AG
A. Numărul de cromozomi din celulele- fiice se reduce la jumătate
B. Are o durată de 1-1,5 ore
C. Se formează 8 spermatocite şi ovocite de ordinul II- celule haploide n
D. Este o diviziune homeotipică
E. Este o diviziune ecuaţională
18. Despre gena Sdi-1 caracteristică celulelor senescente se poate afirma că: EG
A. Este numită şi WAF-1
B. Este un inhibitor al sintezei de ADN

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 2 din 32
 C. Are ca produs Cip-1
D. Este supraexprimată în celulele senescente
E. Toate de mai sus
19. Enzimele lizozomale DG
A. Sunt sintetizată în stare activă
B. Acționează la pH acid (7,2-8.5)
C. Pot degrada componente celulare precum virusuri sau bacterii
D. Nu pot acționa în afara lizozomului
E. Pot fi inactivate prin creșterea acidității peste nivelul lor normal de
funcționare
20. Alegeți asocierile funcționale corecte: EG
A. Fagozomi-autofagie; citolizozomi-crinofagie; crinolizozomi-heterofagie
B. Fagozomi-heterofagie; citolizozomi-autofagie; crinolizozomi-criofagie
C. Heterolizozomi-heterofagie; citolizozomi-crinofagie; crinolizozomi-
autofagie
D. Fagozomi-criofagie; citolizozomi-autofagie; crinolizozomi-crinofagie
E. Fagozomi-heterofagie; citolizozomi-autofagie; crinolizozomi-crinofagie
21. Mitocondriile: AG
A. Conțin ADN transmis numai de la mamă.
B. Conțin granule mitocondriale în camera externă.
C. Conțin enzime atașate feței interne a membranei externe.
D. Conțin creste mitocondriale formate prin plierea celor două membrane.
E. Se divid prin mitoză.
22. Matricea mitocondrială conține: CG
A. Ioni: Ca2+, Mg2+, Mn2+, Be2+, Sr2+, etc
B. Enzime hidrolitice
C. Acizi nucleici circulari
D. Lizozomi
E. Peroxizomi
23. În prima fază a respirației mitocondriale, glicoliza, se produce: DG
A. Consumul a 2 molecule de ATP
B. Producerea a 30 molecule de ATP
C. Consumul a 2 molecule de ATP și producerea a 2 molecule de ATP
D. Consumul a 2 molecule de ATP și producerea a 4 molecule de ATP
E. Producerea unei molecule de piruvat
24. Fosforilarea oxidativă: EG
A. Realizează un consum net de energie.
B. Este etapa finală a metabolismului anaerob.
C. La eucariote și procariote se realizează cu ajutorul mitocondriei.
D. Presupune reducerea O2 la H2O2.
E. Folosește electroni extrași din ciclul Krebs
25. In figura de mai jos identificati enzima numerotata cu 2: DG

A. Fosfolipaza A1
B. Fosfolipaza A2
C. Fosfolipaza A3
D. Fosfolipaza C
E. Fosfolipaza D
26. Disiparea gradientului electrochimic al H+ de la nivelul membranei interne C G
mitocondriale se realizează:
A. Prin activarea ATP-azelor tip H/K
B. Prin deschiderea unor canale ionice
C. Cu ajutorul FCCP-ionofor cărăuș
D. Creșterea concentrației ionilor de Ca
E. Difuzie facilitată

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 3 din 32
 27. Blocarea producției mitocondriale de ATP se poate realiza prin: BG
A. Mărirea procentului de colesterol în membrana mitocondrială externă
B. Disiparea gradientului electrochimic al H+ de la nivelul membranei interne
mitocondriale
C. Creșterea concentrației ionilor de Ca
D. Activarea reacțiilor de glicoliză
E. Nici una din cele de mai sus
28. La nivel renal, în ansa lui Henle, celulele utilizează pentru reabsorbția NaCl E G
următoarele mecanisme :
A. Simporturile Na/K/2Cl- și Na/K- ATP-azele
B. Difuzia facilitate de proteinele cărăuș
C. ATP-aza H/K
D. Proteine canal pentru K și Cl
E. Mecanismele de la punctul a și d
29. Care din următoarele structuri transportoare în stare de repaus se gasesc în EG
membrana unor vezicule citoplasmatice, submembranar :
A. Ca – ATP-azele
B. H- ATP-azele
C. GLUT – 4
D. H/K – ATP-aza
E. Numai c și d
30. Care este ordinea corectă pentru dispunerea elementelor citoscheletului din EG
imaginea de mai jos? (MT=microtubi; FA=actină-F; IF=filamente intermediare,
M=miozină)

A. A=MT; B=IF; C=FA

B. A=FA; B=IF; C=M
C. A=MT; B=M; C=IF
D. A=M; B=MT; C=FA
E. A=MT; B=FA; C=IF
31. Alegeți ordinea corectă corespondentă pentru imaginea de mai jos, referitoare la CG
diferitele tipuri de joncțiuni:

A. JG, D, JAB, JS, HD

B. D, HD, JAB, JS, JG
C. JS, JAB, D, JG, HD
D. HD, JAB, D, JS, JG
E. JAB, JS, JG D, HD,
32. În microscopia electronică centriolii prezintă: BG
A. 9 triplete de microtubuli periferice şi 2 dublete centrale
B. 9 triplete de microtubuli periferice şi nici un dublet central
C. 9 dublete de microtubuli periferice şi un triplet central

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 4 din 32
 D. 9 dublete de microtubuli periferice şi un microtubul central
E. Un manunchi de microfilamente de actina si molecule de miozina
33. Alegeți ordinea corectă corespondentă pentru imaginea de mai jos, referitoare la DG
semnalizarea prin hormoni polipeptici: (abrevieri:PKA protein-kinaza A; Gs -
proteina G stimulatorie, AC - adenilat-ciclaza)

A. PKA, Gs, AMPc, AC

B. AC, PKA, Gs, AC
C. Gs, AC, PKA, AMPc
D. Gs, AC, AMPc, PKA
E. Gs, AMPc, AC, PKA

34. Ce tipuri de transport sunt indicate în imagine? BG

A. 1. Na; 2. Na-K; 3. Na-Ca

B. 1. Glucoză; 2. Ca; 3. Na-K
C. 1. Na; 2. Na-K; 3. Na-Ca
D. 1. K; 2. Na-Gluc; 3. Na-Cl
E. 1. H; 2. Ca; 3. Na-Ca
35. Alegeți descrierea corectă pentru sistemele de transport din imagine: DG

A. A-transport pasiv; B-carauș; C-canal ionic

B. A-transport activ secundar; B-GLUT; C-transport activ primar
C. A-transportor ABC; B-Ionofor; C-canal ionic
D. A-Pompă ionică B-proteină cărăuș; C-canal ionic
E. A-Receptor membranar; B-Canal gap; C-canal ionic
36. Principalele gene implicate in apoptoză sunt: CG
A. Ced-1 și Ced-2
B. Ced-2 și Ced-3
C. Ced-3 și Ced-4
D. Ced-4 și Ced-5
E. Ced-5 și Ced-6
37. Printre genele cu rol în contracararea apoptozei se găsește și: EG
A. C-myc
B. Ced-3

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 5 din 32
 C. Ced-4
D. P53
E. Bcl-2
38. Lanțul respirator este format din: CG
A. Două complexe fixe transportoare de electroni
B. Patru transportori mobili
C. CoQ și Cyt-c
D. a și b
E. b și c
39. Următoarele afirmații referitoare la caracteristicile lanțului respirator sunt B G
adevărate, cu excepția:
A. Complexele I și II preiau electronii de la NADH
B. Complexele III și IV preiau electronii de la FADH2
C. Complexele I și II transferă electronii către CoQ
D. Complexul III preia electronii de la CoQ
E. Complexul IV preia electronii de la cyt-c
40. Proteinele asociate joncțiunii de adezivitate sunt: B G
A. Cingulina
B. Radixina
C. Conexina
D. Laminina
E. Fibronectina
41. Plăcile citoplasmatice desmozomale sunt compuse din: C G
A. Desmocolină
B. Desmogleină
C. Plakoglobină
D. Laminină
E. Integrină
42. Laminina este: C G
A. Responsabilă de integritatea țesuturilor osoase
B. O proteină transmembranară a complexului joncțional apical
C. O moleculă a adezivității, specifică laminei bazale
D. O proteină specifică joncțiunilor de ancorare
E. O proteină specifică joncțiunilor de comunicare
43. Următoarele proteine asigură atașarea inelului de actină la membrana celulară, cu E G
excepția:
A. Catenine
B. Vinculina
C. α – actinina
D. Plakoglobina
E. Cingulina
44. Eucromatina activă: C G
A. Este parțial inactivă
B. Este întotdeauna condensată în interfază
C. Reprezintă fracții de cromatină unde au loc procese de transcripție
D. Este inactivă genetic și nu suferă procese de transcripție
E. Reprezintă cromatina condensată care conține gene structurale inactive
45. Printre funcțiile metabolice ale învelișului nuclear se numără următoarele, cu B G
excepția:
A. Elongarea lanțurilor de acizi grași
B. Degradarea fosfolipidelor și colesterolului
C. Desaturarea acizilor grași
D. Detoxifierea celulară
E. Glicozilarea lipidelor și proteinelor
46. Printre elementele structurale ale fibrelor cromatiniene sunt următoarele C G
componente, cu excepția:
A. Proteine acide – 25 %
B. Lipide, ioni în cantități mici
C. Macromolecule de ARN- 30%
D. Proteine bazice – 40%
E. Protamine și histone

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 6 din 32
 47. În microscopia fotonică nucleolii prezintă: BG
A. Un contur perfect regulat și conținut omogen
B. Aspect de corpusculi bazofili în colorația cu hematoxilină-eozină
C. Pars amorfa sau cromatina perinucleară
D. Pars cromosoma sau corpul nucleolar
E. Pars granulosa formată din ADN
48. Spațiile intercromatiniene: AG
A. Reprezintă punctele de continuitate dintre membranele nucleare
B. Sunt fibrile pericromatiniene compuse din molecule de ARN
C. Asigură sinteza ARNr
D. Asigură transferul ARNr
E. Sunt granule perinucleare formate din ARNt
49. În cadrul biosintezei proteice , subetapa de translocare necesită: DG
A. Intervenția ARS
B. Hidroliza ATP
C. Intervenția eIF1 și eIF2
D. Hidroliza GTP
E. Intervenția RF1 și RF2
50. Secvența Kozak este situată: CG
A. La capătul 3` al ARNr
B. La capătul 5` al ARNr
C. La capătul 5`al ARNm
D. La capătul 3` al ARNm
E. La capătul 3` al ARNt
51. Nu este caracteristic rețelei trans- Golgi, cu excepția: AG
A. Are rol de stație de sortare a proteinelor
B. La plante portă denumirea de dictiozom
C. Este formată din numeroși saci de circa 6 nm
D. Conține un număr impresionat de cisterne aplatizate
E. Este zona proximală sau de formare
52. Glicozilarea terminală a proteinelor este controlată la nivelu complexului Golgi de B G
:
A. Fosfataza acidă
B. α – manozidaza
C. Glicoziltransferaza
D. Glucuronidaza
E. Monoaminoxidaza
53. Caracteristicile proteinelor filamentare ale citoscheletului sunt următoarele, cu B G
excepția:
A. polimerizarea actinelor in vitro este dependentă de ATP
B. filamentele de actină sunt distruse de faloidină
C. interacțiunea actină-miozină este condiționată de hidroliza GTP
D. asamblarea microtubilor este realizată în prezența ATP, la 370C
E. filamentele intermediare sunt structuri extrem de instabile
54. Printre substanțele care se pot cupla la actina G se numără și: BG
A. Brațul miozinei
B. Ca, Mg
C. Profilina care stimulează polimerizarea
D. GTP
E. Citocalazina care inhibă depolimerizarea
55. Filamentele de actină pot fi: CG
A. α-actine, nemusculare
B. β-actine, musculare
C. γ-actine, în mușchiul neted intestinal
D. α-actine și β-actine, nemusculare
E. µ-actine, musculare și nemusculare
56. MTOC reprezintă: EG
A. Centrozom
B. Centrul celular
C. Structuri de organizare a microtubilor în celule interfazice
D. Nici unul

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 7 din 32
 E. Toate de mai sus
57. Joncțiunile strânse sunt formate din următoarele proteine, cu excepția: CM
A. Simplekina
B. Cingulina
C. Vinculina
D. Ocludina
E. MAGUK
58. Joncțiunile strânse contribuie la: DM
A. Menținerea simetriei membranare în celulele endoteliale
B. Menținerea domeniilor glicolipidice
C. Menținerea asimetriei membranare în celulele țesutului conjunctiv
D. Niciun răspuns corect
E. Toate răspunsurile sunt corecte
59. Joncțiunile GAP intervin în: DM
A. Menținerea simetriei membranare în celulele epiteliale
B. Facilitarea anumitor mișcări celulare
C. Distribuirea forțelor de tracțiune și de forfecare apărute între celule
D. Funcționarea sinapselor electrice
E. Constituirea barierei hematoencefalice
60. Învelișul nuclear permite transportul : DM
A. Hormonilor steroizi din nucleu în citoplsamă
B. Ribonucleoproteinelor din citoplasmă în nucleu
C. Carotinoizilor din nucleu în citoplasmă
D. ARNm și enzimelor din nucleu în citoplasmă
E. Moleculelor lipofile din nucleu în citoplasmă
61. Nucleolii conțin: EM
A. Cantități mari de Ca, Zn, Mg
B. Proteine nucleolare -30%
C. ARNt -90%
D. Macromolecule de ARNm -60%
E. Diferite stadii dematurare ale ARNr
62. Lipidele prezente în membrana RE sunt reprezentate de : EM
A. Fosfatidilcolina
B. Fosfatidiletanolamina
C. Fosfatidilserina
D. Fosfatidilinozitol
E. Toate de mai sus
63. Conversia pre-proteinelor în proteine de secreție se realizează la nivelul: AM
A. Complexului Golgi
B. Lizozomi
C. Ribozomi
D. Peroxizomi
E. RER
64. Ultrastructura complexului Golgi prezintă următoarele caracteristici: BM
A. Componenta veziculară predomină în mijlocul cisternelor
B. Componenta principală este reprezentată de cisternele aplatizate
C. La plante sacii golgieni sunt atașați la reticol
D. La mamifere sacii golgieni formează dictiozomi
E. Toate de mai sus
65. Reciclarea membranelor: DM
A. Este un proces energodependent
B. Este întâlnită în celulele specializate în secreție
C. Este întâlnită în neuroni și macrofage
D. Toate de mai sus
E. Nici un răspuns
66. Proteinele motrice asociate microtubilor sunt: AM
A. Kinezina
B. Tubulina
C. Vilina
D. Vimentina
E. Internexina

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 8 din 32
 67. Contracția musculară: EM
A. Este continuă în mușchiul striat și neted
B. Este discontinuă în mușchiul cardiac
C. Este inhibată de creșterea concentrației Ca2+
D. Este indusă de stimuli electrici și hormonali intracelulari
E. Toate sunt false
68. ABP – acting-binding proteins: CM
A. Sunt filamente groase de proteine
B. Intervin în asamblarea microtubilor
C. Intervin în asamblarea și dezasamblarea filamentelor de actină
D. Sunt proteine asociate miozinei
E. Intervin în organizarea filamentelor intermediare

69. Următoarele procese caracterizează contracția actină-miozină, cu excepția: AM

A. În faza inițială miozina este strâns cuplată la actină
B. În prima fază miozina se leagă la doi monomeri de actină
C. În prima fază are loc eleberarea ADP-ului
D. În a treia fază ADP-ul și Pisunt legate la capul miozinei
E. Filamentele de actină vor tracționa filamentele de miozină
70. Matricea mitocondrială prezintă următoarele componente, cu excepția: EM
A. Enzimele solubile ale ciclului Krebs
B. Malat-dehidrogenaza
C. Citrat-sintetaza
D. Enzimele care catalizează reacțiile de autoreplicare
E. Acil- transferaza
71. În ceea ce privește membrana externă mitocondrială : AM
A. Fosfatidilinozitolul este lipidul marker
B. Cit b5- reductaza este enzima marker
C. Fosfatidiletanolamina este lipidul marker
D. Acil-CoQ sintetaza este enzima marker
E. Fofatidilglicerolul este lipidul marker
72. Ubiquinona: AM
A. Denumită și coenzima Q
B. Transportă 2 electroni odată
C. Donează electronii citocrom c oxidazei
D. Doar b și c
E. Toate de mai sus
73. Printre proteinele marker implicate în metabolismul celular nu fac parte, cu C M
excepția:
A. Monoaminoxidaza
B. Nucleotid-fosfokinaza
C. Enzimele lanțului repirator
D. Malat-dehidrogenaza
E. Cardiolipina
74. Următoarele afirmații legate de membrana internă a mitocondriei sunt false, cu D M
excepția:
A. Lipidul marker este fosfatidilinozitolul
B. Enzima marker este monoaminoxidaza
C. Enzima marker este malat-dehidrogenaza
D. Lipidul marker este cardiolipina
E. Lipidul marker este fosfatidilcolina
75. Hidrolazele lizozomale: EM
A. Sunt sintetizate la nivelul ribozomilor atașați RE
B. Sunt translocate în lumenul REG
C. Sunt sintetizate la nivelul ribozomilor liberi citoplasmatici
D. Sunt translocate în lumenul REN
E. Doar a și b
76. Lizozomii convenționali pot fi: EM
A. Primari sau vacuole de digestie
B. Secundari sau protolizozomi
C. Terțiari sau telolizozomi
D. Primari sau autolizozomi

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 9 din 32
 E. Nici un răspuns
77. Receptorii specifici M6P (manozo-6-fosfat): BM
A. Sunt prezenți în rețeaua cis-Golgi
B. Cuplează și separăenzimele lizozomale de alte proteine
C. Sunt proteine extrinseci
D. Nici un răspuns
E. A,b și c
78. Peroxizomii se caracterizează prin: DM
A. Conţin structuri cristaline, nucleoizi
B. Sunt consideraţi echivelentul unui sistem digestiv al celulelor
C. Sunt numeroşi în eritrocitele mature
D. La unele specii conţine uratoxidază
E. Reprezintă mai mult de 5% din volumul celular
79. Degradarea H2O2 este realizată: DM
A. În matricea peroxizomală
B. De către dehidrogenaze
C. De către acil-transferaze
D. A,b şi c
E. În membrana peroxizomală
80. La nivelul peroxizomilor energia rezultată în urma reacţiilor de oxidare: DM
A. Este utilizată de ciclul Krebs
B. Este stocată sub formă de GTP
C. Nu este utilizată ca energie calorică
D. Nu este stocată sub formă de ATP
E. Toate de mai sus
81. În tumora benignă, spre deosebire de cea malignă: AM
A. Celulele tumorale sunt agregate
B. Celulele tumorale sunt foarte slab diferențiate
C. Celulele tumorale sunt nediferențiate
D. Celulele tumorale invadează țesuturile vecine
E. Nici unul
82. În țesuturile tumorale, spre deosebire de țesuturile normale: CM
A. Apoptoza este accentuată
B. Se autoagregă în locația predestinată
C. Capacitatea de autodistrugere este redusă
D. Angiogeneza este deficitară
E. Toate de mai sus
83. GTP-azele implicate în formarea specializărilor temporare sunt următoarele, cu D M
excepția:
A. Familia Rho
B. CDC 42
C. Roc
D. MAGUK
E. Familia Rb
84. Ultrastructura microviliolor se caracterizează prin prezența, cu excepția: CM
A. Filamentelor de actină
B. Velinei
C. Tubulinei
D. Ezrinei
E. Fimbrinei
85. La nivelul microvililor interacțiunea acto-miozinică: DM
A. Nu este mediată de calmodulină
B. Este independentă de hidroliza ATP
C. Este dependentă de hidroliza GTP
D. Asigură mobilitatea acestor specializări permanente
E. Este mediată de spectrină
86. Următoarele caracteristici aparţin fazei G2, cu excepţia: EM
A. Este o etapă de verificare a autoreplicării ADN-ului
B. Este o etapă în care se produc microtubii necesari fusului de diviziune
C. Apraţine perioadei metabolice a celulei
D. Aparţine interfazei

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 10 din 32
 E. Este etapa presintetică
87. Ciclinele : AM
A. Sunt proteine implicate în controlul ciclului celular
B. Sunt activate de kinazele din familia p21
C. Sunt activate de kinazele din familia p16
D. Sunt inhibate de protein- kinaze CAK
E. Sunt degradate prin reacţii de proteoliză ubiquitin independente
88. Faza S a ciclului celular se caracterizează prin: EM
A. Are o durată de 6-8 ore
B. Reprezintă faza în care se realizează autoreplicarea genomului
C. Reprezintă faza în carea se realizează sinteza proteinelor histone
D. La sfârşitul acestei faze- fiecare cromozom este bicromatidian
E. Toate de mai sus

89. Principalee proteine implicate în controlul ciclului celular sunt, cu excepţia: EM

A. Proteina pRb
B. Proteina p53
C. Proteina p16
D. Proteina p21
E. Niciuna de mai sus
90. Tranziţia G1/S este caracterizată prin: AM
A. Fosforilarea expresorului tumoral pRb de către CDK 4/6
B. Defosforilarea expresorului tumoral pRb de către CDK2
C. Defosforilarea expresorului tumoral pRb de către CDK4/6
D. Activarea CDK de către p21
E. Activarea CDK de către p16
91. Factorii care influenţează senscenţa celulară sunt următorii, cu excepţia AM
A. Inactivarea oncogenelor
B. Medicaţia citotoxică
C. Disfuncţiile telomerice
D. Stressul oxidativ
E. Alteraţii ale ADN-ului
92. Reglarea concentrației intracelulare de Ca2+ se realizează, cu excepţia: BM
A. Antiport Na+- Ca2+
B. Simport Na+- Ca2+
C. Ca2+- ATP-azele
D. Proteine citoplasmatice captoare de Ca2+
E. Mecanisme mitocondriale
93. În activarea fosfolipazei Cß intervine: AM
A. Proteina Gq
B. Proteina Gs
C. Proteina Gi
D. Niciuna
E. Toate de mai sus
94. Receptori fără activitate catalitică sunt, cu excepţia: BM
A. Receptorii pentru acetilcolină
B. Receptorii pentru insulină
C. Receptorii pentru proteinele STAT
D. Receptorii pentru citokine
E. Receptorii pentru interferon
95. Moartea celulară programată NU: DM
A. Se desfășoară după un tipar
B. Are loc în mod ordonat
C. Influențează celulele din jur
D. Este un fenomen pasiv
E. Se realizează prin autofagie
96. Apoptoză este un fenomen: EM
A. Similar cu diviziunea
B. Similar cu diferențierea
C. Ce determină oprirea morții celulare
D. Ce determină reglarea populațiilor celulare în sens ascendent

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 11 din 32
 E. Ce determină reglarea populațiilor celulare în sens descendent
97. Apoptoza nu apare în: EM
A. Creștere
B. Dezvoltare
C. Homeostazie
D. Îmbătrânire
E. Necroză
98. Proteazele implicate în declanșarea apoptozei: DM
A. Au în zona activă lizina
B. Clivează lipidele
C. Se bazează pe acțiunea serinei
D. Acționează la nivelul acidului aspartic
E. Se secretă în stare activă
99. Teoriile pasive ce explică senescența celulara includ următoarele cu excepția: EM
A. Acumulări de erori la nivel ADN
B. Afectarea ARN
C. Modificări ireversibile ale proteinelor și lipidelor
D. Agresiuni din mediu
E. Fenomene programate genetic
100. Orologiul de control al ciclului celular: DM
A. Este format dintr-un ansamblu de molecule lipidice care interacţionează
B. Permite derularea normală, oprirea temporară/totală sau derularea înapoi a
ciclului celular in fazele G1 sau G2.
C. Poate declanșa diviziunea în orice etapă a ciclului celular.
D. Poate semnaliza ieșirea din interfază în orice moment.
E. Nu are nici un rol în faza G0
101. Stadiul G0: BM
A. Permite trecerea în faza G1 sau G2 după deblocarea celulei.
B. Poate reprezenta un stadiu în care anumite celule sunt blocate întreaga lor
viață
C. Pregătește materialul genetic pentru intrarea în faza G1
D. Reprezintă o etapă în care celulele pot efectua numai meioze.
E. Reprezintă momentul ideal de observare a cromosomilor la microscopul
fotonic.
102. Etapa S: CM
A. Constă în sinteza de material genetic și duplicarea cromosomilor existenti.
B. Are durata cea mai mare în cadrul ciclului celular.
C. Duce la apariția cromosomilor formați din 2 molecule de ADN identice.
D. Reprezintă etapa principală de sinteză a proteinelor structurale.
E. Duce la apariția unui număr dublu de cromosomi bicromatidieni.
103. In cursul etapei M: AM
A. Dispare nucleul
B. Nu se produc modificări metabolice comparativ cu interfaza
C. Se sintetizează ADN sub forma cromosomilor
D. Se formează fusul de diviziune prin polimerizarea filamentelor de actină
E. Se realizează duplicarea centriolilor
104. Anafaza: DM
A. Poate fi observată la microscopul electronic sub forma unei stele numite
diaster.
B. Este caracterizată de bombarea celulei sub acțiunea fusului de diviziune
C. Se caracterizează prin ruperea în jumătate a cromatidelor fiecărui cromosom
și deplasarea lor către polii celulei
D. Are ca rezultat un număr dublu de cromosomi față de metafază
E. Generează cromosomi formați din câte o jumătate de cromatidă
105. Telofaza: CM
A. Reprezintă ultima etapă e diviziunii și are ca rezultat împărțirea celulei
inițiale în două celule fiice
B. Este întotdeauna urmată de citokineză
C. Se caracterizează prin apariția învelișului nuclear
D. Este etapa cea mai activă metabolic a celulei
E. Este însoțită de scăderea volumului celular

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 12 din 32
 106. Peroxizomii sunt similari mitocondriilor deoarece ambele organite celulare: AM
A. Consumă O2
B. Consumă glucoză
C. Conțin ribozomi
D. Conțin ADN
E. Conțin membrană dublă
107. Printre rolurile peroxizomilor se numără și: BM
A. Sinteza acizilor grași
B. Sinteza plasmalogenilor
C. Oxidarea acizilor biliari și a sterolilor
D. Sinteza peroxidului de hidrogen
E. Sinteza poliaminelor

108. Lizozomii: EM
A. Sunt organice celulare sferice
B. Au un conținut omogen format din hidrolaze acide
C. Sunt delimitați de o membrană simplu-strat
D. Prezintă în mijloc o structură mai densă numită nucleol
E. Își pot schimba forma în funcție de pH și starea funcțională a celulei
109. Lizozomii nu conțin: CM
A. Proteaze
B. Lipaze
C. Catalaze
D. Glicozidaze
E. Nucleaze
110. Mitocondriile: AM
A. Se pot observa în microscopia fotonică
B. Ocupă uneori >35% din volumul celular
C. Au formă sferică
D. Au dimensiuni similare în toate celulele
E. Sunt organite imobile
111. Mitocondriile: AM
A. Utilizează microtubulii ca suport citoscheletic pentru deplasare.
B. Sunt crescute în celulele aflate în diviziune.
C. Utilizează oxigen și ca atare sunt mai crescute în celulele din jurul căilor
respiratorii.
D. Sunt structuri extrem de stabile ca poziție și formă
E. Conțin ADN, ribozmi, Golgi
112. Următoarele afirmații legate de complexul Golgi sunt corecte, cu excepția: CM
A. Este un organit cu membrană proprie
B. Formează de obicei o rețea perinucleară
C. Conține cisterne aplatizate suprapuse
D. Este însoțit de vezicule de diverse dimensiuni, unele vizibile la microscopul
optic
E. Are rol în procesarea suplimentară a proteinelor deja sintetizate
113. Biogeneza lizozomilor la nivelul complexului Golgi implică următoarele elemente, C M
cu excepția:
A. Ssegregarea enzimelor lizozomale de alți produși de secreție
B. Desprinderea din zona trans a unor vezicule cu enzime ce formează
lizozomii primari.
C. Lizozomii primari pierd învelișul de clatrină și se transformă în lizozomi
secundari
D. Enzimele lizozomale se secretă în stare inactivă
E. Enzimele lizozomale se activează la pH acid
114. Care este enzima marker caracteristica aparatului Golgi? CM
A. 5 nucleotidaza
B. Adenilatciclaza
C. L manozidaza
D. Malat- dehidrogenaza
E. Fumaraza
115. Care este enzima marker din matricea mitocondriala implicata in oxidarea acizilor A M

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 13 din 32
 grasi?
A. Malat- dehidrogenaza
B. 5 nucleotidaza
C. L manozidaza
D. Adenilatciclaza
E. Monoaminoxidaza
116. Fosfatidilserina creează o diferență de încărcare electrică între cele două BM
monostraturi ale bistratului lipidic – aspect important pentru:
A. Funcționarea proteinkinazei A
B. Transmiterea de informații prin hormoni
C. Flexibilitatea bistratului
D. Înmugurirea membranei
E. Starea fizică a membranei

117. Care dintre urmatoarele proteine transmembranare nu sunt intilnite la nivelul EM

joncțiunilor strânse?
A. Familia proteinelor MAGUK
B. Ocludine
C. Cingulina
D. Simplekina
E. Ezrina
118. Care dintre urmatoarele proteine nu sunt prezente la nivelul microvililor? EM
A. Vilina
B. Fimbrina
C. Miozina1
D. Ezrina
E. Tektina
119. Care dintre urmatoarele structuri proteice nu sunt prezente la nivelul cililor EM
(ultrastructura)?
A. Dineina
B. Nexina
C. Tubulina
D. Tektina
E. Fimbrina
120. Care dintre urmatoarele substante nu fac parte din moleculele de adezivitate? EM
A. Selectine
B. Ig
C. Integrine
D. Cadherine
E. Catalaza
121. Care este structura flagelului? DM
A. Manunchi format din 20-30 filamente de actina
B. Brat de miozina1
C. Manunchi format din 10-13 filamente actina
D. Microtubi organizati in 9 dublete periferice si 1 dublet central
E. 13 lanturi de microfilamente
122. Organitul celular responsabil de degradarea macromoleculelor si polizaharidelor DM
este :
A. aparatul Golgi
B. RER
C. REN
D. Lizozom
E. Peroxizom
123. ARNm mesager reprezinta: CM
A. O copie a unei portiuni a dublului helix
B. ARN care citeste mesajul
C. O copie a unei portiuni de pe o catena a ADN
D. O molecula care transmite mesajul de condensare a cromatinei
E. O molecula formata dintr-un codon care constitue informatia necesara
pentru sinteza unui aminoacid
124. Toate afirmatiile referitoare la codul genetic sunt adevarate cu exceptia: BM
A. Este comun eucariotelor si procariotelor

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 14 din 32
 B. Codul genetic este degenerat adica un codon poate specifica unul sau mai
multi aminoacizi
C. Unii aminoacizi sunt codificati de mai multi codoni
D. Contine trei codoni care nu specifica nici un amonoacid
E. Contine un codon care indica pozitia de “start” a citirii mesajului din ARNm
125. Prin codon se intelege: CM
A. un grup de trei nucleotide care specifica un exon
B. Un grup de trei nucleotide care specifica un intron
C. Un grup de trei nucleotide care specifica un aminoacid
D. Un grup de trei exoni care specifica un aminoacid
E. Un grup de trei introni care specifica un aminoacid
126. In sinteza proteica : EM
A. Fiecare aminoacid recunoaste propriul codon prin interactiunea directa cu
ARNm
B. Fidelitatea traducerii este asigurata de ARNt
C. Mai intai este sintetizat aminoacidul si apoi atasat la anticodonul specific
D. Codonul si anticodonul au secventa bazelor identica
E. Fiecare aminoacid este atasat la locul potrivit datorita functiei de adaptor
ARNt

127. Initierea translatiei presupune parcurgerea urmatoarelor etape cu exceptia: EM

A. Asamblarea subunitatii mici a ribozomului, cu ARNm si cu un ARNt
initiator ce transporta metionina, notat ARNti- Met
B. Atasarea subunitatii mari a ribozomului
C. Participarea factorilor de initiere ai translatiei notati eIF
D. Consumul de GTP pentru asamblarea ribozomului funtional
E. Recunoasterea codonului de initiere AUG de catre ARNm
128. Etapa de terminalizare este caracterizata de urmatoarele, cu exceptia: EM
A. Codonul “stop” este pozitionat in dreptul situsului A
B. Situsul P este ocupat de lantul polipeptidic
C. Situsul E neocupat
D. Situsul A este ocupat de factorul de terminare eRF (e releasing factor)
E. Situsul E este ocupat de codonul “stop”
129. Alegeti raspunsul corect referitor la activitatea grupului de enzime numite EM
aminoacil-ARNt sintetaze:
A. Utilizeaza GTP pentru a activa aminoacidul in vederea formarii
aminoacid~ARNt
B. Recunosc corect ARNt dupa secventa din anticodon
C. Interactioneaza cu ARNm in timpul trancriptiei
D. Interactioneaza cu ribozomii in timpul translatiei
E. Activeaza aminoacidul in scopul formarii legaturii polipeptidice intr-o etapa
ulterioara
130. Lipidele membranare, mai mult decât simple elemente structurale, sunt importante B M
pentru:
A. Schimburile de molecule și ioni între cele 2 medii separate de plasmalemă
B. Reglarea unor funcții celulare furnizând precursorii pentru o serie de
mesageri activi
C. Desfășurarea unor procese metabolice atașate plasmalemei
D. Mecanismele de simport
E. Pomparea ionică
131. În categoria proteinelor membranare integrale NU pot fi incluse: CM
A. Proteine cărăuș cu activitate tip pompă
B. Proteine canal cu activitate de tip enzimatic
C. Proteinele G
D. Proteine cărăuș ce realizează difuzia facilitată
E. Receptorii cuplați cu proteinele G
132. Mișcarea de difuzie laterală – translație a proteinelor membranare este importantă B M
pentru:
A. Transportul ionilor
B. Internalizarea LDL
C. Desfășurarea unor reacții metabolice
D. Simport

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 15 din 32
 E. Antiport
133. Proteinele uniport au următoarele caracteristici cu Excepția: BM
A. Coeficientul de partiție K este irelevant în cazul moleculelor transportate
B. Fiecare uniporter transportă mai multe tipuri de molecule
C. Există Vmax pentru acest tip de transport
D. Rata difuziei facilitate prin uniporteri este superioară celei prin difuzia
simplă
E. Sunt molecule mici hidrofile
134. Difuzia facilitată de proteine cărăuș NU este caracterizată de unul din E M
următoarele aspecte:
A. Are la bază mecanismul de ping-pong –modificare conformațională
reversibilă
B. Sensul trecerii substanţelor prin plasmalemă este determinat de gradientul
de concentraţie
C. Moleculele au dimensiuni relativ mari
D. Solubilitatea în lipide este scăzută
E. Schimbările conformaționale au la bază fosforilarea/defosforilarea proteinei

135. Care din următoarele componente sunt necesare la nivelul plasmalemei unor tipuri A M
celulare pentru transportul glucozei și menținerea glicemiei în limite normale :
A. Na- K – ATP-aza, GLUT – 1,5,4
B. Antiportul Na/Ca, antiportul ATP/ADP
C. Simporturile Na/K/2Cl, GLUT - 1,5,4
D. Antiporturile Na/H, NaHCO3/Cl și GLUT – 4
E. Nici una din cele de mai sus
136. Dacă pompa de Na-K nu mai beneficiază de aportul ATP: BM
A. Se schimbă pomparea Na cu cea a K
B. Nu se realizează fosforilarea proteinei transportoare
C. Ionii de K ramân cuplați la transportor
D. Ionii de Na rămân cuplați la transportor
E. Se poate cupla ouabaina
137. Caracteristicile receptorilor intracelulari ce reglează în urma activării transcripția B M
unor gene includ următoarele cu EXCEPȚIA:
A. Situs de legare la ADN
B. Un domeniu membranar de legare a moleculelor semnal
C. Pot fi activați de molecule solubile în lipide
D. Modificarea conformației după legarea moleculei semnal
E. Legarea vitaminei D
138. Între polimerizarea microtubilor și a filamentelor de actină există mai multe CM
deosebiri și o asemănare. Care este aceasta?
A. Necesită ATP
B. Necesită GTP
C. Se realizează prin asamblarea dimerilor
D. Domină la capătul pozitiv al filamentelor
E. Se realizează prin asamblarea monomerilor
139. Joncţiunile de ancorare nu includ proteine ca: AM
A. Ocludinele
B. Integrinele
C. Cadherinele
D. Desmogleina
E. Plakoglobina
140. F.
141. Care este ordinea mecanismelor de transport din imaginea de mai jos? DM

1. 2. 3.
A. 1=transport ATP independent; 2=fagocitoză; 3=pinocitoză în fază fluidă
B. 1=difuziune simplă; 2=endocitoză mediată de receptori; 3=pinocitoză în
fază fluidă

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 16 din 32
 C. 1=exocitoză; 2=fagocitoză; 3=endocitoză mediată de receptori
D. 1= fagocitoză; 2=endocitoză mediată de receptori; 3= pinocitoză în fază
fluidă
E. 1=fagocitoză; 2=pinocitoză în fază fluidă; 3=endocitoză mediată de
receptori

142. Unde se îndreaptă complexul Gs-alfa din figură: DM

A. Proteina G;
B. PLC
C. Diacilglicerol
D. Adenilat ciclaza
E. Inactivatorul AMPc

143. Ce tip de comportament este de asteptat la o celula cu aparat Golgi bine exprimat? BM
A. Sa produca mult ATP
B. Activitate intensă de secreție
C. Miscare
D. Intense procese de digestie
E. pH modificat
144. Hemidesmozomii sunt: BM
A. Joncțiuni cu situsuri de fixare pentru actină
B. Joncțiuni cu situsuri de fixare pentru filamentele intermediare
C. Joncțiuni septate
D. Joncțiuni de comunicare
E. Joncțiuni ocluzive
145. La nivelul barierei hematoencefalice pot trece: CM
A. CO2 din sânge în LCR
B. Majoritatea antibioticilor
C. Alcoolul din sânge în LCR
D. Glucoza din LCR în sânge
E. Drogurile din LCR în sânge
146. La nivelul țesuturilor non-neuronale joncțiunile GAP asigură schimburile de : AM
A. Ioni și molecule mici
B. CO2 din LCR în sânge
C. Drogurile din sânge în LCR
D. Monozaharide și aminoacizi
E. Glucoza și majoritatea macromoleculelor
147. Principalii proteoglicani ai matricei extracelulare sunt următorii, cu excepția: EM
A. Agrecanul
B. Betaglicanul
C. Decorina
D. Perlecanul
E. Keratanul sulfatul
148. Nu reprezintă un rol al matricei extracelulare: BM
A. Stabilizarea structurii fizice a țesuturilor
B. Ancorarea filamentelor intermediare a 2 celule vecine
C. Amortizarea șocurilor mecanice
D. Asigurarea elasticității țesuturilor și organelor
E. Protecția celulelor față de o serie de agenți patogeni
149. Membrana bazală prezintă: AM
A. Lamina lucida, adiacentă membranei bazale a celulelor epiteliale
B. Lamina densa, situată deasupra laminei lucida
C. Lamina lucida, situată sub lamina densa
D. Lamina rara, situată imediat sub lamina densa

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 17 din 32
 E. Lamina fibroreticularis, situată deasupra laminei rara
150. Integrinele: BM
A. Sunt implicate în imunitate
B. Cel puțin 18 subunități α și 8 subunități β
C. Intervin în procesele inflamatorii
D. Mediază interacțiunile leucocitelor circulante cu peretele vascular
E. Sunt de tip E, P și L
151. Adezivitatea celulară Ca2+ independentă este asigurată de: AM
A. Superfamilia Ig
B. Cadherine
C. Fibronectine
D. Integrine
E. Conexine
152. Nu reprezintă funcții ale porilor nucleari, cu excepția: AM
A. Transportul complexelor ribonucleioproteice
B. Pregătirea mitozei
C. Biogeneza acizilor ribonucleici
D. Esențiali în procesele de transcripție
E. Sunt spațiile cuprinse între membranele nucleare internă și externă
153. Transportul aminoacizilor este asigurat de: BM
A. ARNm
B. ARNt
C. ARNr
D. ARNr 28S
E. ARNr 18S
154. În ceea ce privește ARNt următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția: CM
A. Reprezintă sistemul de transport pentru aminoacizi
B. Prezintă secvența anticodon
C. Este o moleculă mare, 90 -150 nucleotide
D. Activează aminoacizi specifici
E. Acționează ca molecule-adaptor
155. Subunitatea ribozomală mică prezintă: DM
A. Coeficient de sedimentare 30 S la eucariote
B. Coeficient de sedimentare 50 S la procariote
C. 3 molecule de ARNr și 45 proteine diferite
D. Cap, platformă și o bază
E. Protuberanță centrală, tulpină și creastă
156. Următoarele afirmații referitoare la poliribozomi sunt false, cu excepția: EM
A. Sunt formați 100-1000 ribozomi și o moleculă de ARNm
B. Pot transla o singură regiune a moleculei de ARNm
C. Sunt numeroși în eritrocite
D. Cei atașați memranei RE intervin în sinteza proteineolr strcturale
E. Fac posibilă sinteza simultană a unor copii multiple din polipeptidul
specificat
157. Referitor la funcțiile specifice REN următoarele afirmații sunt false, cu excepția: B M
A. Intervine în glicozilarea lanțului polipeptidic
B. Asigură eliberarea ionilor de Ca2+ spre citoplasmă
C. Degradarea lipidelor, mai ales în celulele gonadelor
D. Realizează sortarea sau segregarea produșilor de secreție
E. Influențează segregarea enzimelor lizozomale în ceilalți produși de secreție
158. RE de tranziție: DM
A. Se mai numește și RER
B. Este specializat în sinteza proteinelor
C. Este în cantitate mare în eritrocite
D. Este bine reprezentat numai în celulele specializate în sinteza lipidelor
E. Doar c și d
159. Ribozomii sunt atașați la membrana RER prin: AM
A. Intermediul unui sistem specific numit translocon
B. Intermediul unui sistem specific numit transmozom
C. Intermediul unui sistem specific numit transpozon
D. Intermediul unui sistem specific numit transmocor

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 18 din 32
 E. Intermediul unui sistem specific numit transperoxon
160. Referitor la reticulul sarcoplasmatic următoarele afirmații sunt adevărate, cu C M
excepția:
A. Este bine reprezentat în mușchiul striat
B. Este de tip REN
C. Cu ajutorul pompei de Ca2+ sechestrează Ca2+ în lumen
D. Prezintă o pompă de tip V, antiport
E. Eliberează Ca2+ sub acțiunea AMPc
161. RER este slab dezvoltat în: DM
A. Celulele pancreasului exocrin
B. Plasmocite
C. Hepatocite
D. Adipocite
E. Neuroni
162. Referitor la rețeaua cis-Golgi (CGN) următoarele afirmații sunt adevărate cu B M
excepția:
A. Este alcătuită dintr-o rețea interconectată de tuburi
B. Prezintă vezicule mici, de ordin A, desprinse din RE
C. Funcționează ca stație de triere a proteinelor
D. Este elementul cel mai apropiat de fața cis a complexului Golgi
E. Este elementul cel mai apropiat de RER
163. Enzima caracteristică aparatului Golgi este: DM
A. Fosfataza alcalină
B. Fosfataza acidă
C. Monoaminoxidaza
D. α – manozidaza
E. Glicoziltransferaza
164. Următoarele afirmații despre citoschelet sunt false, cu excepția: AM
A. Reprezintă o rețea de proteine filamentoase
B. Este localizat în special la polul bazal al celulei
C. În absența sa se poate menține volumul celular în limite normale
D. Este bine reprezentat la procariote
E. Asigură transportul intercelular
165. Centriolii pot forma următoarele structuri, cu excepția: DM
A. Centrozom
B. Diplozom
C. Centrul celular
D. Kinetocor
E. Centrul cinetic al celulei
166. Polimerizarea filamentelor intermediare este dependentă de: EM
A. ATP
B. GTP
C. Detergenți
D. Nucleotide
E. Nici una
167. Miozina este: AM
A. O ATP-ază
B. O GTP-ază
C. O catalază
D. O fosfolipază
E. O fosforilază
168. Centriolii: AM
A. Sunt vizibili în interfază
B. Sunt vizibili doar în mitoză
C. Au forma unor cilindre în microscopia fotonică
D. Nu sunt vizibili în interfază
E. Au o extremitate proximală spre periferie și una distală spre centru
169. Printre funcțiile citoscheletului nu se numără următoarele, cu excepția: DM
A. Formează o barieră selectivă
B. Intervine și controlează migrarea celulelor embrionare
C. Formează suportul pentru migrarea celulelor regenerate

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 19 din 32
 D. Prezintă situsuri de ancorare pentru ARNm și translația proteică
E. Asigură elasticitatea țesuturilor și organelor
170. Printre componentele lanțului respirator se numără, cu excepția: AM
A. Centrii de Cr
B. Coenzima Q
C. Ubiquinona
D. Citocromii
E. Centrii de Fe-S
171. Cei 12 transportori de electroni ai lanțuilui respirator sunt grupați în următoarele C U
patru complexe multiproteice:
A. Complexul b-c 1 sau complexul I
B. Citocrom c-CoQ –reductaza sau complexul II
C. Complexul succinat-dehidrogenaza sau complexul II
D. Citocrom c oxidaza sau complexul I
E. Complexul NADH-dehidrogenaza sau complexul II
172. Celulele multinucleate pot fi: CU
A. Plasmidii
B. Lamelipodii
C. Plasmodii
D. Filopodii
E. Fimbridii
173. Membrana nucleară internă: EU
A. Prezintă ribozomi atașați
B. Conține peroxidază, Ca2+ și unii metaboliți
C. Proteine, în proporție de 30%
D. Fosfoloipide, în proporție de 60- 80%
E. Prezintă spre carioplasmă laminine
174. În biosinteza proteinelor sunt necesare următoarele componente, cu excepția: AU
A. Un plan – ARNt
B. Cărămizi – aminoacizi
C. Transportori – ARNt specifici
D. Constructori – ribozomi
E. Factori de elongare și terminalizare
175. Codonul AUG: AU
A. Semnalizează începutul translației
B. Semnalizează sfârșitul translației
C. Reprezintă un codon stop
D. Este localizat pe ARNt
E. Sunt adevărate b și c
176. Enzima marker a RE este: AU
A. Glucozo-6-fosfataza
B. Nucleotid-fosfokinaza
C. Monoaminoxidaza
D. Fosfataza acidă
E. β - glucuronidaza
177. RER este dispus concentric în jurul nucleului și formează: CU
A. Corpii Berg în celulele parotidei
B. Microzomi în eritrocite
C. Corpusculii NISSL în corpul neuronal
D. Corpusculii lui Palade în eritrocite
E. Toate de mai sus
178. RE intervine în: EU
A. Degradarea fosfolipidelor în monostratul citoplasmatic
B. Dirijarea traficului de membrane
C. Sinteza de steroli și acizi biliari
D. Sinteza lectinei
E. Toate de mai sus
179. Complexul Golgi este: CU
A. Un organit celular nemembranar
B. Format dintr-un grup omogen de compartimente
C. Situat între nucleu și polul bazal în celulele endocrine

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 20 din 32
 D. Situat la polul bazal al celulelor gleandelor cu secreție exocrină
E. Situat periferic în celulele nervoase
180. Aparatul Golgi joacă un rol central în : DU
A. Sinteza proteinelor
B. Sinteza lipidelor
C. Digestia proteinelor
D. Secreția celulară
E. Sinteza glucidelor
181. Complexul Golgi intervine în: EU
A. Biogeneza membranelor
B. Biogeneza lizozomilor
C. Sinteza mucopolizaharidelor
D. Sinteza gangliozidelor
E. Toate de mai sus
182. Tropomiozina (Tm): CU
A. Formează un lanț continuu de-a lungul filamentului de miozină
B. Posedă șapte situsuri de legare la tubulină
C. Reglează contracția musculară
D. Este o proteină elongată, de ancorare la membrană
E. Toate de mai sus

183. Microtubii au următoarele caracteristici, cu excepția: BU

A. Acoperă citozolul dintre nucleu și citoplasmă
B. Sunt polimeri formați din subunitîți globulare de actină
C. Sunt cele mai rigide elemente citoscheletale
D. Determină plasticitatea eritrocitelor
E. Sunt responsabili, la unele protiste, de capturarea hranei
184. Tubulinele se găsesc: DU
A. Între microtubulii A periferici
B. Între microtubulii B periferici
C. Între microtubulii Ași B periferici
D. În structura microtubulilor A și B
E. Între microtubulii A centrali și B periferici
185. Miozina este un dimer format din: EU
A. Două lanțuri reglatoare
B. Două lanțuri grele
C. Două lanțuri ușoare
D. Două lanțuri esențiale
E. Toate de mai sus
186. F0-F1-ATP-aza este: EU
A. O unitate tripartită
B. Un complex proteic
C. Localizată la nivelul membranei mitocondriale interne
D. Asigură sinteza ATP-ului dependent de Mg2+
E. Toate de mai sus
187. Enzimele solubile al ciclului Krebs implicate în oxidarea acizilor grași sunt B U
următoarele, cu excepția:
A. Malat-dehidrogenaza
B. Manozidaza
C. Izocitrat dehidrogenaza
D. Fumaraza
E. Citrat sintetaza
188. Următoarele caracteristici aparțin lizozomilor, cu excepția: DU
A. Au funcție degradativă
B. Au funcție secretorie
C. Reprezintă mai mult de 5% din volumul celular
D. Nu pot digera toate tipurile de molecule biologice
E. Conțin peste 60 de enzime hidrolitice
189. Lizozomii secretori sunt reprezentați de: EU
A. Melanozomi
B. Granulele bazofilului

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 21 din 32
 C. Granulele litice ale limfocitelor T citotoxice
D. Granulele azurofile ale neutrofilului
E. Toate de mai sus
190. Lizozomii prezintă poziții intracelulare caracteristice, ca de exemplu: CU
A. Perinuclear în neuroni
B. Citoplasma perinucleară în nefrocietele tubului proximal
C. Perinuclear în fibroblaste
D. Nici un răspuns
E. Toate de mai sus
191. Marker-ul histochimic al lizozomilor este : CU
A. Fosfataza alcalină
B. Catalaza
C. β – glucuronidaza
D. Acil-transferaza
E. Dehidrogenaza
192. La nivelul membranei lizozomale sunt prezente: AU
A. Pompe de tip V
B. Pompe de tip P
C. Pompe de tip F
D. Ca2+ -ATP-aze
E. Pompe de tip ABC

193. Peroxizomii reprezintă: BU

A. Organite implicate în creşterea concentraţiei intracelulare de O2
B. Organite implicate în producerea şi degradarea H2O2
C. Organite implicate în reducerea concentraţiei intracelulare de CO2
D. Organite implicate în menţinerea unui pH celular de 4,5-5
E. Organite implicate în sortarea şi segregarea produşilor de secreţie
194. Printre funcţiile peroxizomilor nu fac parte, cu excepţia: AU
A. Sinteza plasmalogenilor
B. Sinteza fosfolipidelor pentru majoritatea organitelor
C. Sinteza trigliceridelor
D. Glicozilarea terminală a proteinelor
E. Glicozilarea glicolipidelor
195. Printre funcţiile peroxizomilor se numără şi, cu excepţia: BU
A. ß – oxidarea acizilor graşi cu lanţ lung de atomi de carbon
B. sinteza mucopolizaharidelor
C. sinteza de steroli
D. sinteza de acizi biliari
E. oxidarea D şi L-aminoacizilor
196. Printre caracteristicile celulelor tumorale nu se numără, cu excepția: CU
A. Sunt sensibile la semnalele anti-proliferative exracelulare
B. Sunt genetic stabile
C. Induc angiogeneză
D. Sunt mai expuse la apoptoză
E. Se autoagregă
197. Celulele tumorale maligne: DU
A. Au capacitatea de a invada țesuturile vecine
B. Au capacitatea de a invada țesuturile la distanță
C. Își pierd capacitatea de a intra în apoptoză
D. Toate de mai sus
E. Nici unul
198. Celulele tumorale: EU
A. Devin specializate
B. Se autoagregă
C. Sintetizează molecule de adezivitate
D. Au capacitate de autodistrugere
E. Nu interpretează corect semnalele provenite de la alte celule
199. Printre specializările temporare se numără și, cu excepția: CU
A. Protruzii digitiforme
B. Filopodii

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 22 din 32
 C. Flageli
D. Pliuri
E. Lamelipodii
200. Printre specializările permanente se numără și, cu excepția: DU
A. Microvilii
B. Sereocilii
C. Cilii vibratili
D. Filopodii
E. Flagelii
201. Referitor la microvili: BU
A. Formează marginea în perie în trahee
B. Formează platoul striat în vilozitatea intestinală
C. Formează un covoraș mobil la nivelul epididimului
D. Formează un covoraș mobil la nivelul trompelor uterine
E. Formează marginea în perie în vilozitatea intestinală
202. Ultrastructura cilului vibratil se caracterizează prin prezența următoarelor BU
componente, cu excepția:
A. Axonemei
B. Vilinei
C. Dineinei
D. Tektinei
E. Tubulinei
203. Printre fazele ciclului celular se numără, cu excepţia: CU
A. Interfaza
B. Mitoza somatică
C. Meioza somatică
D. Mitoza ecuaţională
E. Mitoza de segmentare
204. Mitoza somatică poate fi: BU
A. Homo-heterotipică sau de iniţiere
B. Homeotipică
C. Heterotipică sau asimetrică
D. Mitoza de diferenţiere
E. Heterotipică sau reducţională
205. Printre modificările morfologice şi biochimice caracteristice celulelor senescente B U
se numără şi, cu excepţia:
A. Reducerea ratei de transcrpţie
B. Creşterea translaţiei proteice
C. Carioliza
D. Cariorexisul
E. Picnoza nucleară
206. Teorii active ale îmbătrânirii celulare sunt considerate şi, cu excepţia: CU
A. Scurtarea telomerelor
B. Reducerea translaţiei anumitor gene esenţiale
C. Inactivarea copierii multiple a secvenţelor ADN
D. Degradarea proteinelor alterate
E. Activarea unei anumite gene întârziate
207. Referitor la receptorii cu activitate guanilat-ciclază următoarele afirmaţii sunt D U
adevărate, cu excepţia:
A. Sunt utilizaţi de peptidul natriuretic atrial
B. Utilizează GMPc ca mesager intracelular
C. Semnalul nu este transmis prin proteine G
D. Utilizează AMPc ca mesager intracelular
E. Activează o serie de fosforilaze
208. Următoarele substanţe folosesc ca modalități de transport difuzia simplă, cu A U
excepţia:
A. Glucoza
B. Ureea
C. Glicerolul
D. Benzenu
E. CO2

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 23 din 32
 209. Despre aquaporine se poate afirma că: AU
A. Sunt proteine cărăuş pentru apă
B. Sunt proteine integrale ale plasmalemei
C. Sunt utile în reglarea fluxului transmembranar al apei
D. Sunt localizate în membranele tuturor celulelor din corpul uman
E. Prezintă selectivitate deosebit de mare pentru apă
210. Proteinele membranare integrale implicate în transportul ionilor sunt următoarele, E U
cu excepţia:
A. Proteine cărăuş
B. Proteine canal
C. Proteine enzim-like
D. Toate de mai sus
E. Niciuna
211. Următoarele modalităţi de transport nu sunt dependente de ATP, cu excepţia: DU
A. Difuzia prin bistrat
B. Difuzia facilitată de proteine canal
C. Difuzia facilitată de proteine cărăuş
D. Pomparea ionică
E. Osmoza
212. Receptorii fără activitate catalitică sunt: DU
A. Receptorii pentru insulină
B. Receptorii pentru EGF
C. Receptorii pentru citokine
D. Receptorii pentru peptidul natriuretic atrial
E. Receptorii pentru TGFβ

213. Următoarele molecule au receptori intracelulari, cu excepţia: EU

A. Hormoni tiroidieni
B. Hormoni steroizi
C. Retinoizi
D. Vitamina D
E. Hormoni polipeptidici
214. Următoarele molecule au receptori nucleari: AU
A. Hormoni tiroidieni
B. Inozitol trifosfat
C. Hormoni polipeptidici
D. B şi c
E. Toate de mai sus
215. Din punc de vedere al evenimentelor moleculare, moartea celulară poate fi: BU
A. Independentă hormonal
B. Programată
C. Prin agresiune mecanică
D. Datorată intervenției reticolului endoplasmic
E. Toate de mai sus
216. Necroza se datorează următorilor factori cu excepția: CU
A. Inflamației
B. Privării de oxigen
C. Acumulării de bioxid de carbon
D. Agresiunilor chimice
E. Frigului
217. Necroza unei celule poate afecta celulele învecinate prin: CU
A. Creșterea necontrolată în volum
B. Pierderea fluxului ionic
C. Deversarea enzimelor hidrolitice în exterior
D. Distrugerea nucleului cu eliberarea cromosomilor
E. Sufocare cu radicali liberi de oxigen
218. Apoptoza apare: EU
A. Numai la adulți
B. Numai la bătrâni
C. Numai la copil
D. Postnatal
E. În cursul dezvoltării embrionare

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 24 din 32
 219. Printre caracteristicile celulelor senescente NU se numără: DU
A. Scăderea volumului celular
B. Carioliza
C. Cariorexisul
D. Anomaliile cromosomiale congenitale
E. Supraexprimarea unor gene
220. Interfaza: CU
A. Este etapa cea mai scurtă a ciclului celular
B. Se derulează în patru etape succesive: G1, S, G2 și M
C. Poate fi întreruptă în orice etapă
D. Nu permite repararea defectelor celulare
E. Conține anumite puncte de restricție (R) ce permit saltul imediat la etapa M
221. În structura cromosomilor NU intră: CU
A. Cromatidele
B. Centromerul
C. Centriolul
D. Kinetocorul
E. ADN-ul
222. Peroxizomii: DU
A. Sunt prezenți doar în celulele eucariote specializate în neutralizarea
peroxizilor.
B. Au formă alungită
C. Au membrană dublă, una internă și una externă
D. Prezintă o matrice granulară
E. Prezintă în mijloc o structură mai densă numită nucleol
223. Complexul Golgi este alcătuit din următoarele elemente, cu o excepție: CU
A. Rețeaua cis-Golgi, orientată spre RE
B. Cisterne aplatizate curbate
C. Rețeaua trans-Golgi orientată spre nucleu
D. Vezicule mici (cis) ce transportă materiale sintetizate în RE
E. Vezicule mari (trans) ce transportă proteine maturate în Golgi
224. Rolurile complexului Golgi includ: DU
A. Implicări în sinteza celulară de proteine, polipeptide, ADN
B. Implicări în secreția celulară de proteine, polipeptide, ADN
C. Biogeneza mitocondriilor
D. Biogeneza lizozomilor
E. Biogeneza peroxizomilor
225. Concentrarea produșilor de secreție sintetizați în RE se face: BU
A. În veziculele cis ale complexului Golgi
B. În regiunile dilatate ale cisternelor complexului Golgi
C. Nu presupune implicarea Ca++
D. Prin formarea unor agregate proteină-enzimă
E. Cu consum energetic important
226. Reticulul endoplasmatic are următoarele proprietăți, cu o excepție: CU
A. Este un organit celular cu membrană proprie
B. Este format dintr-un sistem de cisterne, canale și vezicule
C. Are o membrană ce se poate continua cu alte membrane, precum membrana
nucleară, plasmalema, membrana mitocondrială, etc.
D. Membrana sa poate reprezenta mai mult de jumătate din totalul suprafeței
membranelor într-o celulă eucariotă
E. Se poate prezenta sub forma RER și REN.
227. Funcțiile specifice RER nu includ: DU
A. Sinteza proteinelor de export celular
B. Sinteza proteinelor destinate plasmalemei
C. Sinteza proteinelor destinate compartimentelor celulare membranare
D. Sinteza glucozei din glicogen
E. Sinteza enzimelor digestive
228. Care este enzima marker a membranei externe mitocondriale? EU
A. 5 nucleotidaza
B. Adenilatciclaza
C. L manozidaza

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 25 din 32
 D. Malat- dehidrogenaza
E. Monoaminoxidaza
229. Printre funcțiile principale ale citoscheletului nu se regăsește: DU
A. Suportul structural
B. Contribuie la localizarea intracelular a organitelor
C. Situs de ancorare pe ARN si translatia proteica
D. Dirijarea traficului de membrane
E. Intervine in procesele de miscare celulara
230. Care din următoarele molecule poate lega Ca++? DU
A. Tropomiozina
B. Troponina T
C. Troponina I
D. Troponina C
E. Actina
231. Transportul glucozei la nivel intestinal si renal nu necesita: DU
A. NaK-ATPaza
B. Simport Na / glucoza
C. GLUT5
D. Simport Na/K/2 Cl
E. GLUT4
232. Enzima marker a reticulului endoplasmatic este: EU
A. 5 nucleotidaza
B. Adenilatciclaza
C. L manozidaza
D. Malat- dehidrogenaza
E. Glucoza6 fosfataza
233. Care afirmatie este adevarata despre lizozom? EU
A. Enzimele sale devin active la un pH acid
B. Isi creeaza propriile structuri si proteine
C. Pompeaza H in mediul extracellular
D. Digera molecule venite prin endocitoza
E. Toate sunt adevarate
234. Fiecare microvil determina cresterea suprafetei de absorbtie cu: DU
A. 5%
B. 10%
C. 15%
D. 20%
E. 25%
235. Care organit celular este responsabil cu împachetarea proteinelor secretate de BU
celula?
A. Citoschelet
B. Aparat Golgi
C. Lizozom
D. Peroxizom
E. Membrana celulara
236. Ficatul uman intervine in metabolizarea medicamentelor si alcoolului. O celula AU
hepatica are probabil un numar crescut de organite de tipul:
A. Lizozomi
B. Nuclei
C. REN
D. RER
E. Cloroplaste
237. Care este functia ribozomilor AU
A. Sinteza de proteine
B. Prelucrarea biochimica a produsilor de secretie
C. Endocitoza
D. Fagocitoza
E. Dirijarea traficului de membrane
238. Care este localizarea ribozomilor? AU
A. RER
B. REN

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 26 din 32
 C. Mitocondrii
D. Aparat golgi
E. La nivelul plasmalemei
239. Care veste functia mitocondriei? AU
A. Produce ATP
B. Prelucrarea biochimica a produsilor de secretie
C. Endocitoza
D. Fagocitoza
E. Dirijarea traficului de membrane
240. Care organite celulare prezinta aceasta functie – depozitarea si transferul DU
informatiei?
A. Ribozomi
B. Aparatul Golgi
C. ADN
D. Nucleu
E. REN
241. Care organit contribuie la producerea de energie? CU
A. REN
B. Nucleu
C. Mitocondrii
D. RER
E. Lizozom
242. Care organit contribuie la producerea si reciclarea membranelor? BU
A. Lizozom
B. Aparatul Golgi
C. RER
D. Nucleu
E. REN
243. Care organit contribuie la sinteza de lipide? EU
A. Lizozom
B. Aparatul Golgi
C. RER
D. Peroxizom
E. REN
244. Care organit contribuie la conversia H2O2 in apa? DU
A. Lizozom
B. Aparatul Golgi
C. RER
D. Peroxizom
E. REN
245. Care organit contribuie la mentinerea integritatii structurale? AU
A. Citoschelet
B. Nucleu
C. RER
D. Peroxizom
E. REN
246. Care parte a celulei contine materialul genetic? CU
A. Membrana nucleului
B. Ribozom
C. Nucleol
D. Lizozom
E. RER
247. Care sunt cele 2 etape importante ale ciclului celular? AU
A. Mitoza si interfaza
B. Telofaza si citokineza
C. Interfaza si anafaza
D. Citokineza si mitoza
E. Mitoza si meioza
248. Care dintre secventele de mai jos sunt secvente de initiere a sintezei de protein? BU
A. UAG
B. AUG

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 27 din 32
 C. UGA.
D. UAA
E. Nici una
249. Care dintre secventele de mai jos reprezinta codon-stop? DU
A. UAG
B. UGA
C. UAA
D. Toate
E. Nici una
250. In cadrul carei etape a mitozei cromozomii sunt aranjați in mijlocul celulei? BU
A. Profaza
B. Metafaza
C. Anafaza
D. Telofaza
E. Citodiereza
251. Care etapa a ciclului celular dureaza cel mai mult? BU
A. Profaza
B. Interfaza
C. Anafaza
D. Telofaza
E. Citodiereza
252. Aparatul Golgi este implicat in: EU
A. Transportul proteinelor care vor fi eliberate din celula
B. Modificarea proteinelor
C. Producerea lizozomilor
D. Reciclarea membranelor
E. Toate de mai sus

253. Ribozomii se gasesc: EU

A. Numai in nucleu
B. In citoplasma
C. Atasati reticulului endoplasmatic
D. Doar in celulele eucariote
E. Corect b si c
254. REN este foarte bine reprezentat in celulele in care se acumuleaza cantitati mari DU
de:
A. Toxine
B. Proteine
C. Enzime
D. Lipide
E. Acizi nucleici
255. In care organit al celulei eucariote se sintetizeaza ARNr: AU
A. Nucleol
B. Ribozom
C. Lizozom
D. Mitocondri
E. Aparat Golgi
256. Care structura subcelulara este alcatuita din microtubuli si microfilamente? AU
A. Citoschelet
B. Plasmalema
C. RER
D. Membrana mitocondriala
E. Membrana nucleului
257. La eucariote cele 2 subunitati ribozomale sunt: AU
A. 40S si 60S
B. 30S si 50S
C. 30S si 40S
D. 40S si 50S
E. Nici una
258. Care este molecula care “citeşte” codul genetic în cursul sintezei polipeptidelor: AU
A. ARN de transfer

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 28 din 32
 B. ARN sens
C. ARN ribozomal
D. ARN codon
E. Oricare tip de ARN cu conditia ca citirea sa se faca in directia5’- 3’
259. Interacțiunea actină-miozină este reglată: BU
A. GTP și temperatură
B. Tropomiozină și trei troponine-C,I,T
C. Numai de ionii de Ca2+
D. Profilină
E. Nici una din cele de mai sus
260. Contopirea unei vezicule intracitoplasmatice cu membrana celulară în momentul B M
exocitozei sau fuzionarea a două membrane celulare separate în momentul
fertilizării reprezintă exemple ale proprietățile lipidelor membranare de :
A. Difuza liber
B. Autoasamblare
C. A efectua mișcări de rotație
D. Asociere
E. A fi electric neutre
261. Ce enzime activează diacilglicerolul (DAG) în cadrul căii de semnalizare B M
fosfoinositidice:
A. Protein kinaza A
B. Proteinkinaza C
C. MAP kinaza
D. Tirozin kinaza
E. Fosforilaza B
262. Dacă substituentul grupării fosfat de la nivelul capului polar este fosfatidil-colină D U
sau fosfatidil-etanolamină atunci fosfolipidul este:
A. Un izolator electric
B. Încărcat negativ
C. Încărcat pozitiv
D. Neutru
E. Asociat colesterolului

263. Colesterolul membranar este util ca: BU

A. Element de cuplare la glicerol
B. Reglator al fluidității membranare
C. Suport al transmiterii semnalelor biologice
D. Suport pentru generarea de AMPc
E. Suport pentru transportul ionic
264. Dispoziția particulară a lipidelor membranare în dublu strat are consecințe asupra: A U
A. Funcțiilor celulare
B. Flexibilității bistratului
C. Proceselor de înmugurire și fuziune a membranei
D. Transportului vezicular
E. Proteinelor membranare
265. Etapa intramembranară de semnalizare prin hormoni polipeptidici NU include: DU
A. Subunitatile α ale proteinei G
B. Activarea unor receptori nucleari
C. Adenilat ciclaza
D. Subunitatile βγ ale proteinei G
E. Receptori membranari
266. Joncțiunile de adezivitate în bandă formează: CU
A. O structură ce blochează trecerea ionilor și macromoleculelor
B. Structuri ce fac legătura între celulă și matricea extracelulară
C. Împreună cu joncțiunile impermeabile la nivelul celulelor epiteliale
complexul joncțional apical
D. Structuri care ancorează filamentele intermediare din celule
E. Doar b și d
267. Care din următoarelor proprietăţi este comună microfilamentelor de actina și A U
microtubilor:
A. Structuri dinamice, polarizate funcțional
B. 2 capete globulare

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 29 din 32
 C. Abilitatea de a se lega la membranele organitelor celulare
D. Activitatea ATP-azică
E. Somenii de legare a capului de miozina
268. Concentrarea fosfatidilinozitolului în monostratul intern este necesară pentru: BU
A. Fluiditatea plasmalemei
B. Semnalizarea intercelulară
C. Activarea proteinkinazei A
D. Activarea proteinkinazei C
E. Distribuția colesterolului membranar
269. Caderinele au următoarele roluri cu excepția: AU
A. Pot activa receptorul pentru fibronectină
B. Mediază adezivitatea celulară Ca2+-dependentă
C. Transmit semnale de la matrice către citoplasmă
D. Sunt proteine transmembranare de legătură
E. Sunt implicate în edificarea joncțiunilor celulă-celulă
270. Ionii traverseaza membrana plasmatica: BU
A. In sensul gradientului de concentratie
B. In sensul gradientului electrochimic
C. In sensul gradientului de permeabilitate
D. In sensul gradientului de liposolubilitate
E. În sensul gradientului electric
271. Învelişul celular nu conține: CU
A. Plasmalema
B. Proteine
C. Citoscheletul
D. Glicocalixul
E. Citoscheletul cortical
272. Stratul celular cel mai îndepărtat de nucleu este: DU
A. Plasmalema
B. Citoscheletul cortical
C. Membrana complexului Golgi
D. Glicocalixul
E. Membrana endozomilor

273. Un centriol este: BU

A. Prezent în mujlocul citoplasmei celulare
B. Compus din microtubi și important în organizarea fusului de diviziune
C. Un sistem de centrare a filamentelor de actină
D. Un organit membranar
E. O parte a unui cromosom
274. Ce sistem de transport este ilustrat in imagine? AU

A. Sistem uniport, activ tip P

B. Sistem uniport, pasiv tip difuziune facilitată
C. Sistem uniport, activ tip V
D. Sistem de pompare moleculară
E. Sistem uniport activ tip F
275. AMPc este: DU
A. Un activator al PKC
B. Un mesager prim
C. Un produs de inactivare a căii adenilat ciclazei
D. Un agent de cuplare a subunităților reglatorii ale PKA
E. Un agent de cuplare a subunităților catalitice ale PKA
276. Receptorii pentru hormonii tiroidieni se regăsesc: EU

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 30 din 32
 A. Intramembranar, sunt tirozin-kinazici
B. Intramembranar, sunt tirozin-fosfatazici
C. Intramembranar, sunt tirozin-kinazici
D. Intracitoplasmatici
E. e) Intranucleari
277. Ce sistem de transport este ilustrat in imagine? BU

A. Sistem uniport, activ tip P

B. Sistem uniport activ tip F
C. Sistem uniport, pasiv tip difuziune facilitată
D. Sistem uniport, activ tip V
E. Sistem de pompare moleculară
278. Care dintre urmatoarele organite contine enzime hidrolitice capabile de digestie: B U
A. Centriolul
B. Lizozomul
C. Microtubulul
D. Mitocondria
E. Lizozimul
279. Transcriptia celulara are loc in: CU
A. Complex Golgi
B. Mitocondrie
C. Nucleu
D. Ribozomi
E. Nucleol
280. Structura celulara unde are loc sinteza proteica este: DU
A. complex Golgi
B. Mitocondria
C. Nucleul
D. Ribozomul
E. Centriolul
281. Organitul celular unde are loc modificarea, impachetarea si pregatirea pentru AU
distributia a proteinelor nou formate este:
A. complex Golgi
B. Mitocondria
C. Nucleul
D. Ribozomul
E. Centriolul
282. Care este structura celulara care formeaza o serie de membrane interconectate ca o D U
retea intracelulara,cu rol in transportul si sustinerea sintezei celulare?
A. Reticulul endoplasmic
B. Vacuolele endocitare
C. Membrana plasmatica
D. Reticolul endoplasmatic rugos
E. Aparatul Golgi
283. Care este organitul cellular care contribuie la formarea fusului mitotic? BU
A. Cilii
B. Centriolul
C. Cromatina
D. Nucleolul
E. Mitocondria

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35

Pagina 31 din 32
https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/19370923_1345295155…h=c0555e4647510fae2a0fe760e169eee4&oe=59601CCA&dl=1 05.07.2017, 20G35
Pagina 32 din 32