Rolul întreprinderii în economie.

Prin întreprindere se înţelege orice formă de organizare a unei activităţi

economice, în scopul obţinerii de profit. Bunurile economice sunt vândute pe piaţa
în condiţii de concurenţă. Întreprinderea constituie locul în care se produc bunurile
economice , lucrările si serviciile destinate satisfacerii nevoilor individuale sau
colective ale oamenilor.
Întreprinderea se defineşte ca o îmbinare de resurse (idei, credibilitate,
bani, management, energie, informaţii, bunuri materiale, organizare, mărci de
produse etc.) prin care oamenii produc bunuri si servicii ce vor fi vândute pe pieţe
la un preţ suficient ca să asigure remunerarea corectă a tuturor celor (proprietarii,
salariaţii, statul, băncile) care contribuie la funcţionarea ei.
Despre activităţile intreprenoriale şi spiritul de intreprinzător s-a scris
foarte mult. Joseph Schumpter, Max Weber, Howard Stevenson, Arnold Shapero
sunt caţiva din clasicii citaţi in aproape toate lucrările cu referire la intreprinzători
şi activităţile intreprenoriale.
Cu toate că, de regulă, activităţile intreprenoriale sunt asociate domeniului
economic, există abordări mai cuprinzătoare care le consideră prezente, fireşte in
forme specifice, şi alte domenii.

Matricea activităţilor intreprenoriale, elaborată de Zahman este edificatoare:

 1.Sectorul IMM-urilor.

1. Ce semnifica IMM-ul?

IMM este acronimul pentru întreprinderi mici şi mijlocii, aşa cum sunt definite în
legislaţia UE. Criteriile prin care IMM-urile se disting de celelalte tipuri de
întreprinderi sunt:

1. numărul de angajaţi şi

2. cifra de afaceri sau bilanţul total

Tip de Nr. Cifră de Bilanţ

sau
întreprindere angajaţi afaceri total
Mijlocie < 250 ≤ 50 milioane € ≤ 43 milioane €
Mică < 50 ≤ 10 milioane € ≤ 10 milioane €
Micro < 10 ≤ 2 milioane € ≤ 2 milioane €

(Aceste plafoane se aplică numai în cazul întreprinderilor autonome.

Întreprinderile care fac parte dintr-o structură mai mare ar trebui să prezinte
şi date furnizate de întregul grup cu privire la numărul de angajaţi, cifra de
afaceri şi bilanţul total.)

2. Importanta IMM-urilor.

Sectorul IMM-urilor joacă un rol extrem de important într-o economie modernă,

dovedindu-se a fi cel mai activ sector al economiei si totodată un formidabil focar
de competenţe si idei noi.
IMM-urile sunt definite de următoarele criterii:
1. numărul salariaţilor – care trebuie să fie mai mic de 250 (clasa micro -
între 0 şi 9 angajaţi; clasa mică - între 10 şi 49 de angajaţi; clasa mijlocie –
între 50 şi 249 de angajaţi);
2. cifra de afaceri – care trebuie să fie mai mică de 40 milioane de Euro, sau
totalul activului bilanţier sub 27 milioane Euro; să aibă independenţă
economică.
Contribuţia vitală a IMM-urilor la creşterea economică este astăzi o realitate
unanim recunoscută. Relevarea efectelor lor economice şi sociale benefice au
condus la considerarea sectorului IMM-urilor ca un domeniu de interes strategic
pentru economie.

Efectele pozitive generate de sectorul IMM-urilor, într-o economie se

concretizează în:
1. îmbunătăţirea mediului concurenţial; prin dimensiunile lor reduse şi prin
numărul mare, IMM-urile accentuează caracterul de atomicitate a pieţei,
diminuând astfel puterea întreprinderilor mari de a o influenţa; astfel,
capacitatea IMM-urilor de a stimula concurenţa slăbeşte în general poziţiile
de monopol ale marilor întreprinderi, reducând posibilităţile acestora de a
creşte preţurile şi de a fi ineficiente în ceea ce priveşte combinarea factorilor
de producţie;
2. individualizarea puternică a produselor şi serviciilor oferite de IMM-uri şi de
eficienţa activităţii desfăşurate ceea ce contribuie la intensificarea
caracterului concurenţial al pieţei;
3. generarea celui mai mare număr de noi locuri de muncă; IMM-urile creează
un număr semnificativ mai mare de noi locuri de muncă decît cele mari, cu
un cost de capital mai scăzut, acţionând ca un amortizor al fluctuaţiilor de pe
piaţa muncii şi constituind cea mai importantă alternativă pentru combaterea
şomajului;
4. receptivitatea sporită la nevoile pieţei datorită contactului nemijlocit cu
aceasta; rezultă astfel o mai bună adaptare a ofertei lor la cerinţele clienţilor;
de altfel, prin flexibilitatea lor specifică, capacitatea de inovare, viteza mare
de reacţie, IMM-urile tind să devină singurele întreprinderi compatibile cu un
mediu tot mai dinamic şi complex;
5. crearea de oportunităţi de dezvoltare şi adaptare a tehnologiilor,
corespunzător unor nevoi concrete;
 6. ocuparea nişelor de piaţă care nu sunt profitabile pentru întreprinderile de
mari dimensiuni, valorificându-le intens şi eficient ca pe reale oportunităţi;
IMM-urile asigură adesea o mai eficientă combinare a unor categorii de
factori de producţie, în comparaţie cu firmele mari şi valorificarea unora
(produse secundare, resurse locale, etc.) care altfel ar rămâne nefolosite;
7. ancorarea în economiile locale prin valorificarea resurselor locale
(financiare, materiale, de forţă de muncă şi nu în ultimul rând
informaţionale); prin abilitatea lor de a răspunde cerinţelor locale, prin
informaţiile detaliate privind pieţele locale, IMM-urile acţionează mai
eficient decît firmele mari din interiorul său din afara localităţii;
8. dezvoltarea ca o componentă importantă a infrastructurii de care depinde
economia;
9. stimularea dezvoltării capacităţilor antreprenoriale şi deci crearea unei mase
mari de întreprinzători capabili să-şi asume riscuri; IMM-urile asigură un
teren excelent de manifestare a talentului de întreprinzător, a celui
managerial şi dezvoltă în acelaşi timp o rezervă semnificativă de lucrători
calificaţi şi semicalificaţi;
10.încurajarea investiţiilor, având ca sursă economiile populaţiei (familie, rude,
prieteni) sau alte fonduri care altfel ar fi neproductive;
11.distribuirea mai bună a puterii economice şi în general a puterii în societate,
cu efecte pozitive în planul stabilităţii politice şi sociale pe termen lung.

Efectele pozitive în tările post comuniste, ce decurg din dezvoltarea unui

sector puternic de IMM-uri se referă , în special, la:
 rolul de principal motor al schimbărilor structurale şi al regenerării
economice, derivând din intensificarea concurenţei pe piaţă; este astfel
favorizată descentralizarea;
 atragerea unei importante părţi a forţei de muncă disponibilizate prin
restructurarea radicală a giganţilor industriali;
 rolul de factor dinamizator al economiei prin numărul mare de întreprinzători
activaţi, dezvoltând totodată o nouă categorie socială, care contribuie la
punerea bazelor sociale ale tranziţiei;
 facilitarea transferului resurselor economice din sectoarele aflate în declin
spre cele în dezvoltare;
 antrenarea economiilor populaţiei în sfera investiţiilor, are un rol important,
îndeosebi în condiţiile sărăciei de resurse financiare specifice tranziţiei;
 stimularea dezvoltării regionale şi rurale şi în consecinţă, diminuarea
efectelor negative ale programelor de privatizare şi/sau restructurare;
 contribuţia activă la procesul de restabilire a echilibrului macroeconomic pe
care îl mută către o stare de stabilitate relativă, căreia îi corespunde un
anumit preţ de echilibru la care are loc tranziţia.
Stimularea dezvoltării economice se realizează in principal prin FONDURILE
STRUCTURALE ALE UNIUNII EUROPENE:
1) fondul de coeziune;
2) finanţări speciale prin Banca Europeană de Investiţii;
3) finanţări prin proiecte inovaţionale plurinaţionale;
4) finanţări ale Fondului European de Investiţii;
5) fondul pentru finanţări nerambursabile ale infiinţării de IMM-uri;
6) fondul pentru finanţări ale societăţilor mixte transfrontaliere.

3. Legea privind IMM-urile pentru Europa.

Adoptat în iunie 2008 "Small Business Act" pentru Europa reflectă voința
politică a Comisiei de a recunoaște rolul central al IMM-urilor în economia UE și ,
pentru prima dată pune în aplicare un cadru cuprinzător de politică pentru IMM-uri
pentru UE și statele sale membre .
Acesta are ca scop îmbunătățirea abordării generale a spiritului antreprenorial , a
principiu în elaborarea politicilor de reglementare la serviciul public , și de a
promova creșterea IMM-urilor ajutându -le să rezolve ultimele probleme care le
împiedică dezvoltarea .
Small Business Act pentru Europa se aplică tuturor companiilor independente care
au mai puțin de 250 de angajați : 99 % din toate întreprinderile europene .
Comisia a prezentat o nouă abordare pentru a se asigura că UE răspunde mai bine
la nevoile întreprinderilor mici .
De acum înainte , Comisia Europeană va încerca pe cât posibil să scutească
microîntreprinderile de la legislația UE sau de a introduce regimuri speciale, astfel
încât să se reducă la minimum povara de reglementare asupra lor .
Într-un raport către Consiliu și Parlamentul European , Comisia prezintă o listă de
inițiative de acest gen deja luate și să fie examinate pentru viitor .
Se anunta mijloace mai puternice pentru a asigura intrarea de micro -întreprinderi și
întreprinderi mici și mijlocii ( IMM-uri) la formularea unor noi inițiative ale UE .
Reclama comunicatul de presă:
Februarie 2011: SBA Review

SBA revizuire prezintă o imagine de ansamblu a progreselor înregistrate în punerea

în aplicare a Legii , și stabilește noi acțiuni pentru a răspunde provocărilor generate
de criza economică . Între 2008 și 2010 , Comisia și statele membre ale UE au luat
măsuri pentru a ușura povara administrativă asupra întreprinderilor mici , pentru a
facilita accesul IMM-urilor la finanțare , și să sprijine accesul lor la piețele globale

.".. este un set de 10 principii care ar trebui să ghideze proiectarea și punerea în

aplicare a politicilor atât la nivel comunitar și național . Acest lucru este esențial
pentru a crea condiții de concurență echitabile pentru IMM-uri în întreaga UE și
îmbunătățirea mediului administrativ și juridic pentru a permite acestor
întreprinderi de a elibera pe deplin potențialul lor de a crea locuri de muncă și
creștere economică ;
... este un pachet ambițios de beton și de a ajunge departe de noi măsuri , inclusiv
patru propuneri legislative care transpun aceste principii în acțiune , atât la nivel de
stat membru UE;
... a fost aprobat politic de către Consiliul de Miniștri al UE în decembrie 2008
pentru a asigura angajamentul deplin al Comisiei și statelor membre, împreună cu
monitorizarea regulată a punerii sale în aplicare ."
Sursa: Februarie 2011: SBA Review

4. Noutati privind interprinderile din UE.

1.FRANTA“Taxă la 75%: Hollande pune întreprinderile la plată”

În timpul unui interviu televizat, în 28 martie, François Hollande a declarat că
taxa de 75% pe partea de venituri care depășesc un milion de euro va fi
colectată până la urmă la nivelul întreprinderilor, și nu al particularilor, cum
fusese prevăzut în proiectul inițial.

Această opțiune fusese considerată ca fiind de preferat de către Consiliul de Stat,

care estimase că dincolo de 66.66%, o taxă pe venituri ar deveni "o confiscare".
Însă pentru cotidianul economic, "această soluție nu are doar avantaje (...).
Dacă întreprinderea alege să plătească, angajatul într-un post important va
beneficia oricum de aceeași sumă. În plus, va exista riscul unei încercări de a
ocoli plata. Şi în sfârșit, ce se va întâmpla cu artiștii, sportivii, liberalii și liber-
profesioniștii?" (29 martie 2013)
2.CHINA Intreprinderile europene incep sa ia in calcul plecarea din China.
Motivele principale: cresterea costului cu forta de munca si discriminarea

Mai mult de o intreprindere europeana din cinci implantate in China are in

vedere plecarea din aceasta tara, din cauza costurilor in crestere cu forta de
munca, o concurenta crescuta a societatilor chinezesti si un cadru juridic
considerat discriminatoriu, potrivit unui sondaj publicat marti si citat de AFP.

"China devine o piata strategica din ce in ce mai importanta pentru intreprinderile

europene", dar "22% au recunoscut ca se gandesc sa-si reorienteze investitiile din
China spre alte piete", potrivit sondajului efectuat de Camera de comert europeana
din China.

In conditiile in care 78% dintre aceste intreprinderi se declara optimiste in ceea ce

priveste operatiunile lor din China in urmatorii doi ani, doar 36% mizeaza pe o
evolutie favorabila a profitabilitatii lor, potrivit acestui sondaj, la care au raspuns
557 de intreprinderi europene membre ale Camerei de comert.

Pentru a creste in China, 52% dintre intreprinderi prevad o expansiune spre regiuni
unde nu sunt inca implantate, in special spre interiorul tarii, unde salariile sunt mai
mici iar anumite provincii acorda stimulente pentru intreprinderile straine.

Principalele trei motive de ingrijorare pentru intreprinderile europene din China

sunt incetinirea ritmului de crestere a economiei (65% dintre subiectii sondajului),
cresterea costului cu forta de munca (63%) si incetinirea economiei mondiale
(62%).

In ceea ce priveste costul fortei de munca, 59% dintre intreprinderile interogate se

declara pesimiste pentru viitorul apropiat, proportie care urca la 75% pentru
societatile din Riviera Perlelor (triunghiul delimitat de Canton, Hong Kong si
Macao) din sudul tarii, unde sunt concentrate multe dintre intreprinderile
exportatoare.

Salariile angajatilor din sectorul privat au crescut in China cu 12,3% anul trecut, in
termeni reali, potrivit datelor publicate marti de Biroul national pentru statistica.

Competitivitatea intreprinderilor locale creste si ea: "Cele trei principale

domenii in care intreprinderile chinezesti sunt percepute ca fiind cele mai
concurentiale sunt preturile, marketingul si vanzarile, la care se adauga si
notorietatea marcilor lor, ceea ce arata o crestere a concurentei", potrivit Camerei
de Comert a UE din China.Potrivit concurentilor lor europeni, intreprinderile de
stat din China si-au imbunatatit si mai mult relatia cu guvernul, care reprezenta deja
punctul lor forte.

In aceste conditii mai dificile, societatile europene isi exprima regretul pentru
absenta unor reforme care sa le garanteze un acces mai bun la piata chinezeasca.
Intreprinderile europene considera ca legea nu se aplica la fel de riguros pentru
societatile chinezesti, un exemplu invocat frecvent fiind reglementarile pentru
protectia mediului inconjurator.

"Atunci cand privim cadrul de reglementare, constatam ca au fost realizate putine

progrese", si-a exprimat regretul presedintele Camerei, Davide Cucino, cu ocazia
prezentarii acestui sondaj.

"O intreprindere din doua duce lipsa de oportunitati (pe piata chineza) din cauza
obstacolelor de reglementare" care favorizeaza societatile chinezesti, a adaugat el.

In conditiile in care costurile cresc, "ar trebui cel putin sa putem opera intr-un
mediu suficient de echitabil din punct de vedere al concurentei, dar majoritatea
intreprinderilor gandesc ca acesta nu exista", a comentat Cucino.

In urma cu trei saptamani, la Bruxelles, comisarul european pentru Comert, Karel

de Gucht, a declarat ca UE isi va intari capacitatea de riposta in fata "capitalismului
de stat" al Beijingului, care protejeaza societatile nationale.

In afara Chinei, "exista alte piete care se deschid in intreaga lume", a subliniat marti
presedintele Camerei de Comert a UE.
SURSA:www.hot-news.ro

3.GERMANIA:Cu 3.440.000 de intreprinderi, Germania se situează pe locul doi

ca număr de firme in Europa, in urma Marii Britanii. Dimensiunea medie a unei
firme este de opt salariaţi. IMM-urile din Germania oferă mai puţin de 50% din
locurile de muncă din economie, insă ele prezintă cea mai ridicată productivitate
relativă a muncii. Politicile economice şi sociale au avut in vedere in permanenţă
plasarea IMM-urilor in situaţia de a-şi dezvolta şi valorifica oportunităţile şi
abilităţile pe piaţă. Obiectivul structural urmărit constant, pe tot parcursul perioadei
postbelice, a fost creşterea productivităţii şi competitivităţii IMM-urilor.

4.MAREA BRITANIE :Marea Britanie are 3.760.000 IMM-uri. Dimensiunea

medie a unui IMM este de 5 persoane.
5.SUA.IMM-urile reprezintă o componentă esenţială a economiei SUA, cu o
contribuţie majoră la performanţele de excepţie ale acestora. In SUA funcţionează
23.000.000 de firme mici, care generează peste 50% din PIB, folosesc mai mult de
jumătate din forţa de muncă şi asigură cele mai multe locuri noi.
6.JAPONIA.Japonia incorporează o structură economică duală care poate fi
reprezentată ca o piramidă. Inpartea sa superioară se află un număr redus de firme
mari, iar in cea inferioară o pătură numeroasă de firme mici, care reprezintă 99,1%
din total. In realizarea miracolului japonez IMM-urile au avut un rol crucial.

5.Concluzie.
Din cele ce reiese mai sus ,pot spune ca IMM-urile joaca un rol destul de deosebit
in activitatea economica a oricarui stat.Ele asigura in primul si in primul rind
ocuparea fortei de munca a populatiei,ocupa o sfera larga de aplicare,fie atit in
comert,cit si in transport,la fel si in servicii s.a.Reduce rata somajului,iar cel mai
important factor fiind cresterea P.I.B-ului tarii.Privind Republica Moldova putem
spune ca IMM-urile cu capital privat, în perioada anilor 2006-2010 au
înregistrat o evoluţie pozitivă la toţi indicatorii, ceea ce arată că sectorul, în
întregul său, este rentabil şi contribuie pozitiv la formarea venitului naţional.
În anul 2010, în cadrul IMM-urilor au activat 309,4 mii persoane, deţinând 58,8%
din numărul total de angajaţi din economia naţională. 25,2% din angajaţii sectorului
IMM-urilor activau în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, 16% în agricultură,
economia vânatului şi silvicultură, iar 17% în industria prelucrătoare .
(http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=278)