PROPUNERE DE POLITICĂ PUBLICĂ ÎN DOMENIUL INOVĂRII ȘI TRANSFERULUI TEHNOLOGIC

1. Instituţia Consiliul Judeţean Braşov

iniţiatoare
2. Introducere Economia județului Brasov a suferit uriașe transformări în ultimii ani, cu un sector industrial în
continuă expansiune, o dinamică importantă a IMM-urilor în special cele cu potențial inovativ înalt, cu
efecte pozitive pentru bunăstarea generală a întregii regiuni. Acest proces a fost facilitat de dezvoltarea
unor entități dedicate inovării și transferului tehnologic, ca și incubatoare pentru susținerea de start-up-uri,
suport pentru protejarea proprietății intelectuale etc.
Și totuși, nivelul inovării în randul companiilor din județul Brașov este foarte scăzut în raport cu
media europeană și doar la o valoare medie în raport cu situația celorlalte județe din țară. Acest lucru se
datorează în primul rând lipsei de tradiție și a unei culturi a inovării în randul companiilor mici și mijlocii,
care sunt înființate în marea lor majoritate relativ recent și nu și-au construit incă o strategie de creștere
bazată pe cercetare inovare.
Deși în lumea business–ului este demonstrat și unanim recunoscut faptul că doar investiția continuă în
cercetare-inovare crează și poate întreține un mediu economic cu creștere permanentă și sănătoasă, la
nivelul României în general și al județului Brașov în particular se manifestă o lipsă acută de interes și apetit
al companiilor de a investi în acest domeniu. În ciuda facilităților existente la nivel național și mai ales
European pentru acest gen de activități, extrem de puține companii din România sunt active în acest sector.
Prezenta politică publică își propune dezvoltarea unui set de măsuri de conștientizare a companiilor din
județul nostru care să crească interesul pentru implicarea în cercetare inovare pe termen scurt și care să
conducă la accesarea semnificativă a fondurilor europene pentru acest scop pe termen mediu și lung.
In perioada de finanțare aferentă ciclului de programe 2007-2013, care se va încheia în curând,
proiectele finanțate prin programele de Cooperare Europeană Teritorială (CTE) au permis atingerea unor
indicatori importanți, realizările lor fiind axate pe partea sectorului public, cărora le-au fost dedicate.
Totuși, aceste programe nu au permis prea mult spațiu de manevră pentru necesitățile și specificul mediului
de afaceri privat. Acele IMM-uri care au decis să se implice, în numar destul de mic de altfel, au trebuit să
se adapteze unor reguli adeseori prea restrictive pentru capacitatea lor managerială și financiară.
Cu toate acestea, experiențele CTE legate de IMM-uri au fost bogate. In pofida numărului mic de
IMM-uri implicate în implementarea proiectelor, trebuie privit în mod obiectiv și luate în considerare toate
obstacolele și provocările majore la care acestea au trebuit să facă față. Principala observatie care poate fi

1
făcută este că nu toate programele CTE au acceptat IMM-uri ca și beneficiar: 55 % dintre ele au considerat
IMM-urile eligibile să primească finanțare prin FEDR, celelalte programe au decis să urmeze o politică a
“luminii roșii” și au stabilit criterii de eligibilitate care exclud posibilitatea ca acestea să poată aplica pentru
finanțare. In concluzie, în urma unui studiu de piață făcut pe un eșantion reprezentativ alcătuit din 33
programe CTE (9 transnaționale și 24 inter-regionale) s-a ajuns la concluzia ca mai puțin de 10 % dintre
toate proiectele finanțate prin programele CTE în Europa, includ IMM-uri.
In cazul programelor CTE în care regulile privind eligibilitatea nu au permis IMM-urilor să participe
ca și beneficiari, contribuția lor a fost posibilă sub alte forme, dintre care amintim:
-IMM-urile au fost angajate ca și parteneri asociați cu partea lor proprie de finanțare, contribuind la
implementarea unor activități specifice în cadrul proiectului;
-IMM-urile au furnizat serviciile externalizate ale proiectului. Ele au fost contractate în urma
susținerii unor licitații publice pentru a desfășura activitățile specificate în cadrul proiectului, pentru a
furniza anumite bunuri și servicii, etc.;
-IMM-urile sunt furnizorii așa numitelor “utilități publice” (de ex.: iluminat, transport) sau facilități
(de ex.: săli de conferință) din cadrul proiectului. Sponsorizările de acest fel sunt în mod normal
considerate ca și contribuții “în natură”;
-IMM-urile sunt consultate pentru activități desfășurate în cadrul proiectului și/sau ele furnizează
opinii asupra rezultatelor proiectului. In acest caz, deseori, ele reprezintă grupul țintă sau grupurile de
referință;
-IMM-urile sunt reprezentate prin asociații sectoriale, camere de comerț sau alte entități
public/private angajate ca și beneficiari. Prin membrii săi, IMM-urile devin direct beneficiarii de produse,
metode, soluții, etc., obținute în cadrul proiectului, conform necesităților lor.
De asemenea, e important să menționam faptul că un mare număr de proiecte implementate în 2007-
2013 au furnizat:
-cursuri de instruire pt. IMM-uri (de ex.: instruire pentru sprijinul dezvoltării abilităților
antreprenoriale, cursuri pentru cei care le conduc, scheme specifice pentru tinerii care doresc să înceapă o
afacere);
-servicii de inițiere/dezvoltare a afacerii (de ex.: sprijin în realizarea/dezvoltarea unui plan de afaceri,
a unui management financiar eficient, eficiența folosirii resurselor)
-platforme pentru rețele (de ex.: forum-uri pentru schimburile de cunoștiințe, inițiative pentru
susținerea femeilor antreprenor)

2
 -investiții în infrastructura la scară redusă pentru IMM-uri (de ex.: incubatoare de afaceri, centre de
inovare, management-ul spațiilor de lucru).
Pe baza lecțiilor învățate în perioada 2007-2013, pot fi menționate următoarele beneficii pentru
programele CTE și proiectele pe care le finanțează:
-programele CTE pot să se adreseze mai specific necesităților teritoriale în ariile respective dacă toți
actorii (incluzand IMM-urile) sunt implicați;
-acționând ca și beneficiari, IMM-urile sunt mult mai implicate în dezvoltarea unor soluții în cadrul
proiectelor CTE. Atâta timp cât ele sunt concentrate pe obținerea unor beneficii cât mai rapid, IMM-urile
pot accelera obținerea rezultatelor/indicatorilor proiectului;
-împărtășind experiențele și expertiza lor, IMM-urile contribuie cu un know-how specific la
elaborarea soluțiilor și/sau ele sugereaza căile pentru a le pune în practică. Atâta timp cat ei aduc noi
asocieri și o percepție diferită, IMM-urile pot îmbunătăți calitatea rezultatelor proiectului;
-împartășind contactele lor cu industriile specifice si cu ceilalti actionari, IMM-urile pot prelua
rezultatele unui proiect si le pot disemina in cadrul grupurilor tinta relevante.

IMM-urile constituie 98 % din toate intreprinderile care se gasesc in UE, din care 92 % sunt
microintreprinderi (și anume, acele IMM-uri care au mai putin de 10 angajati), ele constituind coloana
vertebrala a economiei UE.
EUROPA 2020 isi propune tinte ambitioase de atins care vor conduce la transformarea UE intr-o
economie inteligenta, sustenabila si inclusiva pana la sfarsitul acestei decade. O serie mare de actiuni, la
toate nivelurile, vor fi necesare pentru acest demers. Programele CTE sunt asteptate sa contribuie la
realizarea obiectivelor strategiei amintite. Bazate pe discutiile curente, exista un interes general printre
factorii de decizie ai CTE, de a permite IMM-urilor sa desfasoare activitati in proiectele finantate prin CTE
si sa primeasca suport de la fondurile respective in perioada 2014-2020.
In timpul procesului de planificare și programare este recomandat ca programele CTE sa treaca cel
putin prin urmatoarele stagii initiale:
- Studierea și identificarea viziunii strategice a programului;
- Selectia obiectivelor tematice relevante (se recomanda concentrarea pe un numar limitat de
obiective tematice);
- Adaptarea strategiei programului conform obiectivelor tematice (se impune traducerea acestor
obiective in actiuni).

3
 O versiune a regulamentelor UE care dau previziuni pt. implementarea programelor CTE in 2014-
2020 furnizeaza o lista completa a obiectivelor tematice si a prioritatilor corespondente de investitii de la
fiecare program CTE individual prin care se cere alegerea numai a unora care sa se refere la necesitatile
teritoriale. Cel putin 80 % din fondurile programului trebuie sa fie alocate la maximum 4 obiective tematice
si 20 % pot suporta interventia programului in oricare alte prioritati.
Unele dintre obiectivele tematice si prioritatile de investitii mentioneaza explicit IMM-urile. Acestea
trebuie sa fie actori relevanti pt. a putea trece la implementarea proiectelor in cadrul unor prioritati si
considerate a fi eligibile sa primeasca fonduri CTE din partea alocarilor pt. alte prioritati.
In perioada 2014-2020, multe programe CTE vor lua in considerare cum sa includa IMM-urile in
proiectele viitoare. Ele sunt incurajate sa faca acest lucru tinand cont de situatia actuala din Europa si de
tintele/obiectivele agendei politice a Uniunii Europene (UE) pe urmatorii ani. Decizia privind pe ce cale sa
mearga, strans legata de obiectivele strategiei EUROPA 2020, este determinata de structura viitoarelor
programe relevante.
Putem aminti dintre acestea:
1. Programul cadru al UE pt. dezvoltare si inovare 2014-2020 (ORIZONT 2020)
-bugetul sau va fi de 80 miliarde de euro;
-are ca obiectiv sa creeze o noua dezvoltare si job-uri in Europa.
Specific, ORIZONT 2020 se va concentra pe: dezvoltarea stiintei in UE, promovarea conducerii
industriale privind inovatia, adresabilitatea pt. principalele probleme mondiale cum ar fi schimbarile
climatice, dezvoltarea transportului sustenabil si mobilitatea, transformarea energiei regenerative intr-un
domeniu mai accesibil, asigurarea unei hrane sigure si securizate sau problemele legate de imbatranirea
populatiei.
ORIZONT 2020 va avea in atentie provocarile societatii prin ajutorul dat in construirea unui pod
peste prapastia existenta intre cercetare si piata, de ex.: sprijinind intreprinderile inovative in dezvoltarea
cercetarilor tehnologice in produse viabile cu un potential commercial real.
Principalii beneficiari: institutii educationale, organizatii de cercetare, companiile din sectorul privat-
incluzand IMM-urile si companiile cu o scala mai larga, autoritatile nationale, regionale si locale.

2. Programul pt. competitivitate al intreprinderilor si IMM-urilor, 2014-2020 (COSME)

-bugetul sau va fi de 2,3 miliarde de euro;
-are ca obiectiv sa imbunatateasca mediul de afaceri si competitivitatea intreprinderilor europene.

4
 Specific, COSMO se va concentra pe: facilitarea accesului la finantari pt. IMM-uri, crearea unui
mediu favorabil pt. inceperea unei afaceri si dezvoltarea acesteia, incurajarea unei culturi antreprenoriale in
Europa, cresterea competitivitatii sustinute a companiilor din UE, ajutorul micilor afaceri de a opera in
afara tarilor lor native si imbunatatirea accesului acestora pe diverse piete.
Principalii beneficiari vor fi: antrepenorii existenti-micile afaceri in particular, viitoarele intreprinderi-
incluzand tinerii, autoritatile nationale, regionale si locale.
3. Formularea Cadrul legislativ
problemei În cadrul legislativ național, se utilizează următoarea terminologie:
Transfer tehnologic - mişcarea tehnologică şi a know-how-ului de natură tehnologic-organizaţională
între diferiţi parteneri (indivizi, întreprinderi, instituţii) cu scopul de a creşte/îmbogăţi cunoştinţele a cel
puţin unui partener şi pentru a întări poziţia pe piaţă a fiecărui partener.
Parteneriat uzual - organizație care are ca activitate principală cercetarea&dezvoltarea dar care nu este
implicată direct în activităţi de comercializare (universităţi sau instituţii afiliate, institute naționale,
laboratoare acreditate etc.) iar celălalt/ceilalţi parteneri au ca activitate principală producţia de bunuri în
vederea comercializăţii acestora.
Clasificări
 transfer tehnologic direct = face obiectul unor contracte;
 transfer tehnologic indirect = în urma schimbului de informaţii la conferinţe, workshopuri.
Căile prin care se pot realiza transferuri tehnologice
 căi formale - agenţii de consultanţă, publicaţii de specialitate, workshopuri, conferinţe,
simpozioane, schimburi de personal, proiecte care presupun asocierea mai multor specialişti din
diverse domenii etc.
 căi informale - întâlniri între profesionişti.
Acte legislative privind domeniul Inovare si transfer tehnologic1
Decizia nr. 9451/21.12.2007 privind aprobarea schemei de ajutor de stat "Finanţarea proiectelor CDI
conform Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare II";
Hotărârea nr. 1384/12.11.2007 privind premierea colectivelor care au desfăşurat activitate de
cercetare&dezvoltare sau servicii specifice acesteia, cu rezultate deosebite în domeniul ştiinţei şi
tehnologiei, în anul 2007;
Legea nr. 280/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi
1
www.osim.ro, http://www.tehimpuls.ro/ro/legislatie.html

5
modelelor industriale, publicată în MO nr.729/26.10.2007;
Ordinul nr. 2414/17.10.2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura de avizare a
acordului de primire pentru cercetatorii din ţări terte în scopul desfăşurării în România de activităţi de
cercetare-dezvoltare;
Hotărârea de Guvern nr. 1227/10.10.2007 pentru aprobarea constituirii Comitetului de monitorizare a
Programului Operaţional Sectorial "Creşterea competitivităţii economice";
Decizia nr. 9325/01.10.2007 privind aprobarea Metodologiei de evaluare şi selectare a proiectelor de
cercetare&dezvoltare şi a serviciilor specifice aferente activităţii de cercetare, în vederea premierii;
Hotărârea Guvernului nr. 96/22.08.2007 pentru aprobarea Protocolului de cooperare dintre Guvernul
României şi Guvernul Republicii Cipru în domeniul cercetării şi dezvoltării, semnat la Bucureşti la 13
martie 2007;
Legea nr. 64 din 11.10.1991 (*republicată*) privind brevetele de invenţie*),publicată în MO nr. 541 din 8
august 2007;
Hotărârea Guvernului nr. 475/23.05.2007 privind aprobarea Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi
Inovare II, pentru perioada 2007-2013;
Hotărârea nr. 359 din 11.04.2007 pentru modificarea şi completarea HG nr. 1.004/2002 privind stimularea
elevilor şi studenţilor care au primit distincţii la olimpiadele şcolare internaţionale organizate pentru
învăţământul preuniversitar şi a doctoranzilor care au obţinut rezultate deosebite în activitatea de cercetare;
Hotărârea Guvernului nr. 217 din 28.02.2007 referitoare la Convenţia brevetului european (traducere)
privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul cercetării dezvoltării şi inovării pentru perioada 2007-
2013;
Hotărârea nr. 101 din 31.01.2007 pentru aprobarea Protocolului dintre Guvernul României şi Guvernul
Republicii Coreea privind cooperarea în domeniul ştiinţei, dezvoltării tehnologice şi inovării, semnat la
Bucureşti la 6 septembrie 2006;
Legea nr. 28 din 15.01.2007 pentru modificarea şi completarea Legii 64/1991 privind brevetele de invenţie,
republicată în MO nr. 44 din 19 ianuarie 2007;
Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 (actualizată) privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică;
Rectificări la Regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie.

Legislație privind privind proprietatea intelectuală și drepturile de autor:

Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe;

6
Legea nr. 77/1998 completare a Legii nr. 8/1996 prin care România aderă la Convenția de la Berna pentru
protecția operelor literare și artistice;
Legea nr. 285/2004 (reprezintă modificarea Legii nr. 8/1996).

Atribuţiile Consiliului Judeţean

In conformitate cu Regulamentul de organizare si functionare, Consiliul Județean Brașov ar
eurmătoarele atribuții relevante pentru activitățile de cercetare inovare și transfer tehnologic:
Consiliul Judeţean Braşov este autoritate deliberativă a administraţiei publice locale, constituită la
nivel judeţean, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale în vederea
realizării serviciilor publice de interes judeţean.
Consiliul Judeţean Braşov îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii
administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr.
393/2004 privind Statutul aleşilor locali, actualizată şi a prezentului Regulament de organizare şi
funcţionare.
În îndeplinirea mandatului său, Consiliul Judeţean Braşov se subordonează numai legii şi binelui
public. El are iniţiativă şi hotărăşte, cu respectarea legii, în probleme de interes judeţean cu excepţia celor
date prin lege în competenţa altor autorităţi.
Consiliul Judeţean Braşov se organizează şi funcţionează în baza principiilor descentralizării,
autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale,
legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.
Consiliul Judeţean Braşov administrează sau, după caz, dispune de resursele financiare, precum şi
de bunurile proprietate publică sau privată ale judeţului Braşov, în conformitate cu principiul autonomiei
locale.
Judeţul Braşov are dreptul ca, în limitele competenţelor sale deliberative prin Consiliul Judeţean
Braşov şi executive, să coopereze şi să se asocieze cu două sau mai multe unităţi administrative-teritoriale
în condiţiile legii, formând asociaţii de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică, de drept privat
şi de utilitate publică. Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sunt de utilitate publică, prin efectul
prezentei legi, prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi
fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005.
Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară se constituie în condiţiile legii, în scopul realizării în
comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a unor servicii

7
publice.
Judeţul Braşov are dreptul ca, în limitele competenţelor sale deliberative prin Consiliul Judeţean
Braşov şi executive, să coopereze şi să se asocieze şi cu unităţi administrativ-teritoriale din străinătate, în
condiţiile legii, prin hotărâri ale consiliului judeţean.
Pentru protecţia şi promovarea intereselor lor comune, Judeţul Braşov are dreptul de a adera la
asociaţii naţionale şi internaţionale, în condiţiile legii.
Judeţul Braşov poate încheia cu alte unităţi administrativ-teritoriale acorduri şi poate participa,
inclusiv prin alocare de fonduri, la iniţierea şi la realizarea unor programe de dezvoltare zonală sau
regională, în baza hotărârilor adoptate de consiliile locale sau judeţene, după caz, în condiţiile legii.
Consiliul Judeţean Braşov poate hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele şi în
interesul Judeţului Braşov, la înfiinţarea, funcţionarea şi dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii
publice şi de utilitate publică de interes judeţean, în condiţiile legii.

Finanţarea si administrarea entităților de cercetare dezvoltare și transfer tehnoogic în județul

Brașov.
La nivelul judetului Braşov, au fost înfiinate în ultimii ani, un număr de 6 entități distincte dedicate
activităților de stimulare și suport al cercetării științifice, inovării și transferului tehnogic:
 Institutul de Cercetare Dezvoltare – campusul Genius dezvoltat la Universitatea Transilvania
din Brașov.
 Incubatorul de afaceri PROENERG
 Clusterul tehnologic ETREC
 Parcul industrial Metrom administrat de Consiliul Județean Brașov
 Parcul industrial CARFIL administrat de Consiliul Județean Brașov
 Centrul de proprietate Intelectuală și Transfer Tehnologic administrat de Universitatea
Transilvania din Brașov
Între entitățile de mai sus, în prezent, Parcurile tehnlogice METROM si CARFIL sunt finanțate și
administrate de către Consiliul Județean Brașov, clusterul ETREC este o entitate autonomă cu finanțare din
venituri proprii, iar celelalte trei entități sunt finanțate si administrate de către Universitatea Transilvania
din Brașov. Totuși, în cadrul intern, fiecare entitate este sau urmează a se constitui ca un centru de profit
independent ce urmează a-și finanța cheltuielile din veniturile realizate ca urmare a desfășurării activităților
specifice de cercetare științifică, inovare și transfer tehnologic în cooperare cu beneficiarii direcți, în speță,

8
întreprinderile mari și IMM urile din județul Brașov.

Politica de dezvoltare economica la nivelul Regiunii 7 Centru si la nivelul judetului Brasov

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014‐2020 este parte a Planului de
Dezvoltare a Regiunii Centru 2014‐2020, principalul document de planificare și programare la nivel
regional. Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru răspunde nevoii de a avea la dispoziție un document de
planificare la nivel regional care stabilește obiectivul global și obiectivele specifice de atins la finalul
perioadei de programare, propunând direcțiile de acțiune și măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor.
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru a fost realizată în conformitate cu orientările metodologice
elaborate de către Ministerul Dezvoltării Regionale ce vizează atât conținutul Planurilor de Dezvoltare
Regională cât și cadrul partenerial de elaborare, consultare și aprobare al acestora. Totodată, au fost
respectate reglementările stabilite la nivel regional cu privire la constituirea și funcționarea structurilor
parteneriale pentru elaborarea documentelor de planificare.
Fiind fundamentată pe o diagnoză detaliată, concretizată prin Analiza socioeconomică regională și
prin Analiza SWOT a Regiunii Centru, Strategia de Dezvoltare ia în considerare nevoile majore ale regiunii
și are în vedere valorificarea potențialul său real de dezvoltare. Pentru o evaluare cât mai corectă a nevoilor
și a potențialului regiunii, cele două analize menționate integrează rezultatele celor 15 studii sectoriale
elaborate la nivel regional în perioada 2010‐2011. Analizele și Strategia au parcurs un amplu proces
consultativ desfășurat în cadrul structurilor parteneriale regionale, începând de la identificarea și
cuantificarea problemelor și nevoilor până la stabilirea priorităților și măsurilor. Prin activitatea desfășurată
în cadrul Comitetului Regional de Planificare ,,Centru” și în cadrul celor șapte grupuri tematice (dezvoltare
urbană și infrastructură, competitivitate economică și cercetare, mediu și resurse regenerabile de energie,
agricultură și dezvoltare rurală, turism și cultură, resurse umane și incluziune socială, administrație și bună
guvernanță) și în cele șase grupuri județene de lucru s‐a urmărit implicarea actorilor relevanți pentru
dezvoltarea regională în toate etapele procesului de planificare și programare. Au fost avute în vedere de
asemenea și strategiile de dezvoltare ale județelor, urmărindu‐se armonizarea cât mai bună a obiectivelor și
acțiunilor județelor și comunităților din Regiunea Centru.
În același timp, Strategia Regională de Dezvoltare se raportează la evoluțiile preconizate la nivel
național și european, sintetizate în documentele de programare ale Comisiei Europene pentru perioada

9
2014‐2020, în angajamentele internaționale ale României și în strategiile naționale pentru perioada
următoare. Strategia de Dezvoltare Regională urmărește pe tot parcursul său firul roșu reprezentat de cele
trei priorități stabilite prin Strategia Europa 2020: creștere inteligentă, creștere durabilă, creștere favorabilă
incluziunii și obiectivele propuse în cadrul celor cinci domenii de interes: ocupare, inovare, schimbări
climatice, educație, reducerea sărăciei. Regiunea Centru va fi astfel permanent cuplată la procesele în
desfășurare la nivel european.
La elaborarea actualei Strategii regionale de dezvoltare s‐au avut în vedere câteva principii
fundamentale, și anume:
� concentrarea și prioritizarea obiectivelor, mărindu‐se în acest fel eficacitatea utilizării resurselor
alocate
� coordonarea și corelarea diferitelor acțiuni propuse, rezultând astfel o mai mare coerență la nivel
regional și un efect sinergic al acestor acțiuni
� cuantificarea realizării obiectivelor propuse prin utilizarea unor indicatori de performanță
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru și‐a definit ca obiectiv global dezvoltarea echilibrată a
Regiunii Centru prin stimularea creșterii economice bazate pe cunoaștere, protecția mediului înconjurător și
valorificarea durabilă a resurselor naturale precum și întărirea coeziunii sociale.
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru cuprinde 6 domenii strategice de dezvoltare, fiecare dintre
acestea grupând un număr de priorități și măsuri specifice:
1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale regionale
2. Creșterea competitivității economice, stimularea cercetării și inovării
3. Protecția mediului înconjurător, eficiență energetică, utilizarea surselor regenerabile de energie
4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii și silviculturii
5. Dezvoltarea turismului, sprijinirea activităților culturale și recreative
6. Dezvoltarea resurselor umane , creșterea incluziunii sociale
Conform reglementărilor legale în vigoare, cuprinse în cadrul Legii 315/2004 privind dezvoltarea
Regională în România și a H.G. 1115/ 2004, după avizarea sa de către Comitetul Regional de
Planificare ,,Centru”, Strategia de Dezvoltare Regională va fi aprobat de către Consiliul de Dezvoltare
Regională ‐ forul decizional al Regiunii Centru.
Punerea în aplicare a Strategiei de Dezvoltare Regională va cădea în sarcina autorităților regionale –
pe măsură ce acestea vor fi create și consolidate ‐, a administrațiilor locale și județene, a organizațiilor, a

10
diverselor structuri parteneriale și organismelor de implementare a programelor create ad hoc. Pentru
transpunerea în realitate a Strategiei, un rol important îl vor avea fondurile europene nerambursabile
alocate pentru perioada 2014‐2020 (Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social
European, Fondul de Coeziune și Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală ), la care se vor
adăuga finanțările autohtone publice și private.
Strategia de Dezvoltare Regională va fi însoțită de o listă de propuneri de proiecte majore, cu un
impact larg, semnificativ, care va permite o mai bună implementare a acesteia.
În cadrul strategiei județului Brașov sunt stabilite un număr de priorități conform documentului
„Strategie Centru 2014-2020”, intre care, în mod explicit două vizează cercetarea științifică. inovarea și
transferul tehnologic.
Prioritatea 2.3. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare, dezvoltare și inovare
Dezvoltarea sectorului cercetare ‐ dezvoltare ‐ inovare (CDI) este unul dintre factorii care pot potența
competitivitatea la nivelul Regiunii Centru. La nivel regional se simte necesitatea întăririi legăturii dintre
mediul de cercetare și cel de afaceri în perspectiva dezvoltării economiei bazate pe cunoaștere.
Infrastructura de cercetare la nivelul Regiunii Centru este relativ bine dezvoltată, fiind 13 instituții de
învățământ superior care însumează 78 de facultăți. La nivel regional numărul total de studenți înscriși în
anul universitar 2010‐2011 era de peste 87500, dintre care aproape jumătate în Brașov, în special la
Universitatea Transilvnia din Brașov. Infrastructura de cercetare, formată din facultăți, centre și institute de
cercetare, acoperă o gamă largă domenii printre care cele mai importante sunt: științe economice, inginerie
și tehnologii avansate, energii regenerabile și biotehnologii, electrotehnică, mecanică, farmacie, medicină,
dezvoltare teritorială, dezvoltare durabilă, topografie și geodezie, sociologie, științe exacte (matematică,
fizică, chimie, etc.), tehnologia informației și comunicațiilor, ingineria mediului, arte teatrale, literatură,
limbi moderne, drept, etc.
În prezent infrastructura de cercetare are nevoie de investiții în modernizarea de laboratoare de
cercetare, amenajarea și dotarea de centre de cercetare și construirea sau extinderea de campusuri
universitare. Este important să amintim faptul ca în ultimii ani a crescut din ce în ce mai mult importanța și
necesitatea cercetării, acest fapt resimțindu‐se în creșterea numărului de salariați din activitatea de
cercetare.
Se subliniază astfel, importanța existenței până la orizontul anului 2020 a unei infrastructuri de
cercetare modernizate și adecvate pentru a susține procesul în continuă creștere a cercetării, dezvoltării și
inovării.

11
 În ceea ce privește cercetarea, dezvoltarea și inovarea, Strategia Europa 2020 a stabilit ca țintă de 3%
din PIB‐ul Uniunii Europene să fie investit în acest domeniu. La începutul anului 2011, în România sub 1%
din PIB a fost alocat domeniului cercetării, dezvoltării și inovării, în timp ce media europeană era de 2%.
Pentru atingerea țintei de aliniere la media europeană este necesară stabilirea unor direcții de acțiune care
să vizeze: îmbunătățirea infrastructurii de cercetare, creșterea performanțelor sistemului de CDI și implicit
creșterea calitativă a rezultatelor cercetărilor, stimularea creșterii investițiilor de CDI în sectorul privat, etc.
De asemenea, este necesară dezvoltarea dimensiunii europene și internaționalizarea politicilor și
programelor de CDI, facilitând integrarea cercetării românești în infrastructura europeană.
Unul dintre cele mai importante domenii care necesită investiții semnificative în următoare perioadă
de programare este inovarea, proces care are în centrul său colaborarea dintre cercetare și industrie. Este
necesară dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru transferul de tehnologie dintre mediul de cercetare
și mediul economic, în prezent aceasta fiind la nivelul Regiunii Centru aproape inexistentă.
Este important să amintim faptul că atingerea unor standarde europene în ceea ce privește creșterea
competitivității, dar și calitatea vieții ține în foarte mare măsură de progresul științei, trecerea la mijloace și
tehnologii tot mai moderne și performante. Din acest punct de vedre, în următoarea perioadă de programare
trebuie acordată o atenție dezvoltării infrastructurii de CDI nu numai a celei din cadrul instituțiilor de
cercetare (universități, centre, institute de cercetare, etc.), ci mai ales a celor din diferite instituții publice și
private din Regiunea Centru. Ne referim în mod special la cele din domeniul sănătății, în cadrul clinicilor și
spitalelor fiind necesare înființarea, dezvoltarea, modernizarea, dotarea sau amenajarea de laboratoare de
cercetare în diferite domenii sau specializări. La nivelul Regiunii Centru, alte instituții publice sau private
care ar putea beneficia de dezvoltarea sau crearea de infrastructuri de CDI sunt în special în domeniile:
industrie, tehnologie, mediu, energie, agricultură, educație, asistență socială, etc.
Măsurile prevăyute în prioritatea 2.3 sunt următoarele:
• Dezvoltarea infrastructurilor de CDI prin reabilitarea, amenajarea, extinderea, modernizarea și
dotarea acestora din cadrul entităților publice (universități, centre, institute de cercetare etc.) și private
• Facilitarea creării de parteneriate între instituțiile de cercetare
• Integrarea eficientă a instituțiilor de cercetare din Regiunea Centru în rețelele internaționale

Prioritatea 2.4 Sprijinirea dezvoltării infrastructurii de transfer tehnologic, a centrelor de inovare și a

spin‐off‐urilor și start‐up‐urilor inovative
Cu toate că există resurse semnificative la nivel regional în domeniul cercetării (câteva institute de

12
cercetare, mai multe universități dintre care menționăm Universitatea Transilvania din Brașov ‐ una din
cele mai puternice universități cu profil tehnic din România), rezultatele din cercetarea teoretică și aplicată
ajung greu în sfera economică. Transferul tehnologic, în general, către potențialii beneficiari din sectorul
economic este la un nivel nesatisfăcător, acest lucru afectând competitivitatea economică a firmelor din
Regiunea Centru.
Există însă și premise bune pentru reluarea și întărirea legăturilor între Cercetare și Mediul de afaceri.
La Universitatea Transilvania din Brașov s‐au făcut câțiva pași importanți în direcția refacerii legăturii cu
economia care pot face din această instituție una din cele mai puternice platforme de cercetare și transfer
tehnologic din România. În același timp, trebuie amintit faptul că în ultimii 10‐15 ani s‐au creat mai multe
centre de cercetare în diverse domenii în toate universitățile din Regiunea Centru.
Pornind de la această situație și de la prioritatea asumată la nivel național și european de a crește rolul
cercetării‐inovării în economie, se impune ca prioritate regională pentru următoarea perioadă de
programare, crearea și susținerea mai multor centre de transfer tehnologic precum și a unor centre de
inovare puternice în domeniile de interes pentru regiune.
Dezvoltarea entităților economice bazate pe cercetare și pe valorificarea rezultatelor cercetării (e.g.
spin‐off‐uri, start‐up‐uri inovative, companii active în domeniul cercetării) se găsește într‐un stadiu
incipient în Regiunea Centru. Aceste companii trebuie sprijinite pentru a‐și aduce o contribuție importantă
la dezvoltarea unei economii regionale mai competitive, bazată pe informație și cunoaștere.
Măsurile prevăzute în prioritatea 2.4 sunt următoarele:
• Dezvoltarea centrelor de transfer tehnologic și a centrelor de inovare
• Sprijinirea entităților economice bazate pe cercetare ( spin‐off‐uri, start‐up‐uri inovative, companii
active în domeniul cercetării)

13
 Problemele identificate
Din cele prezentate in secțiunile anterioare se poate concluziona ca județul Brașov este bine poziționat în
cadrul regiunii în ceea ce privește Cercetarea, Dezvoltarea, Inovarea și Transferul Tehnologic (CDITT),
corelat cu un context economic relativ favorabil: se poate estima că exista un număr semnificativ de entități
CDITT, care au o dotare de foarte bună calitate, competitivă la nivel mondial și acestea se află într-o
proporție corectă în raport cu dimensiunile și structura economiei județului.
Totuși, o concluzie îngrijorătoare se referă la numărul și dimensiunile reduse ale activităților propriu-zise
de CDITT: există prea puține contracte de cercetare, prea puține companii inovative, numărul colaborărilor
dintre mediul de cercetare și mediul economic este foarte mic. Aceasta este o mare problema, pentru care
sunt necesare soluții urgente.
Un alt dezechilibru al sistemului de CDITT din județ îl constituie structura de personal: cariera în cercetare
este complet neatractivă pentru tinerii performanți, care preferă în continuare să plece în străinătate pentru
cercetare de performanță. Ca urmare, se poate spune că există în mod cert zone cu posibilităţi de remediere
a problemelor şi de îmbunătăţire a situaţiei actuale:
(i) cooperarea dintre sectorul de CDITT si mediul economic;
(ii) Punerea în valoare a infrastructurii de excepție existente pentru atragerea, reținerea tinerilor
cercetători de valoare în regiune și astfel regenerarea structurii de personal implicate în activitățile
de CDITT în Brașov.

14
(iii) integrarea activităților entităților de CDITT existente într-un mecanism care sa faciliteze
interacțiunile și contactul cu beneficiarul direct al CDITT;

1. În cadrul politicii generale de cercetare dezvoltare inovare promovată de către Uniunea Europeană
prin programul Horizon 2020 este recunoscut efectul benefic pe care o bună cooperare între mediul
de cercetare inovare și sectorul economic îl are asupra acestuia din urmă din punct de vedere al
performanței economice și mai ales a creșterii durabile a economiei și a locurilor de muncă. Relaţia
cu mediul economic ocupă un loc deosebit (chiar foarte important în ultima decadă) inclusiv în
politica învățământului superior îndeosebi în SUA, dar şi în tarile vest-europene avansate.
Una dintre cauzele cele mai frecvente ale lipsei de cooperare sau cooperare insuficientă între
sectorul CDITT și agenții economici o constituie modul de operare foarte diferit, precum și
atitudinea față de risc. În timp ce intreprinderile sunt entități extrem de pragmatice, cu planificare
financiară extrem de clară în timp și volum și sunt obligate de piață să întreprindă acțiuni cu risc
minim, cercetarea dezvoltare este prin natura ei o acțiune cu risc de eșec extrem de mare.
Intreprinderile lucrează cu rezultate tangibile și termene foarte precise, în timp ce inovația și
creativitatea nu pot fi previzionate atât de precis și de multe ori este nevoie de o reorientare
completă a targetului de cercetare. Și totuși, este demonstrat că acele companii care caută și
investesc permanent în cercetare/inovare sunt cele care au succes pe piață și perspectivă de
prosperitate îndelungată.
De aceea, cooperarea celor două sectoare trebuie încurajată și stimulată dincolo de mecanismele
care se instaleaza pe piață în mod natural. Întreprinderile și mai ales managerii acestora trebuie
educați în spiritul cultivării acestei cooperări. Chiar dacă acest tip de investiție comportă un grad
ridicat de risc, întreprinderile trebuie educate că proximitatea în raport cu acest sector este un scop
în sine care aduce beneficii multiple în plus față de un subiectul de cercetare/inovare în sine:
- în primul rând, cercetarea dezvoltarea este sectorul care formează resursele umane de cea
mai înaltă calificare prin studii de master și doctorat. Apropierea și cooperarea cu acest
mediu va ține compania în permanență în contact cu acest izvor inepuizabil de resurse
umane atât de important în succesul unei companii.
- în al doilea rând, expunerea și chiar externalizarea problemelor tehnice ale companiei
acestui sector este benefică: chiar dacă inovația preconizată eșuează datoprită riscului mare,
continuarea pe această cale va avea succes mai devreme sau mai târziu așa cum o

15
 demonstrează toate statisticile. Se vorbește foarte mult, uneori și în exterior despre succesul
inovației într-o companie, dar nimeni nu știe câte eșecuri au fost înainte de acel succes.
Companiile românești trebuie învețe acest lucru, altfel vor rămâne permanent în urma celor
occidentale. Este de fapt o manieră de a înțelege investiția în cercetare inovare – prin
asumarea unui grad de succes care nu depășește 20%. Dacă acest lucru este considerat în
mod realist și asumat, atunci compania poate integra armonios cercetarea și inovarea în
activitatea curentă, și în final să își susțină businessul într-un mod rentabil prin această
componentă.
- în al treilea rând, crearea unei punți de colaborare cu sectorul de cercetare dezvoltare este și
o formă de flexibilizare a activității, întrucât nu este întotdeauna posibil ca intreprindereaz
să-și finanțeze o capacitate de cercetare proprie, inclusiv personalul necesar care ar fi foarte
costisitor. Existența uneia sau mai multe echipe mixte care lucrează pentru companie întrăo
unitate specializata de CDITT permite dimensionarea activității dupa posibilitățile reale ale
companiei și restricțiile economice pe care le are la un moment dat.
2. Atragerea tinerilor.
Atât studiile realizate la nivelul Uniunii Europene cât şi cele de la nivel național sau regional au
relevat faptul că principala problemă cu care se confruntă mediul de CDITT este resursa umană de
înaltă calificare și expertiză necesară în astfel de activități. Cauza fundamentală o constituie lipsa
cererii reale pe piață pentru activitatea de cercetare dezvoltare în contextul specificului de risc înalt
și mai departe, pe cale de consecință salariile mici, neatractive din sistem. Principalele surse de
finanțare pentru cercetare si inovare provin din granturile guvernamentale și programele structurale
finanațate prin Fondul Social European.
Majoritatea capacităților de CDITT din județul Brașov sunt de dată recentă și foarte moderne, dar
sunt in general sub-populate cu personal de cercetare. Și totuși, resursa umană în cercetare inovare
constituie cea mai căutată resursă pe plan mondial, pentru care există o competiție internațională cu
totul excepționaă. Inclusiv la nivelul Uniunii Europene există dificultăți de atragere și reținere a
tinerilor cercetători care preferă Statele Unite datorită abundenței oportunităților și a
conglomeratelor de cercetare inovare cum este cazul „Silicon Valley”. În cadrul de finanțare
Horizon 2020, există programul Marie Curie dedicat exclusiv resurselor umane in cercetare
dezvolatre inovare și creerii de poziții pentru reținerea și atragerea de cercetători de performanță din
alte zone geografice. De asemenea, regiunile Europene la nivel lor au foarte adesea programe de

16
atragere și stabilizare a tinerilor cercetători acordând burse de doctorat sau facilități de instalare și
stabilire a familiilor din această categorie profesională. Prin simpla creștere a ponderii locuitorilor
implicați in cercetare dezvoltare într-o regiune s-a constatat creșterea economică și a nivelului de
viață ca și a nivelului și activităților culturale din regiunea respectivă. De aceea, multe regiuni
avansate din Uniunea Europeană au ca o prioritate absolută crearea de condiții atractive pentru
tinerii cercetători.
Deși aparent numeroase și de dimensiuni generoase, entitățile de CDITT din județul Brașov nu
includ nici pe departe personalul necesar. În tabelul de mai jos este prezentată sintetic situația
personalului din aceste unități.

Total personal
Capacitatea - încadrat Deficit
Unităţi de CDITT din județul nominală de personal
Brașov CDITT CDITT
[nr. posturi]

Institutul de cercetare PRO-DD 400 169 231

al Univ. Transilvania din Brașov
Incubatorul de afaceri 4 2 2
PROENERG
Clusterul tehnologic ETREC 20 4 16
Parcul industrial Metrom
administrat de Consiliul
Județean Brașov
Parcul industrial CARFIL 12 7 5
administrat de Consiliul
Județean Brașov
Centrul de proprietate 10 3 7
Intelectuală și Transfer

17
 Tehnologic administrat de
Universitatea Transilvania din
Brașov

Deși suprafețele pe care aceste unități își desfășoară activitatea sunt considerabile, constatăm că
personalul încadrat este foarte deficitar, ceea ce reflectă și un nivel redus al activităților de CDITT.
Este limpede, că sunt necesare măsuri energice pentru cerșterea gradului de ocupare a capaităților de
CDITT din județul Brașov.

3. Stimularea activităților CDITT prin crearea culturii de investire permanentă in CDITT în rândul
companiilor românești și integrarea CDITT ca o componentă permanentă în planificarea strategică a
companiilor.
Așa cum s-a arătat în paragrafele anterioare, dintre toate activitățile desfășurate de o companie de
succes, cercetarea dezvoltarea și inovarea se disting printr-o predictibilitate redusă și risc ridicat.
Rata de succes a inovării este deosebit de mică inclusiv în marile concentrări inovative cum este
cazul Silicon Valley din SUA. În schimb, puținele care reușesc, ajung foarte departe și crează „masa
economică critică” care susține în ultimă instanță un întreg ecosistem economic adiacent, astfel că
în final, per global, investiția societății in inovare devine extrem de rentabilă. În general se
consideră că o rată de succes al inovării de 5...10% este foarte bună. Aceasta înseamnă că daca din
10 teme de cercetare, una avansează cu soluții către piață, este foarte bine și beneficiile amortizează
și costurile in celelalte 9 teme care nu au produs soluții direct aplicabile.
Un alt aspect extrem de important este ca niciodata o cercetare nu eșuează 100%. Chiar daca
obiectivul de avansare către piață nu a fost atins (caz în care se consideră ca tema respectivă a eșuat)
experiența respectivă se valorifică în alte teme care nu vor mai avansa în direcția și cu metdologia
respectivă. Sau, alteori cercetarea unei noi teme nu pornește de la zero, ci de la unele concluzii
stabilite în anterior într-o temă care nu a fost direct exploatată ca inovație. Se demonstrează prin
urmare că investiția în CDITT este o activitate care trebuie integrată ca o cheltuială permanentă,
chiar daca aparent nu toate cercetările contribuie direct la producția si veniturile din prezent ale
companiei.

Toate aceste aspecte practice trebuie prezentate agenților din mediu economic brașovean pentru că

18
 în foarte multe cazuri managerii, mai ales la companiile mici și mijlocii nu au cunoștințele necesare
pentru a pune în aplicare aceste veritabile secrete ale succesului companiilor inovative.

Consumul de cercetare științifică și inovare este ca o medicație de fortificare a companiilor, care

trebuie luată, mai ales de către companiile de succes, pentru a fi pregătite mai bine pentru evoluțiile
nefavorabile care pot interveni în situația de pe piață. În acest sens, este de dorit ca autoritățile
locale să conștientizeze importanța creșterii sectorului de CDITT din județul Brașov și să
promoveze in randul companiilor beneficiile implicării în acest tip activități, dezvoltarea unor
mecanisme care sa stimuleze o dezvoltare sănătoasă, investind anual în cercetare dezvoltare (de
exemplu impunerea unei taxe pentru cercetare dezvoltare în cazul în care cheltuielile companiei cu
C&D sunt sub 10% din cifra de afaceri) alocarea unei cote din bugetul local într-un fond județean
de inovare și transfer tehnologic etc.
Având în vedere problemele menţionate mai sus şi cadrul juridico-instituţional din sectorul CDITT,
considerăm că oferirea unor soluţii pentru problemele identificate ar ameliora în mod semnificativ
activitatea economică din județ și ar crea o fundație solidă pentru creștere economică sustenabilă în viitor.
3. Denumirea Creşterea calităţii economiei județului Brașov prin intensificarea activităților de cercetare dezvoltare
politicii inovare și transfer tehnologic
4. Scopuri - Creșterea calitativă și cantitativă a interoperabilității dintre sectorul de CDITT și agenții economici
din județul Brașov
- Creșterea calitativă și cantitativă a personalului implicat în cercetare dezvoltare inovare
- Creșterea ponderii activităților de CDITT în cadrul companiilor Brașovene
5.Obiective Obiectivul general: creșterea rolului cercetării științifice și inovării în economia Judeţului Braşov prin
punerea în valoare a infrastructurii existente.

Obiective specifice:
1. Îmbunătăţirea relaţiei dintre sectorul CDITT și întreprinderi
1.1 Înființarea Direcției de coordonare – Integrare Europeană și Transfer tehnologic cu atribuții de susținere
și mediere a activităților de Cercetare-Dezvoltare, Inovare și Transfer Tehnologic la nivelul Consiliului
Județean Brașov;
2. Creșterea atractivității pentru cariera în cercetare dezvoltare inovare pentru tineri
2.1 definirea unui pachet de facilități pentru absolvenții de universitate care decid sa se stabilieasca în

19
 Brașov pentru studii doctorale și postdoctorale;
6.Beneficiari Beneficiari direcţi: - întreprinderi;
- absolvenți de studii universitare;
Beneficiari indirecţi: - manageri ale companiilor;
- familii ale absolvenților care se stabilesc în Brașov;
- entităţi publice şi private;
- comunităţi locale;

20
7. Variante de
soluţionare
Impact
1. Îmbunătăţirea Varianta I Buget estimat
relaţiei dintre sectorul Impact financiar:
Menţinerea situaţiei Această variantă nu
CDITT și întreprinderi
actuale: implică costuri directe
Menţinerea situaţiei actuale nu are un impact financiar direct. În
suplimentare pentru
lipsa unor măsuri speciale nu există costuri suplimentare pentru
Instituțiile din sectorul bugetul entităților de
bugetele entităților de CDITT.
CDITT își păstrează CDITT.
sistemul actual
Cu toate acestea, menţinerea situaţiei actuale ar putea afecta
situația financiară a acestor entități care în momentul de față
În concluzie, menţinerea
sunt nesustenabile. Astfel, cea mai importantă dintre capacități,
situaţiei actuale
Institutul PRO-DD în momentul de față grevează bugetul
echivalează cu privarea
Universității Transilvania, datorită costurilor mai mari în
personalului medical de
prezent decât veniturile aduse prin contracte. În plus, în mod
accesul la acest tip de
indirect, companiile vor avea o perspectivă mai incertă, în lipsa
cursuri.
conectării la mediul de cercetare inovare care le-ar asigura
sustenabilitatea business-ului pe termen mediu și lung. Astfel, o
eventuală dificultate economică pe plan regional, național și
internațional are potențialul de a influența negativ cu rapiditate
economia județului.

Menţinerea situaţiei actuale ar avea un impact negativ și asupra

evoluției unităților de CDITT din județul Brașov întrucât ar
echivala cu utilizarea lor la un sfert din capacitatea lor reală. Pe
lângă faptul că se irosesc niște investiții deja realizate cu mult
eefortuir ale comunității, inclusiv eforturi financiare.
Avantaje:
- lipsa unor costuri suplimentare directe pe termen scurt si
mediu;

Dezavantaje:
21
Varianta a II-a Impact Buget estimat
Adoptarea unui set Impact financiar: Această variantă implică
minimal de măsuri cu costuri directe
caracter anual pentru Un set minimal de activități relevante pentru acest scop ar suplimentare pentru
promovarea, trebui să cuprindă următoarele acțiuni: bugetele celor 3 acțiuni.
susținerea și medierea Bugetele entitâților de
de către actuala a. Forumul Județean anual al cercetării și inovării în producție CDITT nu sunt afectate,
direcție de relații și servicii – o manifestare la care sa fie invitate toate companiile în schimb este necesară
externe și cooperare din judet. Numărul participanților trebuie să fie de cel puțin mobilizarea acestora
internațională, în 200, dar ideal 300...500. Programul unui asemenea forum ar pentru organizarea
colaborare cu Camera trebui sa includă prezentări de politici și strategii de firmă în acestor măsuri. Suma
de Comerț și Industrie raport cu CDITT (inclusiv din străinătate), exemple de bune anuală estimată: 250.000
a județului Brașov. practici ale unor companii din țară dar si companii locale, lei
precum și o sesiune „Inventatorii se prezintă în fața
companiilor”, în care sunt prezentate companiilor din Brașov
anual invențiile și inovațiile cele mai importante. La această
sesiune vor fi invitați cu prezentări inventatori din toată țara.
Obiectivul acestei acțiuni este de a transforma Brașovul într-un
pol al inovării în România.
b. O a doua măsură necesară o reprezintă crearea unui „Punct
de Legătură” în cadrul Direcției de cooperare internațională a
Consiliului Judetean și subcontractarea de servicii specializate
în domeniul cooperării dintre mediile CDITT și companii în
domeniul inovării care să ofere consultanță companiilor în
domeniul creșterii activităților companiei în domeniul
cercetării.
c. O a treia măsură o reprezintă organizarea unei echipe de audit
pe inovare care să presteze servicii gratuite de audit tehnologic
si inovare companiilor care doresc să își mărească volumul
activităților de cercetare-dezvoltare-inovare.
Din punct de vedere financiar, această variantă nu ar implica
costuri suplimentare pentru bugetele entităților de CDITT.
22
Varianta a III-a Impact Buget estimat
Înființarea Direcției de Impact financiar: Total cheltuieli pentru
de promovare, În ceea ce priveşte implicaţiile financiare, această variantă programele de pregătire
susținere și mediere în presupune costuri suplimentare în raport cu varianta a II – în domeniul psihologiei
Cercetare-Dezvoltare, pentru înființarea unei direcții dedicate cercetaării și medicale: 375.000 RON
Inovare și Transfer transferului tehnologic care să includă două poziții permanente (pentru un număr de 2 de
Tehnologic (DCITT) la de peronal specializat în astfel de activități și, de asemenea în
angajaţi dedicați în cadrul
nivelul Consiliului accesarea finanțărilor europene care sunt foarte numeroase în direcției).
Județean Brașov. acest domeniu. Aceste cheltuieli ar putea
fi susţinute în termen de 3
Direcția respectivă ar stabili încă de la început relații de ani din fondurile atrase
colaborare cu toate entitățile de CDITT din regiune generând în prin proiecte europene.
mod continuu inițiative de stimularea a cooperării între mediul
de cercetare și companii, finanțate prin diversele mecanisme
disponibile la nivel național, regional și European, în special
prin programele europene centralizate și descentralizate
(administrate direct de la Bruxelles).

Avantaje:

- creşterea gradului de îndeplinire a obiectivului de a

transforma brașovul într-un pol al cercetării și inovării în
Romănia;
- creşterea gradului de satisfacţie a personalului implicat în
activitățile de CDITT;
-perspectiva de autofinanțare în prioporție de 90% prin
atragerea de finanțări europene;
- realizarea unui climat sănătos pentru creșterea economiei
județiului Brașov;

Dezavantaje:
– investitiție inițială mai mare pentru înființarea Direcției;
23
2. Definirea unui
pachet de facilități
pentru absolvenții de
universitate care decid
sa se stabiliească în
Brașov pentru studii
doctorale și
postdoctorale;
--> primă de instalare
de 10.000 lei (în cazul în
care nu își termină
doctoratul sau
postdoctoratul, sau
părăsește județul în mai
puțin de 3 ani – suma se
returnează integral)
--> Construirea unui
complex de 2 clădiri
cu2x 50=100
apartamente de 2
camere, dispuse central,
într-o curte împrejmuită,
pentru găzduirea tinerelor
familii de cercetători care
se stabilesc în Brașov.
Locuința va fi atribuită cu
Varianta I Impact Buget estimat
Menţinerea situaţiei Impact financiar: Această variantă nu
actuale: implică costuri directe
Actualmente în cadrul entităților de CDITT, cu precădere în suplimentare.
institutul PRO-DD, sunt finanțate anual circa 50 burse de
doctorat de către Ministerul Educației și Cercetării, la nivelul de
750 Lei/lună. Întrucât doctoratul se desfășoară pe trei ani, în
total, în Institut există aproximativ 150 de doctoranzi bursieri.
O mare problemă a acestor burse este că sunt total ne atractive,
mai ales pentru absolvenții buni, care gasesc imediat locuri de
muncă plătite de 3...4 ori mai bine. În consecință, fie pregătirea
inițială cercetătorilor este neadecvată fie abandonează pe
parcurs pentru un loc de muncă bine plătit – în consecință
resursa umană este actualmente în dificultate.
Totuși, programul POSDRU a lansat proiecte de burse doctorale
și postdoctorale, care oferă atunci când sunt accesate burse
duble față de cele guvernamentale.
Menținerea situației actuale ar însemna continuarea utilizării
infrastructurii de CDITT din județ mult sub capacitatea sa,
situată în prezent la doar 40%.
Avantaje:
- inexistenţa unor costuri suplimentare pentru bugetele celor
şase spitale;
Dezavantaje:
- lipsa de intrevenție și continuarea situației defavorabile
actuale;
24
chirie pe 3 ani,
extensibilă până la 10 ani,
daca titularul rămâne în
cercetare.
--> Instituirea unui
program de 10 burse
anuale doc sau postdoc
în cadrul institutului
ICDT al Universității
Transilvania din Brașov.
Varianta a II-a Impact Buget estimat
Instituirea unui Impact financiar: În ipoteza a 8 burse doc
program de 10 burse (8 x 1500 Lei x 12 luni x
anuale doc sau postdoc Această variantă implică costuri suplimentare într-o primă fază. 3 ani = 432000 Lei) și 2
Într-o etapă ulterioară însă, pentru acest scop însă se vor putea burse postdoc (2 x 1500
elabora proiecte de finanțare pentru atragerea de fonduri, astfel Lei x 12 luni x 3 ani =
încât bugetul să nu mai fie necesar decât pentru cofinanțare. 432000 Lei), suma
necesară se ridică la
Avantaje: 684.000 Lei anual
- flexibilitatea alocării activităţii personalului medical în
funcţie de adresabilitate;
Dezavantaje:
- costurile ridicate legate de modificarea infrastructurii
spitaliceşti în cele şase unităţi sanitare;
- monitorizare dificilă a acestor compartimente în contextul
unei informatizări insuficiente;
- necesitate de reglementare legislativă;
25
Varianta a III-a Impact Buget estimat
Crearea unui mediu Impact financiar: În condițiile în care
atractiv pentru tinerii construcția locuințelor ar
cercetători în brașov În vederea implementării acestei variante este necesară fi finalizată într-un
implemantarea a două măsuri: termen de 2 ani, iar
Concret, se are în vedere --> primă de instalare de 10.000 lei (în cazul în care nu își ocuparea lor în alți 3 ani,
crearea de condiții și termină doctoratul sau postdoctoratul, sau părăsește județul în bugetul total de
facilități care să conducă mai puțin de 3 ani – suma se returnează integral) 8.000.000 Lei pentru
la stabilirea cu reședința --> Construirea unui complex de 2 clădiri cu2x 25=50 complexul de locuințe și
permanentă în Brașov a apartamente de 2 camere, dispuse central, într-o curte 500.000 ca prime de
tinerilor de valoare care împrejmuită, pentru găzduirea tinerelor familii de cercetători instalare se va consuma
adoptă o carieră în care se stabilesc în Brașov. Locuința va fi atribuită cu chirie pe pe o perioada de 5 ani.
cercetare. 3 ani, extensibilă până la 10 ani, daca titularul rămâne în
cercetare.

Avantaje:
- crearea unei oferte complete de excelanță și a celui mai
atractiv mediu pentru stabilirea cercetătorilor în România: cea
mai modernă infrastructură de cercetare inovare și transfer
tehnologic din România, cel mai atractiv pachet de suținere din
România acordat de către conducerea județului;
- Posibilitatea elaborării unor proiecte de finanțare pentru
acest scop.

Dezavantaje:
- implicare financiară masivă din partea CJ; Totuși acest
dezavantaj poate fi considerabil diminuat în situația în care
sunt accesate fonduri europene.

26