Universitatea din București

Facultatea de Litere
Departamentul de Studii literare
Masteratul de Studii literare, anul I, semestrul al II-lea

Istorii literare ale secolului XX

Conf. univ. dr. Răzvan VONCU

1. Nașterea criticii și istoriei literare. Tectonica genurilor.

2. Modele europene de istorie literară cu implicații în istoria noastră literară. Lanson,
Thibaudet, de Sanctis, Fritz Martini.
3. Studiile istorice și nașterea istoriei literare moderne în România. De la editarea textelor
medievale, la slavistică și paleografie. Primii istorici literari.
4. Istorii literare ale Evului Mediu românesc: de la istoria arhivistică, la antropologia
culturală. Nicolae Iorga. N. Cartojan. Dan Horia Mazilu.
5. Nicolae Iorga, istoric literar: erorile criticului și limitele factologiei.
6. E. Lovinescu și Istoria literaturii române contemporane. Pariul pe modernitate. Critica se
opune istoriei literare?
7. G. Călinescu. Pariul pe istorie.
8. „Lovinescienii” și istoria colectivă. Despre istoricitate vs. monografism (Șerban
Cioculescu, Vladimir Streinu, Tudor Vianu).
9. Nicolae Manolescu și conceptul de istorie critică.
10. Eugen Simion. Scriitori români de azi sau istoria literaturii române contemporane sub un
regim totalitar.
11. Ion Negoițescu. Eșecul grandios al estetismului.
12. Istoria literară de tip didactic. Al. Piru, Dumitru Micu.
13. E posibilă o istorie stilistică a literaturii? (Mihai Zamfir)
14. Dicționarul literar: un sfârșit al istoriei literaturii? Dicționarul scriitorilor români,
Dicționarul general al literaturii române

Bibliografie:

Texte de referință

G. Călinescu – Istoria literaturii române de la origini până în prezent, ediție îngrijită de Al. Piru,
Editura Minerva, București, 1986;
E. Lovinescu – Istoria literaturii române contemporane, în Scrieri, IV, V, ediție de Eugen
Simion, Editura Minerva, București, 1973;
Nicolae Iorga – Istoria literaturii române. O introducere sintetică, Editura Minerva, București,
1977; Istoria literaturii românești (3 vol.), ediție anastatică a celei din 1925, Editura Librăriei
Pavel Suru, București, 2011; Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (1688-1821), ediția
îngrijită de Barbu Theodorescu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1969; Istoria
literaturii românești contemporane, 2 vol., Editura Adevărul, București,1934 (sau orice reeditare
contemporană);
Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Tudor Vianu – Istoria literaturii române moderne (orice
ediție);
Nicolae Manolescu – Istoria critică a literaturii române, Editura Paralela 45, Pitești, 2008;
Eugen Simion – Scriitori români de azi, 4 vol., Editura Cartea Românească, București, 1974-
1989;
Ion Negoițescu – Istoria literaturii române. 1800-1945, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002;
Mihai Zamfir – Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, ediția a II-a, revăzută
și adăugită, Editura Cartea Românească, București, 2012;
Al. Piru – Istoria literaturii române de la început până azi, Editura Univers, București, 1981;
Dumitru Micu – Istoria literaturii române de la creația populară la postmodernism, Editura
Saeculum I.O., București, 2000;
Dan Horia Mazilu – Recitind literatura română veche, 3 vol., Editura Universității din București,
1994-2000;
Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (coord.) – Dicționarul scriitorilor români, 4 vol.,
Editura Fundației Culturale Române, București, 1995-2002;
Dictionarul general al literaturii române, 7 vol, Editura Univers enciclopedic, București, 2004-
2009.

Texte critice

Roland Barthes – „Istorie sau literatură?”, în Despre Racine, în românește de Virgil Tănase,
pentru Literatură Universală, București, 1969, pp. 181-206;
Ferdinand Brunétière – Evoluția criticii literare de la Renaștere până în prezent, traducere de
Agnes Valentin, studiu introductiv de Mircea Martin, Editura Enciclopedică Română, București,
1972, pp. 24-29;
G. Călinescu – „Tehnica criticii și istoriei literare” și „Istoria literară ca știință inefabilă și sinteză
epică”, în Principii de estetică, ediție îngrijită și prefațată de Al. Piru, Editura Scrisul Românesc,
Craiova, 1974, pp. 134-187 (sau orice ediție recentă a acestui volum); „Prefață” la Istoria
literaturii române de la origini până în prezent, Fundația Regală pentru Literatură și Artă,
București, 1941, pp. 5-9 (sau orice ediție echivalentă);
E. Lovinescu – „Mărturisiri critice”, în Scrieri. I. Critice, ediție și studiu introductiv de Eugen
Simion, Editura pentru Literatură, București, 1969, pp. 473-515; Titu Maiorescu și posteritatea
sa critică (orice ediție);
Eugen Negrici – Iluziile literaturii române, Editura Cartea Românească, București, 2008;
Nicolae Manolescu – „Introducere. Istoria literaturii la două mâini”, în Istoria critică a literaturii
române, Editura Paralela 45, Pitești, 2008, pp. 5-18; „Postață. Nostalgia esteticului”, ibidem, pp.
1445-1490; Contradicția lui Maiorescu (orice ediție);
Mircea Martin – G. Călinescu și „complexele” literaturii române, ediția a II-a, cu o postfață de
Nicolae Manolescu, Editura Paralela 45, Pitești, 2002;
Romul Munteanu – „O istorie comparată a literaturii române”, în Jurnal de cărți, I, Editura
Albatros, București, 1973, pp. 346-353; Metamorfozele criticii europene moderne, Editura
Univers, București, 1975;
Eugen Simion – „Mutația valorilor estetice”, în E. Lovinescu, scepticul mântuit, vol. I, ed. a II-a,
revăzută și adăugită, Editura „Grai și Suflet – Cultura Națională”, București, 1996, pp. 127-158;
„Conceptul critic lovinescian. Metoda impresionistă. Critica estetică. Modernismul”, ibidem, pp.
159-220; „Istoric al literaturii române contemporane. Privire asupra curentelor literare”, ibidem,
pp. 221-262; „Trei critici literari. «Ipostazul» lui G. Ibrăileanu. Lovinescu, azi. G. Călinescu.
Note despre scenariul critic. Ideea de monumentalitate. Modele epice în istoria literaturii”, în
Sfidarea retoricii, ed. a II-a, Editura Viitorul Românesc, București, 1999, pp. 188-211.

Exigențe:

Pentru promovarea acestui curs, sunt necesare: 1) prezență de 60% (9 prelegeri, activitatea
constituie un plus); 2) redactarea unui referat. NB Masteranzii care, din motive întemeiate, nu
pot acumula prezența minimă pot promova examenul cu condiția prezentării a două referate.