capitol 5:

Slide 1
- Situația socio-culturala existentă în primul nivel al vieții comunităților musulmane schimbă
identitatea membrilor. Trăind într-o astfel de comunitate ei încep a simți că nu au nici o putere
de a vota pentru luarea anumitor decizii, care în mod direct sau indirect le influiențează viețile
personale, că nu au nici o posibilitate și nici un mecanism de a-și îmbunătăți situația luînd
decizii individual. O astfel de percepție este legată foarte strîns cu sentimentele de rușine și
furie destul de intensive.
-Cea mai caracteristică stare emoțională a populației comunităților islamice din ultimii ani a fost
sentimentele de rușine și furie colectivă. (din incapacitatea de a forma Palestina liberă și
independentă, și din prezența ”temporară” a agenților americani în majoritatea locurilor sfinte
importante pentru musulmani)
Slide 2
Starea de rușine asociată cu eșecul colectiv ca într-o oglindă este reflectată în experiența rușinii
care decurge din eșecul și ineficiența individuală.
Mulți musulmani realizează și î-și fac griji din cauză că nu pot influiența cu nimic viața lor de zi
cu zi, nu au dreptul de a alege și de a vota, nu au nici o șansă să dobîndească careva succese la
ei în comunitate și în țară, pentru ca totul este deja decis pentru ei de un dictator.
Anume această dispoziție care este vast raspîndită între membrii comunitații îi face pe unii
indivizi să se urce în sus pe treptele terorismului.

Capitol 6:
Slide 1
Motivele pentru înlocuirea agresiunii sunt sentimentele de frustrare a lipsei de satisfacție și de
furie care se pot dezvolta în toate relațiile umane.
La nivel intergrupal, procesul de substituție joacă un rol vital în menținerea relațiilor pozitive în
cadrul grupului. Aici rolul liderului devine unul important el fiind persoana care redirecționează
sentimentele, gîndurile și acțiunile membrilor grupei.
Manevrînd schimbărea sentimentelor negative față de grupuri externe specifice care diferă de
cele proprii, liderii lor de grup ating cel puțin patru obiective strategice:
1. coeziunea în cadrul grupului propriu este sporită și acest lucru facilitează mobilizarea comună
de resurse și energie.
2. agresiunea substituită sporește sentimentul de pericol din cauza unei amenințări externe și
acest lucru ajută la exercitarea presiunii și tăcerii disidenților în cadrul propriului grupю
3. sprijinul pentru liderii populației crește, pe măsură ce oamenii se unesc în jurul flagului.
4. din cauza inerției sentimentelor și a stărilor de spirit generate de membrii grupului, conducerea
se află sub presiunea de a lua mai multe poziții agresive sau cel puțin membrii grupului sunt gata
să urmeze lideri mai agresivi

Slide 2
Înlocuirea agresiunii este o strategie eficientă pentru menținerea controlului ”acasa la tine”.
În acest context acei indivizi la care s-a format mecanismul de înlocuire a agresiunii recurg la
căutare activă a posibilitățor de a o realiza și într-un final parasesc a 2 treaptă și se urcă tot mai în
sus în căutarea cailor de a acționa asupra USA și a alițor ei.

Capitol 7:
Slide 1

Procesul de implicare morală pentru un potențial terorist începe atunci când încep multe
alte procese de grup - cu necesitatea apartenenței la grup și păstrarea apartenenței la grup.
În majoritatea cazurilor, indivizii devin adepții moralității teroriste prin implicarea altor
persoane care au devenit deja adepți ai acestei morale.
Prietenia, fraternitatea masculină, apartenența la un grup și conștientizarea identității lor
prin această fraternitate - acestea sunt exact blocurile de bază, primii pași ai tinerilor spre
adoptarea moralității organizațiilor teroriste. Majoritatea teroriștilor potențiali devin în
primul rând susținători ai moralității terorismului prin legături cu alți tineri.

Slide 2

Indivizii trec pe a 3 treaptă pe scara terorismului cu o senzație puternică de inadecvanță

propriei identități și nemulțumire a vieții la etapa actuală.
Ei simt că lumea înconjurătoare este nedreaptă, iar cauza principală este USA, Israel și alte
forțe externe.
Mai mult ca atît ajungînd pe a 3 treaptă a terorismului, teroriștii devin încrezuți că nu
există nici o posibilitate, nici o direcție unde vocea lor ar fi auzită, nici o posibilitate de a
participa la procesul decizional.
La această etapă are loc o schimbare majoră în conștiința oamenilor- crește porbabilitatea
ca grupele sa perceapă valorile morale care justifică terorismul.
Această morală se bazează pe principiul : Scopul scuză mijloacele, împarte lumea în ”noi” și
”alții” și justifică mijloacele de nimicire sau slăbire a inamicului.