C U PR I N S

pagina
Introducere...............................................................................................................5
1. CARACTERISTISTICA TEHNICO-ECONOMICĂ A ÎNTREPRINDERII
ŞI A SECŢIILOR.................................................................................................. 6
1.1. Caracterististica tehnico-economică a întreprinderii................................................ 6
1.2. Caracteristica secţiilor......................................................................................... 7
1.3. Determinarea sarcinilor electrice a secţiilor şi întreprinderii.................................... 9
2. ALEGEREA TENSIUNIILOR................................................................................16
2.1 Alegerea tensiunii recordului întreprinderii la SEE...........................................................16
2.2 Alegerea tensiunii rețelei de distribuție din incinta întreprinderii.....................................17
3. ALEGEREA NUMĂRULUI ȘI PUTERII TRANSFORMATOARELOR DIN SPC..............18
4. ALEGEREA NUMĂRULUI ȘI PUTERII TRANSFORMATOARELOR DIN PT.................19
5. ELABORAREA SCHEMEI REŢELEI INTERIOARE. ........................................................... ...21
6. CALCULUL SECȚIEI DE REPARAȚII MECANICE.................................................................26
7. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT......................................................................31
8. ALEGEREA ȘI VERIFICAREA APARATELOR..............................................................19
9. ALEGEREA ȘI VERIFICAREA SELECTIVITĂȚI PROTECȚIILOR................................39
10. COMPENSAREA PUTERII REACTIVE...........................................................49
Concluzie...............................................................................................................51
Bibliografie.............................................................................................................52

1
Tabelul 1.1 - Sarcinile secţiilor întreprinderii

N/N Denumirea secţiilor, clădirile Pi, kW

1 Secția nr. 1 de tricotare a ciorapilor 600
2 Secția nr. 2 de tricotare a ciorapilor 450
3 Cazangerie 100
4 Secţia de vopsire 600
5 Secția de fasonare și finisare 500
6 Secţia de înalbire-vopsire 420
7 Secția de uscare finisare 450
8 Secţia de tricotare a articolelor de bază 380
9 Secţia de tricotaj și de finisare 530
10 Secţia de croit și de cusut nr. 1 460
11 Secţia de croit și de cusut nr. 2 15
12 Secţia de reparație mecanică 100
13 Direcția uzinei și cantina 340

Tabelul 1.2 - Receptoarele instalate în secţia de reparţie mecanică

Nr. RE pe Receptoare electrice Pi , kW

planul secţiei
1,3,27,28 Strung de găurit vertical 10
2,29 Calorifer 4,5
4 Strung de găurit radial 7
5,8,16 Presa 28
6,31,36 Ventilator 4,5
7,22 Cuptor de încălzire 14
9,10 Strung de bobinare 1,7
11,22 Ferestrau de retezare 7
13,18,19 Strung de strungit și de feliat 14
14,23,24 Strung de frezat orizontal 14
15 Macara-grindă cu DA-50% 8,2
17,20 Strung de decojat și de decojat și de ascuțit 2,8
21,26 Foarfecă de tăiat foi 10
25 Strung de îndoit țevi 4,5
30,32 Mașina de sudare cu DA-60% (kVA) 75
33,34 Bac de fierbere 15

2
Figura 1- Plan de situaţie a întreprinderii

3
Figura 2 - Plan de situaţie al secţiei de reparaţie mecanică

4
 Introducere
Se ştie că eficienţa funcţionării oricărei interprinderi industriale şi calitatea producţiei acesteia în mare
măsură determinantă depind de eficienţa funcţionării sistemului de alimentare cu energie electrică a
interprinderii. Această dependenţă devine tot mai pronunţată la etapa actuală de dezvoltare a industriei ,
cînd interprinderile industriale implementează linii moderne automatizate de producere , utilaje şi
echipamente tehnologice cu caracteristici performante,sisteme complexe de control al calităţii producţiei.
În această situaţie se impun cerinţe deosebite faţă de fiabilitatea alimentării cu energie electrică şi calitatea
acesteia. O cerinţă importantă este ca sistemul de alimentare cu energie electrică trebuie sa asigure
întreprinderea cu energie electrică în măsură deplină, sa fie economic şi flexibil la eventualele modificări
ale tehnologiei de producere , să aibă un impact minim asupra mediului şi să corespundă cerinţelor unde
urmează a fi implementat.
În timpul de faţă cele mai importante probleme în domeniul energeticii industriale sunt:
elaborarea unor sisteme de alimentare cu energie a întreprinderilor industriale econome şi fiabile,
iluminatul, automatizarea acţionărilor electrice şi procesului tehnologic, utilizarea tehnicii pe
microprocesoare, instalaţii complete de convertoare.
Toate acestea cer un efort considerabil de la lucrătorii birourilor ştiinţifice şi de proiectare,
organizaţii de montare şi ajustare, care lucrează în domeniul de electrificare.
Problema distribuţiei raţionale a energiei electrice la întreprinderile industriale, care sunt
consumatorii de bază, este o problemă actuală. Această problemă se complică odată cu mărirea cerinţelor
la calitatea energiei electrice şi fiabilitatea în alimentare, mai ales pentru întreprinderile cu un consum de
energie considerabil şi procese tehnologice complicate.
În măsura dezvoltării sistemelor de alimentare cu energie electrică a întreprinderilor apare
necesitatea de a introduce automatizarea procesului tehnologic, dispeciarizarea cu folosirea
telesemnalizării şi telecomenzii, de asemenea elaborarea proiectelor de economisire a energiei electrice.
Modificările proceselor tehnologice, legate de regulă de modernizara lui, aduc la necesitatea reconstrucţiei
sistemului de alimentare cu energie electrică. În aceste sisteme tot mai des se instalează maşini de calcul şi
instalaţii cu microprocesoare.
În timpul de faţă se înaintează cerinţe mari la pregătirea inginerilor în domeniul alimentării cu
energie a întreprinderilor, tot mai des se cer specialişti care au un orizont larg de cunoştinţe în domeniul
automatizării şi tehnicii de calcul, gazificării şi termoficării.
Cerinţele care stau la baza rezolvării problemelor legate de realizare tuturor instalaţiilor
electroenergetice din exteriorul şi din interiorul fiecărei întreprinderi, în vederea alimentării cu energie
electrică, privesc asigurarea producerii şi aducerii întregii puteri şi energii necesare până la ultimul receptor,
funcţionarea sigură a acestor instalaţii la nivelul cerinţelor fiecărei categorii de consumatori şi
economicitatea acestora, în sensul realizării lor cu investiţii minime şi cheltuieli de exploatare reduse.

5
1 CARACTERISTISTICA TEHNICO-ECONOMICĂ ÎNTREPRINDERII ŞI A
SECŢIILOR
1.1 Caracteristica tehnico-economică a întreprinderii

Intreprinderea de producere a tricotajului și ciorapilor este destinată relizării tuturor aspectelor ce

țin de prelucrarea textilelor.
Combinatul proiectat va produce un asortiment larg de tricotaj și ciorapi.
Intreprinderea va folosi metode combinate de producere deoarece se planifică confecţionarea diferitor
tipuri de ţesături care se deosebesc după consistenţa şi destinaţie.
Procesul de producere este condiţionat de mai multe operaţii tehnologice, pentru îndeplinirea cărora
sînt organizate secţii de producere.
Combinatului proiectat în ansamblu îi va fi atribuită categoria II de siguranța în alimentarea cu energie
electrică, luînd în considerație consecintele intreruperii în AEE . Prejudiciul provocat de intreruperea în
AEE se poate de recuperat. Condițiile mediului inconjurător în incinta întreprinderii sunt normale cu
exceptia secțiior de vopsire care ar prezenta pericol pentru instalatiile de transfomare (la dimensionarea
acestoara se va ține cont de acest aspect).
Planul general al intreprinderii cu indicarea directiei de alimentare ne permite sa alegem locul de
amplasare a SPC care va fi nemijlocit pe teritoriul intreprinderii.
Alimentarea cu energie electrică a întreprinderii pate fi efectuată de la staţia raională a sistemului
electroenergetic in care sunt instalate două transformatoare.
Toate clădirile şi construcţiile combinatului sunt divizate în trei categorii:
- clădirile şi construcţiile producerii principale;
- clădirile şi construcţiile de producere secundare, la ele sunt atribuite secţiile care pregătesc
materialele pentru secţiile principale;
- clădirile şi construcţiile auxiliare.
Pe suprafaţa întreprinderii sunt situate 13 secţii. Uzina este aşezată pe o câmpie cu suprafaţa de
20000 m2.

6
1.2 Caracteristica secţiilor

Secţiile de producere .În aceste secţii are loc producerea, curăţirea, tricotarea, vopsirea, uscarea,
inălbirea sau prelucrarea producţiei respective. Instalaţiile de bază sînt strungurile de ţesut. Întreruperea
în alimentare cu energie electrică duce la stoparea procesului de producere, iar în unele cazuri se pot
produce rebuturi importante . Mediul din incinta secţiei este cu praf de ţesături, podeaua este din beton.
Secţia de reparaţii mecanice. În secţia de reparaţii mecanice are loc confecţionarea pieselor
nestandarde şi reparaţia instalaţiilor defectate. Instalaţiile de bază sînt strungurile de prelucrare a
metalelor În sectia data se află sectoarele: instrumental, de şlefuire, ascuţire, termic, precum şi încăperi
pentru personal, spatii de ventilare, spatii auxiliare de păstrare a materialelor şi a instrumentului.
Întreruperea în alimentare cu energie electrică duce la majorarea perioadei de reparaţie. Mediul ambiant
normal, podeaua este din beton.
Direcția uzinei și cantina. La partea administrativă a blocului se referă încăperile sălilor de
prelucrare a datelor cu calculatorul, încăperile de primire şi eliberare a informaţiei, grupa de încadrare,
dispeceratul, anticamera întreprinderii, contabilitate, secţia energeticului - şef. Consumatorii de energie
electrică de bază sunt aparate de laborator specializate şi iluminatul electric, toate fiind alimentate la
tensiunea 380/220V. Întreruperea în alimentare cu energie electrică nu aduce la stoparea procesului de
producere, insa conduce la crearea disconfortului pentru personalul ce activeaza in blocul administrativ .
Mediul ambiant normal, podeaua este din lemn.
Cantina constă din următoarele încăperi: două săli de prânz, un bar, oficiile personalului, secţii de
prelucrare alimentară: secţie de prelucrare a legumelor, de prelucrare a cărnii, secţia frigorifică, secţia de
pregătire fierbinte, spălătoria şi camera de gunoi.
Consumatorii de energie electrică de bază sunt reşourile electrice, frigiderele şi congelatoarele,
precum iluminatul electric, ventilaţia şi climatizoarele de aer.
În tabelul 1.1 este realizata caracteristica amanunţita secţiilor, in ceea ce priveşte categoria de
siguranţa in alimentarea cu energie electrica, categoria de incendiu si explozie, categoria dupa pericolul
de electrocutare.

7
Tabelul 1.1 - Caracteristica secţiilor
N Denumirea Condiţiile Catego- Cat. după Cat.după Tipul PT
secţiei mediului riea după per.de. el. per. de
siguranta cutare incendiu şi
in AEE explozie

1 Secția nr. 1
de tricotare Prafuit II Fară pericol В-II incorporat
a ciorapilor
2 Secția nr. 2
de tricotare Prafuit II Fară pericol В-II
a ciorapilor
3 Cazangerie Normal II Fară pericol Г incorporat
4 Secţia de Chimic –
Cu pericol
vopsire activ II В-II incorporat
deosebit
(inchis)
5 Secția de
fasonare și Normal II Fară pericol В-II incorporat
finisare
6 Secţia de Chimic –
Cu pericol incorporat
înalbire- activ II В-II
deosebit (inchis)
vopsire
7 Secția de
uscare Prafuit II Fară pericol В-II incorporat
finisare
8 Secţia de
tricotare a Prafuit
II Fară pericol В-II incorporat
articolelor
de bază
9 Secţia de
tricotaj și Prafuit II Fară pericol В-II
de finisare
10 Secţia de
croit și de Prafuit II Fară pericol В-II
cusut nr. 1
11 Secţia de
croit și de Prafuit II Fară pericol В-II incorporat
cusut nr. 2
12 Secţia de
reparație Normal II Fară pericol Д incorporat
mecanică
13 Direcția
uzinei și Normal II Fară pericol В-II incorporat
cantina

8
 1.3 Determinarea sarcinilor electrice a secţiilor şi întreprinderii

Sarcinile electrice de calcul al secţiei se recomandă de determinat prin metoda coeficientului de

maxim. Conform acestei metode numărul de receptoare electrice se împart în grupe teritorial, fiecare
grupă se va alimenta de la un punct de distribuţie comun: dulap de putere, conductor-bară. Acestea se vor
numi noduri. Pentru fiecare nod se determină numărul de receptoare n, puterea nominală, regimul de
funcţionare. Conform regimului de funcţionare receptoarele electrice se împart în grupe.
Un nod poate conţine mai multe grupe. Pentru fiecare nod se determină coeficientul de utilizare
a puterii active:
n
 Pmsi
K u.a.  i 1 , (2.1)
n
 Pni
i 1
n
unde  Pmsi este suma puterilor medii a receptoarelor electrice corespunzătoare nodului dat,
i 1
n n

 Pmsi   ( K uai  Pni ) ;

i 1 i 1
K uai - coeficientul de utilizare a puterii active, corespunzător receptorului electric “i”;
Pni - puterea nominală a receptorului “i”, kW.

Exemplu: pentru nodul 1.

n

K uai  Pmsi
(4.5 * 0.8  58 * 0.35  4.5 * 0.65)
K u .a .  i 1
  0,40 ;
n
4.5  75  4.5
P
i 1
ni

În continuare se determină, pentru fiecare grupă de receptoare electrice, puterile medii.

n n
Pms   Pmsi   ( K uai  Pni ) ; (2.2)
i 1 i 1
n
Pms   ( K uai  Pni )  58  0,35  4.5 * 0.65  4.5 * 0.8  26.82 kW .
i 1
Se determină numărul echivalent de receptoare electrice:
 n 
2

  P  
 ni

ne    i n1   ,
  Pni2 
 i 1 
 
 n 2

   P  
 ni
 67 2
ne    i n1     1,31  1 receptoare ;
  Pni  2 4 . 5 2
 58 2
 4 . 5 2

 i 1 
 
9
 Cunoscând K u , a şi n e din fig.2.4 [3], p. 27 se alege coeficientul de maxim K m, a  f  K ua , n e  ;
Deci: K ma  2.6 ;
Se determină puterea activă de calcul:
Pc  K ua  K med  Pn  0,40  2.6  67  91.62 kW .

Puterea reactivă de calcul se determină din două condiţii:

a) Q c  1,1  Q ms - pentru n e  10 ;

b) Q c  Q ms - pentru n e  10 ;
n n
Qms   q msi   Pmsi  t g  i  67 * 0.28  27.1k var .
i 1 i 1

Se determină puterea de calcul aparentă:

Sc  Pc2  Qc2  91.62 2  27.12  95.58kVA .

Determinarea sarcinilor electrice a întreprinderii

Sarcinile electrice de calcul a întreprinderii se recomandă de determinat prin metoda

coeficientului de cerere. Pentru aceasta e nevoie de a cunoaşte puterile instalate ale tuturor secţiilor
şi coeficienții de cerere care se determină din îndrumare [4], p.7-10; [6], pag. 3-6.
Se determină puterea de calcul conform relaţiei:
Pc  K ca  Pn ,

unde K ca este coeficientul de cerere a puterii active;

Pn - puterea nominală (sau instalată), kW.

Exemplu: pentru secţia 1

Pc  K ca  Pn  0,68  800  544 kW .
Se determină puterea de calcul pentru iluminatul electric conform relaţiei:
Pcil  F  Po  K cil ;

unde, F este aria suprafeţei secţiei corespunzătoare, m 2 ;

Po - sarcina specifică pentru iluminatul electric al secţiei, kW / m 2 ;
K c, il - coeficientul de cerere a sarcinilor de iluminat electric;
Pcil  F  Po  K cil  1734  0,0150  0,95  24,7 kW ;
Puterea reactivă de calcul se determină conform relaţiei:
Q c  Pc  t g  ;

Qc  Pc  t g   544  1,02  688,4 k var ;

10
 Sarcinile de calcul ale secţiei se determină prin metoda coeficientului de maxim cu
utilizarea calculatorului. Datele iniţiale şi rezultatele de calcul la calculator sunt date în
tabelele 1.3 şi 1.4.
Calculul sarcinilor electrice a tuturor secţiilor întreprinderii este efectuat prin metoda
coeficienţilor de cerere cu ajutorul calculatorului, sunt date în tabelele 1.5 şi 1.6.
Puterea de calcul totală pe partea de tensiune înaltă a SPC se determină cu considerarea
pierderilor de putere activă şi reactivă în transformatoarele SPC.
Coordonatele centrului de sarcină al întreprinderii se calculează fără considerarea
timpului de lucru a consumatorilor.
Folosind datele de calcul din tabelul 1.3 – 1.6, construim cartograma sarcinilor secţiilor
şi întreprinderii (vezi colile 1 şi 2 a părţii grafice).

11
 Determinarea sarcinii SRM
Tabelul 1.3
Datele initiale pentru calcularea sarcinilor electrice a S.R.M.
---------------------------------------------------------------
I Nr. | Nr. |Nr. de RE | Nr.* Pn | Ku | Cos(f) I
I nod. |grupului| in grupa | buc* kW | -- | --- I
---------------------------------------------------------------
I I 1 I 1 I 1 * 4.50 I 0.80 I 0.90 I
I I------------------------------------------------------I
I 1 I 2 I 1 I 1 * 58.00 I 0.35 I 0.70 I
I I------------------------------------------------------I
I I 3 I 1 I 1 * 4.50 I 0.65 I 0.80 I
I I------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.95; Po =0.016 kW/m^2; F= 1620 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 6.0 m; Y= 22.0 m I
I-------------------------------------------------------------I
I 2 I 1 I 1 I 1 * 58.00 I 0.35 I 0.70 I
I I------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.00; Po =0.000 kW/m^2; F= 0 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 15.0 m; Y= 30.0 m I
I-------------------------------------------------------------I
I I 1 I 1 I 1 * 0.50 I 0.50 I 0.85 I
I I------------------------------------------------------I
I 3 I 2 I 6 I 4 * 14.00 I 0.14 I 0.60 I
I I I I 2 * 10.00 I I I
I I------------------------------------------------------I
I I 3 I 3 I 1 * 4.50 I 0.12 I 0.50 I
I I I I 2 * 10.00 I I I
I I------------------------------------------------------I
I I 4 I 2 I 1 * 4.50 I 0.17 I 0.65 I
I I I I 1 * 2.80 I I I
I I------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.00; Po =0.000 kW/m^2; F= 0 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 15.0 m; Y= 30.0 m I
I-------------------------------------------------------------I
I I 1 I 2 I 2 * 7.00 I 0.17 I 0.65 I
I I------------------------------------------------------I
I I 2 I 2 I 2 * 10.00 I 0.14 I 0.60 I
I I------------------------------------------------------I
I 4 I 3 I 2 I 2 * 1.70 I 0.20 I 0.80 I
I I------------------------------------------------------I
I I 4 I 2 I 2 * 4.50 I 0.80 I 0.90 I
I I------------------------------------------------------I
I I 5 I 1 I 1 * 14.00 I 0.50 I 0.85 I
I I------------------------------------------------------I
I I 6 I 1 I 1 * 28.00 I 0.16 I 0.60 I
I I------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.00; Po =0.000 kW/m^2; F= 0 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 18.0 m; Y= 20.0 m I
I-------------------------------------------------------------I
I I 1 I 2 I 2 * 14.00 I 0.14 I 0.65 I
I I------------------------------------------------------I
I 5 I 2 I 2 I 2 * 28.00 I 0.16 I 0.60 I
I I------------------------------------------------------I
I I 3 I 1 I 1 * 6.00 I 0.10 I 0.50 I
I I------------------------------------------------------I
I I 4 I 1 I 1 * 7.00 I 0.14 I 0.60 I
I I------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.00; Po =0.000 kW/m^2; F= 0 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 36.0 m; Y= 6.0 m I
I-------------------------------------------------------------I
I 6 I 1 I 2 I 2 * 15.00 I 0.50 I 0.85 I
I I------------------------------------------------------I
I I 2 I 1 I 1 * 4.50 I 0.65 I 0.80 I
I I------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.00; Po =0.000 kW/m^2; F= 0 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 36.0 m; Y= 20.0 m I
I-------------------------------------------------------------I
Sectia de reparatii mecanica
Bucur Ludmila

12
Tabelul 1.4 Rezultatele calcularii sarcinilor electrice a S.R.M.
---------------------------------------------------------------
I Nr. Nr. | Pn | Pmed |Qmed | Ne | Ku | Km | P | Q | S I
Inod. gr. | kW | kW |kvar | -- | -- | -- | kW |kvar | kVA I
---------------------------------------------------------------
I 1 4.5 3.6 1.7 I
I 1 2 58.0 20.3 20.7 I
I 3 4.5 2.9 2.2 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 67.0 26.8 24.6 1 0.40 2.60 91.6 27.1 95.6 I
I Sarcina de iluminat - 24.6 kW; Unghiul sectorului - 97 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 2 1 58.0 20.3 20.7 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 58.0 20.3 20.7 1 0.35 3.04 58.0 22.8 62.3 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 1 0.5 0.3 0.2 I
I 3 2 76.0 10.6 14.2 I
I 3 24.5 2.9 5.1 I
I 4 7.3 1.2 1.5 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 108.3 15.1 20.9 10 0.14 2.21 33.3 23.0 40.5 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 1 14.0 2.4 2.8 I
I 2 20.0 2.8 3.7 I
I 4 3 3.4 0.7 0.5 I
I 4 9.0 7.2 3.5 I
I 5 14.0 7.0 4.3 I
I 6 28.0 4.5 6.0 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 88.4 24.5 20.8 6 0.28 2.00 49.0 22.9 54.1 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 1 28.0 3.9 4.6 I
I 5 2 56.0 9.0 11.9 I
I 3 6.0 0.6 1.0 I
I 4 7.0 1.0 1.3 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 97.0 14.5 18.9 5 0.15 2.67 38.6 20.8 43.8 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 6 1 30.0 15.0 9.3 I
I 2 4.5 2.9 2.2 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 34.5 17.9 11.5 3 0.52 1.91 34.2 12.6 36.4 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I Total: 453.2 119.1 117.4 17 0.26 1.60 215.6 117.4 245.5 I
I Sarcina de iluminat - 24.6 kW; Unghiul sectorului - 41 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
Coordonatele centrului de sarcina : X= 18 m; Y= 22 m;

13
Tabelul 1.5 Datele initiale pentru calculul sarcinilor electrice
---------------------------------------------------------------
I N | Sarcina de putere | Sarcina de iluminat | Coordonatele I
I-------------------------------------------------------------I
INr.| P inst.: Kc : Cos |Kcil.: Po : Fsect.| X : Y : Z I
I | kW : -- : - | -- : kW/m^2: m^2 | m : m : m I
I-------------------------------------------------------------I
I 1 800.0 0.68 0.62 0.95 0.0150 1734 130 25 0 I
I 2 400.0 0.68 0.62 0.95 0.0160 1500 125 60 0 I
I 3 680.0 0.68 0.75 0.90 0.0110 850 175 55 0 I
I 4 600.0 0.60 0.70 0.95 0.0150 1020 150 100 0 I
I 5 500.0 0.68 0.70 0.95 0.0150 1020 150 140 0 I
I 6 700.0 0.60 0.70 0.95 0.0150 1870 75 100 0 I
I 7 820.0 0.68 0.72 0.95 0.0110 1870 75 135 0 I
I 8 700.0 0.68 0.62 0.95 0.0150 1309 135 175 0 I
I 9 450.0 0.68 0.62 0.95 0.0150 1309 65 175 0 I
I 10 200.0 0.65 0.65 0.95 0.0150 1309 150 210 0 I
I 11 360.0 0.65 0.65 0.95 0.0150 1309 65 210 0 I
I 13 310.0 0.80 0.90 0.90 0.0190 884 25 20 0 I
I-------------------------------------------------------------I
IIluminarea teritoriului 1.00 0.0002 20000 25 20 0 I
---------------------------------------------------------------
Scara cartogramei: JT - 0.50 kW/mm^2; IT - 0.50 kW/mm^2
Coeficient de simultaneitatea - 0.95; Tg norm. - 0.28
Intreprinderea - Fabrica de tricotaj si ciorapi
Elaborat de - Bucur Ludmila

Tabelul 1.5 Sarcina de calcul si marimimile referitor la partea

grafica
---------------------------------------------------------------
I N | Sarcina 0.4 kV | Sarcina 10 kV | Partea grafica I
I-------------------------------------------------------------I
INr.| Pc : Qc : Pil. | Pc : Qc | Rj : Ri :Ungh.I
I | kW : kvar : kW | kW : kvar | mm : mm :gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 1 544.0 688.4 24.7 0.0 0.0 19 0 16 I
I 2 272.0 344.2 22.8 0.0 0.0 13 0 28 I
I 3 462.4 407.8 8.4 0.0 0.0 17 0 6 I
I 4 360.0 367.3 14.5 0.0 0.0 15 0 14 I
I 5 340.0 346.9 14.5 0.0 0.0 15 0 15 I
I 6 420.0 428.5 26.6 0.0 0.0 16 0 21 I
I 7 557.6 537.4 19.5 0.0 0.0 19 0 12 I
I 8 476.0 602.4 18.7 0.0 0.0 17 0 14 I
I 9 306.0 387.2 18.7 0.0 0.0 14 0 21 I
I 10 130.0 152.0 18.7 0.0 0.0 9 0 45 I
I 11 234.0 273.6 18.7 0.0 0.0 12 0 27 I
I 12 215.6 117.4 24.6 0.0 0.0 12 0 37 I
I 13 248.0 120.1 15.1 0.0 0.0 13 0 21 I
I-------------------------------------------------------------I
I 4565.6 4773.2 245.5 0.0 0.0 T o t a l I
---------------------------------------------------------------
Sarcina pentru iluminarea teritoriului - 4.0 kW
Pierderi in transformatoare - 96.3 kW; in linii - 147.3 kW
Sarcina de calcul la JT SPC- 4830 +j 5452 kVA; Sjt= 7284 kVA
Sarcina de calcul la IT SPC- 4976 +j 6181 kVA; Sjt= 7935 kVA
Partea electrica de sistem la barele IT SPC - 1393 kvar
Coordonatele centrului de sarcina - X= 108 m; Y= 105 m; Z= 0 m

14
 2 ALEGEREA TENSIUNILOR

Alegerea tensiunii se reduce la determinarea unei așa valori ale acesteia care satisface
toate cerinţele tehnice şi perspectiva dezvoltării întreprinderii. Tensiunea aleasă trebuie să
corespundă minimumul cheltuielilor anuale de calcul. Alegerea tensiunii se efectuează prin
compararea tehnică a două variante posibile, alese preventiv.

2.1 Alegerea tensiunii racordului întreprinderii la SEE

Alegerea tensiunii reţelei de alimentare şi distribuţie depinde de puterea sumară care se
consumă la întreprindere, distanţa de la sursa de alimentare cu energie electrică, numărul şi
puterii unitară a receptoarelor electrice. Pentru alegerea tensiunii racordului intreprinderii la
SEE, ,se aleg doua variante posibile. Compararea se efectuiaza cu luarea în considerare a
secțiunii conductoarelor , a pierderilor de tensiune în regim normal și postavarie a posibilității
de suprasarcină a liniilor în cazul deconectarii uneia din ele.
Valoarea aproximativă a tensiunii de alimentare se determină conform relației lui Stil:
U  4,34 l  16  Pc .
unde l este distanţa de la întreprindere până la sursa de alimentare; l = 7,8 km;
Pc - puterea de calcul transmisă pe o linie; Pc=4,976 MW.
U  4,34  7,8  16  4,976  54,48 kV

Efectuăm compararea tehnico-economică a variantelor 110 kV şi 35 kV.

Varianta I - 110kV
Determinăm valoarea curentul în linia aeriana:
Sc
Ilea  .
3Un  n
unde Sc este puterea de calcul pe partea de tensiune înaltă a SPC cu considerarea pierderilor în
transformatoarele SPC, kVA;
n - numărul liniilor.
Sc  P2  Q2  4976 2  1393 2  5167,3 kVA

5167
Ic   13,57 А
3  110  2
Determinăm secţiunea conductoarelor liniilor aeriene, pentru varianta corespunzătoare,
după densitatea economică a curentului.
I calc
Fec  .
J ec

15
 I calc 13.57
Fec    12.34 mm 2
J ec 1.1

Conform Normelor de amenajări a instalaţiilor electrice , secţiunea minima a conductoarelor

2

la tensiunea nominala de 110 kV este egala cu 70 mm , deci alegem conductorul de tip AC-70/11

0 0
avînd urmatorii parametrii pasivi: r =0,428 Ω/km și x =0,444 Ω/km

Determinăm pierderile de tensiune în regim normal şi de avarie

PR  QX
U  .
UN
unde R  r0  l  0,429  7.8  3.33 Ω.
X  x0  l  0,444  7.8  3.46 Ω.
4976  3.33  1393  3,46
U norm   97.22 V
110  2

U norm 97.22
U norm, %   100%   100  0.0885 %  5% .
U 110000
U av
U аv, %   100%  2  U n %  0.177%  5% .
U
Determinăm pierderile de putere în tronsoanele LEA in regim normal:
S 2  R 5167 2  3.33
Pl    7.36kW
U2 110 2
Varianta II (Unom=35kV) se calculează analogic. Rezultatele calculelor prezentăm în
tabelul 2.1
Tabelul 2.1 – Alegerea tensiunii racordului întreprinderii la SEE.
Unom, kV Ilea, A Tipul ∆Unorm, ∆Unorm, ∆Uav, P, kW
V % 
110 60 AC-70 97,224 0,085 0,177 7,63
35 38,3 AC-70 306,1 0,874 1,74 72,74

Analizînd rezultatele obținute din tabelul 2.1 se observa ca la tensiunea 110 kV

pierderile de putere și de tensiune sunt mai mici, însă ținând cont că valoarea investițiilor pentru
echipament la tensiunea de 110 kV este cu mult mai mare fața de 35 kV, considerăm mai
eficient din punct de vedere economic alegerea tensiunii de alimentare a întreprinderii 35 kV cu
atât mai mult că valorile pierderilor de tensiune se încadrează în limitele admisibile.
.

16
2.2. Alegerea tensiunii rețelei de distribuție din incinta întreprinderii
În proiectul dat aprobăm tensiunea reţelei de medie tensiune de 10 kV, care este mai
economică în comparaţie cu tensiunea 6 Kv (care de fapt nu se mai utilizează)
Reţeaua din secţie se îndeplineşte la tensiunea 0,4 kV cu instalarea transformatoarelor
10/0,4 kV în secţie.

17
 3. ALEGEREA NUMĂRULUI ȘI PUTERII TRANSFORMATOARELOR DIN SPC
Cel mai des SPC al întreprinderii se construieşte cu două transformatoare. Alegerea puterii
transformatoarelor SPC se efectuează pe baza sarcinii de calcul a întreprinderii în regim normal
de funcţionare şi regimul normal de compensare a puterii reactive. În regimul postavarie (la
deconectarea unui transformator) pentru alimentarea fiabilă cu energie electrică este prevăzută
alimentarea consumatorilor de la un singur transformator.
Pentru SPC cu două transformatoare puterea nominală a fiecărui transformator se
determină cu relația:
Scu
Snomtr 
Kî
unde Kî este coeficient de încărcare al transformatorului , Kî=0,7 [3];
N - numărul de transformatoare.
5167
Snom tr= 2  0,7  3690.92kVA.

Alegem transformatoarele de tip TMH - 4000/35/10 (din tab. 6-47 [14]).

Snom =4000 kVA; Usc=10,5%; ∆Psc=60 kW; ∆Pmg=6,7 kW; Img=1%.
În regim postavarie (la deteriorarea unui transformator) transformatorul care rămâne în
funcţiune trebuie să asigure alimentarea cu energie electrică a receptoarelor de categoria I şi II.
1,4 Snomtr  1,4  4000  5600kVA  Scal  5167kVA.

În urma rezultatului obţinut putem spune că în regimul postavarie toate receptoarele vor
fi asigurate cu energie electrică.
În regimul normal transformatoarele vor funcţiona cu coeficientul de încărcare egal cu:
Scalc 5167
Kîn    0,64 .
2·Snomtr 2·4000

4. ALEGEREA NUMĂRULUI ȘI PUTERII TRANSFORMATOARELOR DIN PT

18
 Alegerea puterii transformatoarelor din secţii se efectuează din condiţiile încărcării
raţionale în regimul normal şi rezervării în regim postavarie.
Numărul de tipuri a transformatoarelor nu trebuie să depăşească cifra de trei. Analiza
sarcinilor de calcul a tuturor secţiilor dă posibilitatea de a întrebuinţa trei tipuri de
transformatoare şi anume: 250, 630 kVA şi 400 kVA, secţiile cu sarcină mică se alimentează
de la posturile de transformatoare vecine.
Puterea de calcul a transformatorului trebuie să satisfacă condiţia
Pc
Scal.tr  ,
Kî

unde: N - numărul de transformatoare;

Kî - coeficientul de încărcare recomandat a transformatorului.
Exemplu pentru secțiile 2,3 .
Aprobăm transformatoarele TM3 - 400/10 cu puterea 400 kVA, iar coeficientul real de
încărcare va fi
600
Kîr   0,75
2 * 400

La deteriorarea unui transformator coeficientul de încărcare de avarie va fi:

600
Kîa   1.50
400

Avînd in vedere ca transformatorul în regim de postavarie poate fi încarcat pina la 1,4

este necesar sa deconectam puterea in regim de postavarie

Pdec  PC  1.4 * S nom

19
Tabelul 4.1 - Agerea numărului şi puterii PT din secţii
Nr Grupa de Puterea Cate- Num şi Coeficientul Puterea
PT sarcini a de gorie puterea de încărcare decon la
postului calcul a transf. avarie,
de kW sarci kW
transform nii Kîn Kîa
.
PT1, ТМЗ-630 284
1 568+164 II 0,71 -
PT2 ТМЗ-400 448
PT3 2,3 764-164 II 2xТМЗ-400 0,75 1,5 160
PT4 4,6 820 II 2xТМЗ-630 0,65 1,3 -
PT5 5 354-140 III ТМЗ-250 0,72 - 214
PT6 8,9 818+140 II 2xТМЗ-630 0,76 1,52 76
PT7 10,11 400 II 2xТМЗ-250 0,8 1,6 50
PT8 7 577 II 2xТМЗ-400 0,72 1,44 17
PT9 12 240+90 II 2xТМЗ-250 0,66 1,32 -
PT10 13 210-90 III ТМЗ-250 0,84 - 120

Alegerea locului amplasării SPC şi a PT din secţii

Aprobăm instalarea SPC din partea întrării LEA 35 kV cu o deplasare mică de la centrul
de sarcină spre sursa de alimentare.
Posturile de transformare maximum sânt apropiete, încât permit condiţiile uzinei, spre
centrul sarcinilor electrice, ce permit construirea unui sistem econom şi fiabil de alimentare cu
energie electrică, deoarece se micşorează lungimea reţelelor secundare, se micşorează zona de
avarii. Posturile de transformare 10 kV în scopul apropierii de RE se construiesc în secţii cît
permit dimensiunile secţiilor şi condiţiile mediului în ele.
Postul de transformare în secţia de reparații mecanice se aranjază în corespundere cu
aranjarea utilajului şi sursei de alimentare.
Posturile de transformare în restul secţiilor este distribuit cu respectarea caracteristicilor
şi cartogramei sarcinilor.

20
 5. ELABORAREA SCHEMEI REŢELEI INTERIOARE
La elaborarea schemei reţelei interioare dăm preferinţă schemei magistrale de
alimentare cu energie electrică ceea ce permite să minimizăm cheltuielile cu utilajul de
tensiune înaltă. La puterea transformatorului până la 1000 kVA, numărul recomandat de
transformatoare 3-5 la o magistrală. Pentru asigurarea rezervării la partea 0,4 kV, la PT cu
două transformatoare efectuăm legătura între secţiile barelor colectare prin intermediul unui
întrerupător automat.
Pentru compararea tehnico-economică analizăm două variante de alimentare a posturilor de
transformare indicate conform schemelor de mai jos:
Aici se includ două posibilitati de alimentare a posturilor PT1,PT2,PT3 , deci vom utiliza
intr-un caz reteaua magistrala iar in altul reţea radială.

Varianta I

Variantă II

21
 I variantă: Determinăm sarcinile de calcul şi alegem secţiunile cablurilor pentru toate
sectoarele cu condiţia compensării totale a puterii reactive:
Se determină secţiunile cablurilor conform densităţii economice de curent, utilizînd relaţia:
I
Fec  c , (6.1)
jec
Pc
Unde I c este curentul de calcul prin cablului, I c  ;
3  Un
Pc - puterea de calcul prin cablului;
U n - tensiunea nominală a cablului, U n  10 kV ;
Pierderile de putere în liniile în cablu 10 kV se determină conform relaţiei:
2  P  l
P  k in o , (6.2)
Ic
Unde k in este coificientul de încărcare a liniei corespunzătoare, k in  ;
I adm
I c - curentul de calcul al liniei corespunzătoare, A;
Iadm - curentul admisibil al liniilor corespunzătoare, A;
Po - pierderile de putere în cablu la sarcina nominală, kW/km;
l - lungimea liniei în cablu, km.
Linia în cablu W1 SPC-PT9:
Pcw1  PPT 9  653.5 kW ;
Pcw1 653.5
I cw1    37.7 A ;
3  U n ·n 3  10
I 37.7
Fecw1  cw1   26.98 mm 2 ;
j ec 1.4
l w1  0.051 km .
Din tab. П.9 [3], se alege cablu de tip ААШв 3x25 cu I adm  90 A . Pierderile de putere în
cablu la sarcina nominală Po  40 kW / km .
Linia în cablu W2 PT9-PT8:
Pcw 2  488.5 kW ;
Pcw2 488,5
I cw2    28.32 A ;
3  U n ·n 3  10
I 28,23
Fecw2  cw 2   20.16 mm 2 ;
j ec 1.4
l w 2  0.119 km .
Din tab. П.9 [3], se alege cablu de tip ААШв 3x25 cu I adm  90 A . Pierderile de putere în
cablu la sarcina nominală Po  40 kW / km .
Linia în cablu dublă W3 PT8-PT7:
Pcw3  200kW ;
Pcw3 200
I cw3    11,56 A ;
3 U n 3 10
I 19
Fecw3  cw3   8.25 mm 2 ;
jec 1.4
lw3  0,238 km .
Din tab. П.9 [3], se alege cablu de tip ААШв 3x25 cu I adm  90 A . Pierderile de putere în
cablu la sarcina nominală Po  40 kW / km .
22
 Linia în cablu dublă W4 SPC-PT1:
Pcw 4  200kW ;
Pcw4 748
I cw4    43.23 A ;
3 U n 3 10
I 43.23
Fecw4  cw 4   30.88 mm 2 ;
jec 1.4
lw 4  0.025 km .
Din tab. П.9 [3], se alege cablu de tip ААШв 3x35 cu I adm  120 A . Pierderile de putere în
cablu la sarcina nominală Po  41 kW / km .
Linia în cablu dublă W5 PT1-PT3:
Pcw5  300kW ;
Pcw5 300
I cw5    17.34 A ;
3 U n 3 10
I 17.34
Fecw5  cw5   12.38 mm 2 ;
jec 1.4
lw5  0.119 km .
Din tab. П.9 [3], se alege cablu de tip ААШв 3x25 cu I adm  90 A . Pierderile de putere în
cablu la sarcina nominală Po  40 kW / km .
Linia în cablu dublă W6 PT2-PT3:
Pcw6  300 kW ;
Pcw6 300
I cw6    17.34 A ;
3 U n 3 10
I 17.34
Fecw6  cw6   12.38 mm2 ;
jec 1.4
lw6  0.025 km .

Din tab. П.9 [3], se alege cablu de tip ААШв 3x25 cu I adm  90 A . Pierderile de putere în
cablu la sarcina nominală Po  40 kW / km .

Linia în cablu dublă W7 SPC-PT2:

Pcw7  748 kW ;
Pcw7 748
I cw7    33.75 A ;
3 U n 3 10
I 33.75
Fecw7  cw7   24.11 mm2 ;
jec 1.4
lw7  0.136 km .
Din tab. П.9 [3], se alege cablu de tip ААШв 3x25 cu I adm  90 A . Pierderile de putere în
cablu la sarcina nominală Po  40 kW / km .

.Datele obţinute le introducem în tabelul 5.1

Tabelul 5.1 – Parametrii tehnici ai LEC pentru varianta I

Marca ΔP0,
Sector Pc,kW Ic,A Fec,mm2 Iadm,A
cablului kW/km
W1 653.5 37.77 25.98 ААШв3x25 90 40
W2 488.5 28.23 20.16 ААШв3x25 90 40
23
 W3 200 11.56 8.25 ААШв3x25 90 40
W4 748 43.23 30.88 ААШв3x35 120 41
W5 300 17.34 12.38 ААШв3x25 90 40
W6 300 17.34 12.38 ААШв3x25 90 40
W7 584 33.75 24.11 ААШв3x25 90 40

Pierderile sumare în linii vor fi:

2
n
 I 
P    cwi   P0i  li  3.22 kW .
i 1  I admi 

Pentru calculul tehnico-economic se va utiliza metoda cheltuielilor de calcul anuale (CA).

Conform,§ 2.5.2 [9]:
CA  C  I   E I , (6.3)
Unde CA sînt cheltuielile anuale;
C-cheltuielile anuale constante în perioada de exploatare;
C  Cî ,rep  C pierd , (6,4)
Cî ,rep - cheltuielile anuale cu personalul, întreţinerea şi reparaţiile,
C î ,rep  Pî ,r  I c ;
Pî , r - cota anuală din valoarea investiţiei la întreţinere şi reparaţie,
din tab. П.9 [3], Pî , r  1,75 %;
I-investiţiile determinate de procurarea cablurilor şi a celulelor prefabricate;
C pierd - costul pierderilor de putere, C pierd  P    C w ;
P - pierderile de putere în linie (cablu), kW
 - timpul pierderilor maximale,
2 2
 T   4500 
   0,214  m   Tan   0,124    8760  3862 h ;
 10000   10000 
u.m.
Cw - costul unui kW  h de energie, Cw  1.89 ;
kW  h
I   E I - rata anuală de rambursare a creditului;
E I - coeficientul de rambursare a creditului, din Anexa 2 [9], pentru i  10% şi Tsn  20ani ,
E I  0,1175 ;
I  - investiţiile (cheltuielile) sumare, I   I c  I ech ;
Iech -
investiţiile echivalente determinate de pierderile echivalente de putere,
I ech  P  C P ;
C P - costul unui kW de putere instalată la centrala etalon, C P  1000 u.m. / kW [9];
I ech  P  CP  3.22  1000  3220 u.m.
I c – investiţiile capitale pentru construirea liniilor în cablu,
n
I cablu   I 0  l  2 * 89,76  2 * 209,44  2 * 418,88  1 * 47,02  2 * 209,44  2 * 89,76  1 * 239,36  2261.1
i 1
I trans  C0 wtr   l i  1250  (0,051  0,119  0,238  0,025  0,119  0,051  0,136)  932,75 u.m.
I c  I cablu + I trans =2261.1+932.75=3184,85

I   I c  I ech  3184.85  3220  6404,85 u.m.

Cî ,r  Pî ,r  I c  0,0175  3184,85  55.73 u.m.
C pierd  P    Cw  3.22  3862  1.89  23503,35 u.m.
C  Cî ,r  C pierd  55.73  23503.35  23558,73 u.m .
Deci cheltuielile de calcul anuale pentru Varianta I vor constitui:
24
 CAI  C  I    I  23558,73  6404.85 * 0.1175  24367.99 u.m. ;
II variantă: Determinăm sarcinile de calcul şi alegem secţiunea cablului pentru toate
sectoarele cu condiţia compensării totale a puterii reactive. Rezultatele alegerii prezentăm in
tabelul 5.2.
Tabelul 5.2 – Parametrii tehnici ai LEC pentru varianta II
Marca ΔP0,
Sector Pc,kW Ic,A Fec,mm2 Iadm,A
cablului kW/km
W1 653.5 37.77 25.98 ААШв3x25 90 40
W2 488.5 28.23 20.16 ААШв3x25 90 40
W3 200 11.56 8.25 ААШв3x25 90 40
W4 748 43.23 30.88 ААШв3x35 120 41
W5 300 17,34 12.38 ААШв3x25 90 40
W6 300 17,34 12.38 ААШв3x25 90 40
W7 248 14,33 10.23 ААШв3x25 90 40

Pierderile sumare în linii vor fi:

2
n
 I 
P    cwi   P0i  li  3.26 kW .
i 1  I admi 

I ech  P  CP  3.26  1000  3260 u.m.

Ic - investiţiile capitale pentru consatruirea liniilor în cablu şi celulele 10 kV,
n
I cablu   I 0  l  2 * 89.76  2 * 209,44  2 * 418,88  1 * 47.02  2 * 209,4  2 * 209,44  1149,28  3580 u.m
i 1
I trans  C 0 wtr   l i  1250  (0,051  0,119  0,238  0,025  0,119  0,119  0,653)  1655 u.m.
I c  I cablu + I trans =3580+1655=5235
I   I c  I ech  5235  3260  8495 u.m.
Cî ,r  Pî ,r  I c  0,0175  5235  91.61u.m. ;
C pierd  P    Cw  3.26  3862  1.89  23795.32 u.m. ;
C  Cî ,r  C pierd  91.61  23795.32  23886.93 u.m ;
Deci cheltuielile de calcul anuale pentru Varianta II vor constitui:
CAII  C  I    II  23886,93  8495  0,1175  24885.09 u.m. ;
Luînd în considerație că diferența rezultatelor ambelor configurații de rețea nu este
mare , practic ambele variante se accepta, însa dăm preferinţă schemei magistrale de
alimentare cu energie electrică ceea ce permite să minimizăm cheltuielile cu utilajul de
tensiune înaltă.

6. CALCULUL REŢELEI DIN SECŢIE

Împărţim sarcinile electrice după grupuri şi noduri luând în consideraţie caracteristicile
acestora şi aranjarea lor în secţie.
La nodul unu sunt atribuite receptoarele electrice cu Nr 29,30,31. Nodul 1 alimentăm
de la de la dulap de putere de tip ШPC1-54У3 cu curentul nominal de 250A cu 8 plecări cu
siguranțe fuzibile.

25
 La nodul 2 sunt atribuite receptoarele electrice cu Nr. 33. Nodul 2 alimentăm de la
dulap de putere de tip ШPC1-54У3 cu curentul nominal de 250A cu 8 plecări cu siguranțe fuzibile.
La nodul 3 sunt atribuite receptoarele electrice cu Nr.17-28. Nodul 3 alimentăm de la 2
dulapuri de putere de tip ШPC1-31У3 cu curentul nominal de 250A cu 8 plecări cu siguranțe
fuzibile.
La nodul 4 sunt atribuite receptoarele electrice cu Nr. 1-3, 6-12. Nodul 4 alimentăm de
la 2 dulapuri de putere de tip ШPC1-31У3 cu curentul nominal de 250A cu 8 plecări cu siguranțe
fuzibile.
La nodul 5 sunt atribuite receptoarele electrice cu Nr. 4,5,13,14,15,16. Nodul 5
alimentăm de la de la dulap de putere de tip ШPC1-54У3 cu curentul nominal de 250A cu 8
plecări cu siguranțe fuzibile.
La nodul 6 sunt atribuite receptoarele electrice cu Nr. 34,35,36. Nodul 6 alimentăm de
la de la dulap de putere de tip ШPC1-54У3 cu curentul nominal de 250A cu 8 plecări cu siguranțe
fuzibile.
Calculele sarcinilor electrice au fost efectuate la calculator şi sunt prezentate în tab.1.3, 1.4
Pe baza rezultatelor obţinute prevedem locul instalării postului de transformare şi a
dulapurilor de distribuţie amplasîndule pe planul general al secţiei.
Alegerea elementelor schemei reţelei din secţia de reparații mecanice
- Alegerea întrerupătorului automat pentru protecţia transformatorului
Curentul nominal al transformatorului
250
Inom.t.= 3  0,4  361,27 A

Calculul reglajului întrerupătorului automat împotriva curenţilor de scurtcircuit

Id.s.=1,5Inom.t.=1,5361.27=541.9A
Alegem întrerupător automat de tipul BA55-39 cu parametrii cu Ina =630 A, Inds =630 A,
Iregds =3150A, Iregdt =780A.
Alegerea conductoarelor de alimentare ale nodurilor
In secția de reparații mecanice avem sase noduri. Sectiunile cablului de alimentare a
nodurilor se aleg conform criteriului curentului admisibil , conform conditiei:
I adm  I c ,

Unde Iadm este curentul admisibil care parcurge cablu, A;

Imax,calc – curentul maxim calculat care parcurge cablul, A.
Curentul maximal pentru nodul 1

26
 Sc
I max 
3 U n

In continuare se alege cablul de alimentare pentru nodul 1

Sc 95.6
I max    138,15 A.
3 U n 3  0.4

Din [1] se alege cablul de tip АВВГ 3x95+1x70 cu I adm =210 A;

Pentru celelalte noduri calculele se fac in mod analogic si sunt incluse in tabelul 3.4
Tabelul 6.1 – Alegerea cablurilor de alimentare a nodurilor
Imax, A Tipul cablului
Nodului Sc, kVA Iadm,A
1 95.6 138,15 АВВГ 3x95+1x50 204
2 62.3 90 АВВГ 3x25+1x16 90
3 40.5 58.52 АВВГ 3x16+1x10 67
4 54.1 78.17 АВВГ 3x50+1x25 136
5 43.8 30.30 АВВГ 3x16+1x10 67
6 36.4 52.60 АВВГ 3x16+1x10 67

- Alegerea întrerupătorului automat de linie pentru receptor cel mai departat

(nodul1, RE 29)
Pentru alegerea întrerupătorului automat de linie calculăm curentul de pornire a celui
mai puternic receptor RE 29:
5 * 4.5
Ip=5Inom= 3  0,4  0,85·0,7  54.87 A
Curentul de calcul:
Sc 5 4.5
Ic    6.5 A
3  Unom 3  0,4
Curentul de scurtă duratăva fi:
Isd = Ic+Ip = 6.5+54.47 = 60.9 A
Instalăm automatul incident BA51 - 31 cu Inom = 100A>Ic=6.5 A
- Alegerea siguranţei fuzibile a RE 29
Curentul nominal RE 29:
Pnom 4 .5
Inom=   12,5 A
3·U ·cos· 3  0,4  0,5·0,85
Curentul de pornire a motorului va fi
Ip=5In=5·12.5=62.5A.
Dacă avem condiţii uşoare de pornire curentul fuzibil va fi
Ip 62.5
If= 2,5  2,5
 25 A

Instalăm siguranţa fuzibilă de tipul ПН - 2 - 100/30 cu fuzibili la 30A.

- Alegerea demarorului şi conductorului in circuitul de alimentare a RE 29

27
 După curentul de lungă durată a RE29 egal cu 12,5 A şi puterea motorului egală cu 4.5
kW, instalăm demarorul magnetic PME-122 cu Iadm=16A>In=12.5A.
Padm=10kW>Pnom=4.5kW.
Instalăm releul termic de tipul TPH 16/6.3 la 10 A cu instalarea reglajului la poziţia
+10%.
După curentul de lungă durată a RE1 egal cu 12.5 A prevedem conductorul AB
4(1x2,5) cu curentul admisibil Iadm = 17A > Inom = 12.5 A.
Alegerea aparatajului pentru restul RE se efectuează la calculator şi sunt aduse în
tabelul 3.4, 3.5.

28
Tabelul 6.2 Datele initiale pentru alegerea parametrilor retelei 0.4 kV
───────────────────────────────────────────────────────────────
| Nr. | P nom | CosF | Conditii | I nom | I porn |
| R/E | kW | | de pornire | A | A |
───────────────────────────────────────────────────────────────
| 1 | 10.00 | 0.60 | Usoare | 24.06 | 120.28 |
| 2 | 4.50 | 0.90 | Ip=Inom | 7.22 | 7.22 |
| 3 | 10.00 | 0.60 | Usoare | 24.06 | 120.28 |
| 4 | 7.00 | 0.60 | Usoare | 16.84 | 84.20 |
| 5 | 28.00 | 0.60 | Grele | 67.36 | 336.79 |
| 6 | 4.50 | 0.80 | Grele | 8.12 | 40.59 |
| 7 | 14.00 | 0.85 | Ip=Inom | 23.77 | 23.77 |
| 8 | 28.00 | 0.60 | Grele | 67.36 | 336.79 |
| 9 | 1.70 | 0.80 | Usoare | 3.07 | 15.34 |
| 10 | 1.70 | 0.80 | Usoare | 3.07 | 15.34 |
| 11 | 7.00 | 0.65 | Usoare | 15.54 | 77.72 |
| 12 | 7.00 | 0.65 | Usoare | 15.54 | 77.72 |
| 13 | 14.00 | 0.60 | Usoare | 33.68 | 168.39 |
| 14 | 14.00 | 0.60 | Usoare | 33.68 | 168.39 |
| 15 | 8.20 | 0.50 | Grele | 23.67 | 118.36 |
| 16 | 28.00 | 0.60 | Grele | 67.36 | 336.79 |
| 17 | 2.80 | 0.65 | Usoare | 6.22 | 31.09 |
| 18 | 14.00 | 0.60 | Usoare | 33.68 | 168.39 |
| 19 | 14.00 | 0.60 | Usoare | 33.68 | 168.39 |
| 20 | 2.80 | 0.65 | Usoare | 6.22 | 31.09 |
| 21 | 10.00 | 0.50 | Usoare | 28.87 | 144.34 |
| 22 | 14.00 | 0.85 | Ip=Inom | 23.77 | 23.77 |
| 23 | 14.00 | 0.60 | Usoare | 33.68 | 168.39 |
| 24 | 14.00 | 0.60 | Usoare | 33.68 | 168.39 |
| 25 | 4.50 | 0.60 | Usoare | 10.83 | 54.13 |
| 26 | 10.00 | 0.50 | Usoare | 28.87 | 144.34 |
| 27 | 10.00 | 0.60 | Usoare | 24.06 | 120.28 |
| 28 | 10.00 | 0.60 | Usoare | 24.06 | 120.28 |
| 29 | 4.50 | 0.90 | Ip=Inom | 7.22 | 7.22 |
| 30 | 75.00 | 0.70 | Grele | 154.65 | 773.24 |
| 31 | 4.50 | 0.80 | Grele | 8.12 | 40.59 |
| 32 | 75.00 | 0.70 | Grele | 154.65 | 773.24 |
| 33 | 15.00 | 0.85 | Ip=Inom | 25.47 | 25.47 |
| 34 | 15.00 | 0.85 | Ip=Inom | 25.47 | 25.47 |
───────────────────────────────────────────────────────────────
Sectia - SRM
Elaborator - Bucur Ludmila

29
 Tabelul 6.3 Parametre retelei 0.4 kV
───────────────────────────────────────────────────────────────
| Nr. |Tipul conductor| Fuzibila |Demarorul|Releul termic |
───────────────────────────────────────────────────────────────
| 1 | APV 4*4 | PN2-100/50 | PME-222 | TRN- 25/25 |
| 2 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/6.3 |
| 3 | APV 4*4 | PN2-100/50 | PME-222 | TRN- 25/25 |
| 4 | APV 4*2.5 | PN2-100/40 | PME-222 | TRN- 25/16 |
| 5 | APV 3*25+1*16 | PN2-250/250 | PMA-522 | TRN-100/60 |
| 6 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/8 |
| 7 | APV 4*4 | PN2-100/30 | PME-222 | TRN- 25/20 |
| 8 | APV 3*25+1*16 | PN2-250/250 | PMA-522 | TRN-100/60 |
| 9 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/5 |
| 10 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/5 |
| 11 | APV 4*2.5 | PN2-100/40 | PME-122 | TRN- 16/16 |
| 12 | APV 4*2.5 | PN2-100/40 | PME-122 | TRN- 16/16 |
| 13 | APV 3*8+1*6 | PN2-100/80 | PMA-322 | TRN- 40/32 |
| 14 | APV 3*8+1*6 | PN2-100/80 | PMA-322 | TRN- 40/32 |
| 15 | APV 4*4 | PN2-100/80 | PME-222 | TRN- 25/20 |
| 16 | APV 3*25+1*16 | PN2-250/250 | PMA-522 | TRN-100/60 |
| 17 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/6.3 |
| 18 | APV 3*8+1*6 | PN2-100/80 | PMA-322 | TRN- 40/32 |
| 19 | APV 3*8+1*6 | PN2-100/80 | PMA-322 | TRN- 40/32 |
| 20 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/6.3 |
| 21 | APV 3*6+1*4 | PN2-100/60 | PMA-322 | TRN- 40/25 |
| 22 | APV 4*4 | PN2-100/30 | PME-222 | TRN- 25/20 |
| 23 | APV 3*8+1*6 | PN2-100/80 | PMA-322 | TRN- 40/32 |
| 24 | APV 3*8+1*6 | PN2-100/80 | PMA-322 | TRN- 40/32 |
| 25 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/10 |
| 26 | APV 3*6+1*4 | PN2-100/60 | PMA-322 | TRN- 40/25 |
| 27 | APV 4*4 | PN2-100/50 | PME-222 | TRN- 25/25 |
| 28 | APV 4*4 | PN2-100/50 | PME-222 | TRN- 25/25 |
| 29 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/6.3 |
| 31 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/8 |
| 33 | APV 4*4 | PN2-100/40 | PMA-322 | TRN- 40/25 |
| 34 | APV 4*4 | PN2-100/40 | PMA-322 | TRN- 40/25 |
──────────────────────────────────────────────────────────────
─

30
 7. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT
La calculul curenţilor de scurtcircuit se fac următoarele admiteri:
- considerăm simetria sistemului trifazat;
- lipseşte saturaţia sistemelor magnetice;
- considerarea aproximativă a sarcinilor;
- scurtcircuitul se consideră metalic (nu se ia în consideraţie rezistenţa arcului electric).
Cu scopul simplificării calculelor pentru fiecare treaptă în schema de calcul în loc de
tensiune reală se indică tensiunea medie nominală Umed, kV.
Pentru calculul curentului de scurtcircuit trifazat în reţele cu tensiunea mai mare de
1000 V se alcătuieşte schema de calcul pentru reţeaua de alimentare concretă.
După ce se intocmește schema de echivalenta, prin transformări ale schemei iniţiale se
obţine o variantă cea mai simplă la care fiecare sursă E IIrez este conectată la punctul de
scurtcircuit prin o rezistenţă rezultantă Zrez Ştiind E IIrez şi Zrez după legea lui Ohm,
determinăm curentul de scurtcircuit supratranzitoriu a III, apoi calculăm curentul de şoc.
Deosebirile calculelor curenţilor de scurtcircuit în reţele cu tensiunea mai mică 1000 V
de la calculul curenţilor de scurtcircuit în reţele cu tensiunea mai mare de 1000 V este datorată
următoarelor particularităţi:
- rezistenţa activă a elementelor reţelei cu tensiune până la 1000 V joacă un rol
important şi pot fi mai mari cu valoarea decât reactanta inductivă;
- dacă instalaţia până la 1000 V se alimenteaza printr-un transformator coborâtor, atunci
componenta periodică a curentului de scurtcircuit pe partea de tensiune joasă a
transformatorului se consideră constantă după amplitudine.
La determinarea rezistenţei circuitului in scurtcircuit se iau în consideraţie nu numai
rezistenţele active şi inductive ale transformatoarelor, cablurilor conductoarelor ,barelor, dar şi
a aparatajului (bobinelor de curent a declanşatoarelor întrerupătoarelor automate).
Rezistenţa tuturor elementelor reţelelor sunt aduse la tensiunea treptei de scurtcircuit.
Calculul curenţilor de scurtcircuit în instalaţiile cu tensiunea până la
1000 V se îndeplineşte conform schemei de calcul, în componenţa căreia intră toate
elementele care acţionează la mărimea curentului de scurtcircuit. Acţiunea motoarelor se ia în
consideraţie dacă sunt conectaţi nemijlocit la locul de scurtcircuit cu conductor sau cu cablu
cu lungimea până la 5 m.
Calculul curenţilor de scurtcircuit conform schemei de calcul (figura 3.3) sunt
îndeplinite la calculator. Datele iniţiale şi rezultatul calculelor sunt aduse în tabelul 3.6.
În rezultatul calculelor obţinem următoarele mărimi: curentul supratranzitoriu trifazat;
31
 Figura 7.1- Schema de calcul a curenţilor de scurtcircuit
Schem
№ a de U, kV Elementul schemei Parametre sectorului
calcul
1 37 Sistemul Sc=350 MVA, Ucр=115 kV, xс=0.7 Ω
r1=ro=0,429 Ω/km,
2 37 LEA AC-70/11
x1=xo=0,444 Ω/km, l=7.8km
Transformator SPC
3 10,5 2xTМН-4000/35/10
Sn=4 MVA, Usc=10,5%, Psc=60 kW

r1=ro=0,769 Ω/km, x1=xo=0,06

LEC SPC-PT9
4 10,5 AAШВ-10 (3x25 мм2)
Ω/km
l=51 m
Sn=250 kVA, r0=r1=5.9 mΩ,
PT9-
5 10,5 ТМ3-2x250 kVA
uk=4,5%, Pk=7,6-8,5 kW; xo=x1=17
mΩ
Barele PT r1=0,099Om/кm, ro=0,099 Ω/кm
6 0,4 30X4, x1=0,119 Om/кm, xo=0.119 Ω/кm
L=4 m L=4 m
Întreruptor automat r1=r0=0,25 mΩ
7 0,4 ВA51-39, In=630A x1=xo=0,1 mΩ
r1=0,296 mΩ, r0=0,296 mΩ/m
8 0,4 Barele PT 25x3, l=4 m x1=0,163 mΩ/m, xo=0,163 mΩ/m, l=4
m
Întreruptor automat r=ro=1,2 mΩ
9 0,4 ВА88-33, In=100A x=x0=0,6 mΩ
Transformator de curent r1=ro=0,42 mΩ
10 0,4 TT 400/5 ТШЛ-0,66 X1=xo=0,67 mΩ

LEC 2хАВВГ-3х95+1х70мм2, r1/ro=0.549/0.065 mΩ

11 0,4 L=54 m x1/xo=2,039/0.741 mΩ
Întreruptor automat ВА51-31,
r1=ro=7 mΩ
12 0,4 In=100 A
x1=xo=4,5mΩ
în bare-conductoare
Cablul de alimentare a receptorului r1/r0=3,84/5,9mΩ/m
13 0,4 АПВ4(1x2.5mm2), L=5 m x1/xo=0,088/1.811 mΩ/m, L=5 m

Demaror
r1=ro=1.3 mΩ/m
14 0,4 ПМЕ-122, АД №40 Рном=4.5 кВт,
cosf=0.7;  =0,85

32
Tabelul 7.1 Datele pentru calculul curentilor de s.c. in sistemul de AEE
───────────────────────────────────────────────────────────────
| A | B | C | D | RNP | XNP | F | P | Q | E |
───────────────────────────────────────────────────────────────
| 0.000 .7000 350.0 37.00 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .4290 .4440 7.800 37.00 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 4000. 10.50 60.00 10.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .7690 .0600 .0510 10.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 5.900 17.00 0.000 .4000 5.900 17.00 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .0990 .1190 4.000 .4000 .9900 .9520 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .2500 .1000 0.000 .4000 .2500 .1000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .2960 .1630 4.000 .4000 2.960 1.304 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 1.200 .6000 0.000 .4000 1.200 .6000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .4200 .6700 0.000 .4000 .4200 .6700 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .5490 .6500 54.00 .4000 2.039 .7410 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 7.000 4.500 0.000 .4000 7.000 4.500 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 3.840 .0880 5.000 .4000 5.900 1.811 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 1.300 0.000 0.000 .4000 1.300 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
───────────────────────────────────────────────────────────────
Uzina - Uzina de tricotaj si ciorapi
Proiectant - Bucur L EE-131

Tabelul 7.2 Rezultatele calculelor curentilor de s.c. in sistemul de AEE

a intreprinderii
────────────────────────────────────────────────────────────────
|Punctul| I''(3) | i de soc | Is | I''(2) | S'' |
|de s.c.| kA | kA | kA | kA | MVA |
────────────────────────────────────────────────────────────────
| 2 | 3.032 | 5.074 | 3.132 | 2.625 | 194.283 |
| 3 | 1.766 | 3.818 | 2.205 | 1.530 | 32.120 |
| 4 | 1.761 | 3.759 | 2.170 | 1.525 | 32.018 |
| 5 | 8.537 | 13.305 | 8.625 | 7.393 | 5.915 |
| 11 | 2.997 | 4.557 | 3.014 | 2.595 | 2.076 |
| 14 | 2.309 | 3.344 | 2.310 | 2.000 | 1.600 |
────────────────────────────────────────────────────────────────
Curentul de s.c. monofazat - 1.793 kA

33
 8. ALEGEREA ȘI VERIFICAREA APARATELOR ȘI CONDUCTOARELOR

- Alegerea întreruptorului cu ulei 10 kV

Determinăm curenţii de calcul pentru alegerea aparatajului pe partea de 10 kV pentru linii care
alimentează secţia de reparaţii mecanice. Sarcina de calcul pentru linia SPC – PT9 va fi: Pc  653.5 kW .
La compensarea puterii reactive până la nivelul cosφ=0,8:
Pc 653.5
Imax= 3  Unom  cos  3  10  0,8  47.21A .
Curenţii de scurt circuit pentru întreruptor, determinaţi preventiv, sunt
Ipo=III=1,761 kA; iş=3,75kA; Iş=2,17 kA.

Determinăm ia= 2  Ipo  eTa  2  8.53  0,2  2.40kA ,

unde e  /Ta=0,2; determinăm după curbe figura 3.25 [7]

pentru constanta de timp Ta=0,013 s (figura 3.25 [7])
Determinăm impulsul termic:
Bsc=Ipo2(tdec+Ta)=8.532(0,21+0,01)=1.87 kA2s ;
Unde tdec=tpr+tdî=0,09+0,12=0,21s.
Alegem după catalog 02.11.05 - 84 întreruptorul BMM - 10 - 630 - 10 cu dispozitiv de acţionare
 - 67cu tî=0,09s; tdec=0,12s.
Datele de calcul şi de catalog sunt aduse în tabelul 8.1

Tabelul 8.1
Valori calculate Date din catalog BMM - 10 - 630 – 20
Uins=10 kV Unom=10 kV
Imax=47.21 A Inom=630A
Ip=4,892 kA Idec nom=10 kA
  a   10 
2  Idec 1    2  101    15,56kA
2  Ipo  eTa  2  8.53  0,2  2.40kA  100   100 

Ipo=1,761 kA Idin=10 kA
is=2,162 kA idin=52 kA
Bsc=0,68 kA2s I2tertter=1024=400 kA2s

34
- Verificarea cablului 10 kV
În acest punct vom efectua verificarea cablului cu secţiunea 3x25 prin care se alimentează PT9
Verificăm cablul la stabilitatea termică:
Bsc 680000
Fmin=   8.24mm 2 ,
C 100

unde C=100 după tabelul 2.72 din [2] pentru cablul cu izolaţie de hârtie şi conductoare de
aluminiu.
Deoarece Fmin=10 mm2 <25 mm2 cablul ales este stabil termic.
Alegerea şi verificarea transformatorului de curent la barele 10 kV a SPC
Transformatorul de curent se alege conform condiţiilor:
U n  U retea , I n  I max ;

Snt 4000
I max  1, 4 �  1, 4 �  323,7 A
3�
Un 3�10
;
Din tab.5.9 [5] se alege transformator de curent tip ТПЛK-10-У1 cu parametrii nominali:
I1n  400 A ; I 2 n  5 A; r2 n  0,8W , în clasa de precizie 0,5.
Se verifică transformatorul de curent la sarcina secundară:
r2 calc  r2 n ,

unde r2 n este sarcina nominală secundară admisibilă a transformatorului de curent, r2n  0,8W .
r2 calc - sarcina secundară de calcul a transformatorului de curent;

r2 calc  rap  rcont  rcond ;

rap - rezistenţa aparatelor care se conectează la secundarul transformatorului de curent, W ;

rcont - rezistenţa de contact, r  0,1W ;

rcond - rezistenţa conductoarelor de legătură, W ;

Aparatele ce se conectează la secundarul transformatorului de curent se prezintă în tab 8.2

Tabelul 8.2- Sarcina secundară a transformatorului de curent ТПЛK-10-У
Aparatul de măsură Tipul Sarcina în fază, VA
А В С
Apermetru Э-335 0,5 - -
Wattmetru Д-335 0,5 - 0,5
Varmetru Д-335 0,5 - 0,5
Contor de energie activă și ALFA A1140 2,5 2,5 2,5
reactivă
Total 4,0 2,5 3,5
S ap 4
rap  2
  0,16W ;
I 2n 52

Rezistenţa de calcul a conductorului de legătură se determină din ipoteza;

35
 r2 calc  r2 n ;

rcond  r2 n  rap  rcont  0,8  0,16  0,1  0,54W ;

Se detremină secţiunea conductorului:

  l calc
q cond  ,
rcond

unde,  este rezistivitatea miezului cablului, pentru conductorul din aluminiu,   0,0283 W  mm 2 / m ;
l calc - lungimea de calcul al conductoarelor de legătură dintre transformatorul de curent şi locul de

instalare a aparatelor; această lungime depinde de schema de conectare a aparatelor din secundarul
transformatorului de curent din fig.4.106 [2] pentru conectarea ampermetrului într-o fază: l calc  2  l ;
l  5m , pentru circuitul liniei 10 kV din [2].
l calc  2  l  2  5  10m ;

  lcalc 0,0283 10

qcond    0,52mm 2 ;
rcond 0,54

Se acceptă conductorul din aluminiu cu secţiunea q  4mm 2 ;

  l 0,0283  10
rcond    0,071W ;
q 4

Deci: r2calc  rap  rcont  rcond  0,16  0,1  0,071  0,33W ;

Verificarea transformatorului de curent se prezintă tab. 8.3
Tabelul 8.3 – Verificarea transformatorului de curent ТПЛK-10-У
nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  10 kV U n  10 kV U n  U retea
2 I max  324 A I n  2000 A I n  I max
3 Bsc=0,68 kA2s I T2  t T  35 2  3  3675 kA 2  s I T2  t T  Bsc
4 is  3.75kA ild  45 kA ild  i s

5 r2,calc  0,33 W r2n  0,8 W r2 n  r2 calc

Deci, transformatorul de curent ales va funcţiona în clasa de precizie 0,5.

Alegerea şi verificarea transformatorului de tensiune la barele 10 kV a SPC
Transformatoarele de tensiune se aleg după tensiunea nominală.
Din [2,tab.5.13] se alege transformatorul de tensiune НAMИ-10-95У3 cu parametrii:

U 1n  10 kV ;U 2 n  100 V , clasa de precizie- 0,5; S 2 n  20 0 VA ;

Transformatorul de tensiune se verifică la sarcina secundară:

S 2 nom  S 2 calc ;

unde S 2 nom este sarcina secundară nominală a transformatorului de tensiune, S2 nom  200 VA ;
S 2 calc - puterea consumată de toate aparatele de măsură, conectate la înfăşurarea secundară a

transformatorului de tensiune, VA.

36
Aparatele de măsură urmează a fi conectate la secundarul transformatorului de tensiune.
Tabelul 8.4 – Sarcina secundară a transformatorului de tensiune НAMИ-10-95У3
Aparatul de Tipul Sn,p/u o nr.de cos  Sin  Nr.de P1 Q1
Măsură Înfăşurare înfăşurări aparate W Var
Voltmetru Э-335 2 1 1 0 1 2 -
Wattmetru Д-335 1,5 2 1 0 1 3 -
Varmetru Д-335 1,5 2 1 0 1 3 -
Contor de ALFA A1140 3W 2 0,38 0,925 1 6 14,6
energie activă și
reactivă
Total 14 14,6

S 2,calc  P 2  Q 2  14 2  14,6 2  20,23VA ;

Deci, S2 n  200 VA  S2 calc  20,23 VA , transformatorul de tensiune va funcţiona în clasa de precizie

0,5.

- Alegerea siguranţei fuzibile în reţeaua 10 kV

Curentul maximal de lucru în circuitul transformatorului de forţă din secția de reparații mecanice.
Snt  1,4 250  1,4
Int= 3  Unom  3  10
 20.23 A

Pentru protecţia transformatoarelor de putere din posturilor de transformare din secţii împotriva
scurtcircuitelor, ca protecţie rapidă se utilizează siguranţe fuzibile.
Curentul nominal al fuzibilului se determină conform condiţiei:
I nf  1,5  2   I nt ,

unde I nf este curentul nominal al fuzibilului;

I nf  1,6  I nt  1,6  23.09  32.36 A ;

Din tab.5.4 [5] se alege siguranţa fuzibilă tip ПКT103-10-50-31,5Y3 cu parametrii prezentaţi în
tabelul 8.5
Tabelul 8.5 - siguranţa fuzibilă tip ПКT103-10-50-31,5Y3
nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  10 kV U n  10 kV U n  U retea
2 I max  32.36 A I nf  50 A I nf  I max
3 I p 0  1.76 kA I rup  31,5 kA I rup  I p 0

Alegerea şi verificarea separatorului de sarcină de 10kV

Separatorul de sarcină se alege conform condiţiei I n  I max ;
PcPT 4 790,3
I max    45,68 A;
3�
Un 3�10

37
 Din tab.5.3 [5] se alege separator de sarcină tip ВНР-10/400- 10 3 У3. Verificarea se face în formă de
tabel.
Tabelul 8.6 - separator de sarcină tip ВНР-10/400-103У3
nr. Parametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  10kV U n  10kV U n  U retea
2 I max  19.07 A I n  400 A I n  I max
3 is  3.75kA ild  25kA ild  i s
4 Bsc=0,68 kA2s I T2  t T  10 2  1  100 kA 2  s I T2  tT  Bsc

- Alegerea aparatajului la tensiunea 35 KV

Efectuăm alegerea aparatajului la tensiunea 35 KV după datele nominale fără verificare.
- întrerupătorul cu ulei puţin.
BMТ – 35 Б - 20; Inom=1000A; idin=52 kA; Iter=20 kA; Un=35 kV.
- Separator de tipul PНДЗ - 35 /1000 cu Inom=1000A; Un=35 kV;
cu dispozitiv de acţionare ПРН - 35В; idin=80 kA; Iter=31,5 kA.
- Transformatorul de curent ТВ - 35 - 1У2 cu Inom=600A; Inom2=5A;
Unom=35 kV; Iter=20 kA.
Transformator de tensiune НКФ - 35 - 58У1; Unom=35 kV; S=400VA în clasa de
precizie 0,5.

9. ALEGEREA ȘI VERIFICAREA SELECTIVITĂȚI PROTECȚIILOR

Alegerea tipului de protecţie şi dispozitivul de automatizare a elementelor sistemului.

În procesul de exploatare a sistemelor de AEE apar diferite defecte în elementele componente. Pentru
depistarea locului de s.c. şi deconectarea rapidă automată a întreruptoarelor echipamentului defectat sau a
sectorului de linie de la partea nedefectată a echipamentului sau a reţelei, sunt prevăzute dispozitive de
protecţie prin relee.
Protecţia prin relee este una din principalele forme ale automatizării sistemelor electroenergetice
având drept scop principal detectarea avariei şi deconectarea elementului avariat în vederea evitării
38
extinderii avariei şi a revenirii cât mai rapide la regimul normal de funcţionare pentru restul sistemului. Cu
alte cuvinte, protecţia prin relee este formată din ansamblul aparatelor şi dispozitivelor destinate să comande
automat deconectarea instalaţiei electrice protejate în cazul apariţiei unui defect sau a unui regim anormal
periculos şi/sau să semnalizeze apariţia regimului respectiv.

Tabelul 9.1 – Alegerea tipului de protecţie şi dispozitivul de automatică

Denumirea Tipul dispozitivului
Nr. Tipul protecţiei utilizate
elementului de automatică
Motor electric Motor electric Pornire/oprire PME-
1 Întreruptor automat
122
2 LEC – 0,4kV LEC – 0,4kV Întreruptor automat
Transformator cu Transformator cu Siguranţă fuzibilă ПКT103-
puterea 250kVA puterea 400kVA 10-50
3 AAR
Întreruptor automat tip
BA55-39
LEC – 10kV LEC – 10kV PMC ( I şi III )
4 RAR
PMC ( homopolară)
Transformator cu Transformator cu Protecţia diferenţială
puterea 4000kVA puterea 4000kVA longitudinală de curent
PMC temporizată împotriva
RAT
5 s.c. exterioare
AAR
PMC temporizată împotriva
suprasarcinilor
Protecţia de gaze

Verificarea selectivităţii protecţiilor se realizează pentru circuitul ”ID-10 kV SPC – RE 0,4 kV” (vezi
fig.9.1)

39
 Figura 9.1 – Schema pentru verificarea selectivităţii protecţiilor în circuitul”ID-10 kV SPC – RE 0,4 kV”

Curenţii nominali ai transformatorului la treptele de înaltă şi joasă tensiune:

250
I nom.TÎT   14.45 A ;
3  10
250
I nom.TJT   173 A .
3  0,4

Verificăm, mai întâi, sensibilitatea protecţiei realizate cu întreruptorul QF3.

Sensibilitatea va fi asigurată dacă este satisfăcută condiţia:

I k 1 
 1,4; 1793  22.41  1,4 .
I reg .d . sQF 3 80

Selectivitatea protecţiilor:

– între întrerupătoarele QF3 şi QF2

40
 Condiţia de selectivitate este următoarea:

I reg .d .s .QF 2   1 ,3  1 ,5  I reg .d .s .QF 3

I reg .d .s.QF 2 1000

  12,5  1,3  1,5 .
I reg .d .s .QF 3 80

– între întrerupătoarele QF2 şi QF1

I reg .d . s .QF 1 1890
  1,89  1,3  1,5
I reg .d . s .QF 2 1000

– între siguranţa fuzibilă la partea 10 kV a transform. şi întrerupătorul QF1 la 0,4 kV

Întrerupătorul QF1 de tip BA-55-39 este selectiv şi permite stabilirea reglajelor de timp la s.c. la
valori de 0,1; 0,15; 0,2; 0,25; 0,3; 0,35 şi 0,4 s.
Stabilim reglajul de timp la valoarea 0,25 s.
În acest caz, pentru asigurarea selectivităţii între aceste două elemente, este necesar sa se respecte
condiţia:
t FU 10  1 ,5  t QF 1 .

Alegem siguranţa fuzibilă la partea de înaltă tensiune a transformatorului şi determinăm durata de

topire a elementului fuzibil.

I nom FU  1,5  2,0  I nom.T ÎT  2  14.45  28.9 A .

Alegem siguranţa fuzibilă de tip ПК-10 cu InomF = 35 A.

Determinăm durata de topire a elementului fuzibil pentru un s.c. la barele 0,4 kV a transformatorului.
Curentul de s.c. la 0,4 kV raportat la tensiunea 10 kV constituie

U nom 0 , 4 kV 0,4
I K 0, 4 kV  I K 30 , 4 kV   8.53   324.9 A .
U nom.10 kV 10,5

Pentru acest curent din curbele ”timp-curent” pentru siguranţele de tip ПК rezultă tFU = 0,2 s.
Anterior a fost stabilit, că tFU trebuie să fie mai mare sau egal cu 0,6 s, deci este necesar de ales un
element fuzibil cu un curent nominal mai mare.
Alegem un element fuzibil cu Inom FU = 80 A şi din curbe determinăm tFU = 0,8 s.
Conform ГОСТ 11667-85 pentru transformatoare cu tensiunea ≤ 35 kV cu bobine din Al durata
admisibilă de parcurgere a curentului la deteriorări după transformator nu trebuie să depăşească 4 s.
Considerăm t adm FU  4s şi atunci condiţia este îndeplinită.
t FU  t adm FU , adică 0,8 s < 4 s.
– între siguranţa fuzibilă ПК-10 şi PMC la începutul liniei de alimentare a PT
Pentru asigurarea selectivităţii

I pp  1,4 I nom .FU  1,4  80  112 A .

Curentul de pornire a protecţiei maximale de curent

41
 K sig  K aut
III
I pp   I max .
K rev

În cazul examinat I max  1,4  I nom.T ÎT

 1,4  14.45  20.23 A , deoarece transformatorul mai

asigură o rezervare a sarcinii din secţia învecinată şi se va supraîncărca.

1,2  2,5
III
I pp   20.23  76.27 A .
0,8

Considerăm I pp  120 A . Atunci condiţia I pp  1,4  I nom.FU

III
va fi asigurată.
Timpul de acţionare al protecţiei.

t pp  t FU   t  0 ,8  0 ,5  1, 3 s .

Verificăm sensibilităţile protecţiilor.

a) sensibilitatea protecţiei transformatorului cu întrerupătorul automat QF1 la 0,4 kV se va
asigura, dacă

I K 20 , 4 kV 7393
K sens    3.91 1,5 ,
I reg .d .s . QF 1 1890

K sens  3.91 1,5 deci sensibilitatea va fi asigurată.

b) sensibilitatea PMC realizată cu două transformatoare de curent conectate în schemă „stea

incompletă”

0 ,5  I K 2  0,5 1525
K sens  III
T ÎT
 1 ,5 , K sens   6.35  1,5 .
I pp
120

10. COMPENSAREA PUTERII REACTIVE

Pe partea 0,4 kV compensarea puterii reactive se efectuează cu condensatoare de
tensiune joasă. Reglarea puterii reactive la tensiunea 0,4 kV se efectuează în aşa mod ca
bilanţul să fie aproape de zero.

- Calculul capacităţii de transport după putere reactivă a transformatoarelor

42
 Calculul se efectuează cu relația
Qt=  KîN  St  2  Pc2 ,
unde: N este numărul transformatoarelor;
St - puterea nominală a transformatoarelor;
Kî - coeficientul de încărcare din tabelul 5.1;
Pc - puterea de calcul a RE din secție.
Pentru grupul de sarcini a secţiilor 1 transformatoarele pot transporta puterea:
Qt1=  0,75 1  630 2  4482  150.17 k var .

Puterea reactivă necesară e de Qnec=344 kvar (tabela 5.1).

Este necesar de compensat Qnec-Qt1=344-150.17 =193.82kvar, atunci o parte din
puterea reactivă se compensează la treapta de 0,4 kV cu ajutorul bateriilor de condensatoare de
tipul 1x АУКРМ-0,4-200.
Analogic efectuăm calculul şi pentru celelalte grupuri de sarcini şi datele obţinute le
întroducem în tabelul 10.1.

Tabelul 10.1-Alegerea numărului şi puterii bateriilor de condensatoare

Pс, Qc, NxSт, Qt, Qbc,
PT Кîn Baterie de condensatoare
kW kvar kVA kvar kvar
PT1, 448 344 0.8 1х630 150.17 193.82 1xАУКРМ-0,4-200
PT2, 284 344 0,8 1х400 96.64 247.33 1xАУКРМ-0,4-300
PT3 600 751 0.8 2х400 - 750 4xАУКРМ-0,4-250
PT4 820 795 0.7 2х630 200 594.3 4xАУКРМ-0,4-200
PT5 214 346 0.95 1X250 84.28 261.7 1xАУКРМ-0,4-300
PT6 958 989 0,80.8 2х630 157.28 832.4 4xАУКРМ-0,4-250
PT7 400 425 0.8 2X250 139.19 285.81 2xАУКРМ-0,4-200
PT8 577 537 0.8 2х400 164.53 372.46 2xАУКРМ-0,4-200
PT9 330 117 0.8 2х250 178.115 61.115 1xАУКРМ-0,4-100
PT10 120 Necesarul de Q se preia din SEE

- Consumul de putere reactivă

Consumul sumar de putere reactivă pe partea de 0,4 kV este 4648 kvar, pe partea 10kV
- 0 kvar (tabelul 10.2). Considerăm pierderile în transformator 10% din puterea instalată a
transformatoarelor şi pentru transformatoare din secţii va constitui
0,1·(5·400+5·630+5*250)=640 kvar.
Consumul sumar de putere reactivă constituie 4648+640 = 5288 kvar.
Rezerva pentru regim postavarie se ia 10% de la consumul sumar ceea ce costituie
528,8 kvar. În total consumul de putere reactivă va fi: 5288+528.8=5816,8 kvar.

43
 - Livrare de putere reactivă
Puterea reactivă produsă de bateriile de condensatoare (tabelul 10.1) constituie 4500
kvar; puterea reactivă livrată din sistem (tabelul 10.2) este de 1393 kvar.
Bilanţul puterlor reactive pentru întreprindere este adus în tabelul 10.2.

Tabelul 10.2 Bilanţul puterii reactive

N Bilanţul Q kvar
1 Consumul
1.1 Sarcina consumatorilor 0,4kV 4648
1.2 Sarcina consumatorilor 10kV 0
1.3 Pierderile în transformatoarele din secţii şi SPC 640
1.4 Rezervă în regim postavarie 528.8
1.5 Total (puterea reactivă necesară) 5816.8
2 Livrare
2.1 Sistemul 1393
2.2 Motoare sincrone 10 kV 0
2.3 Motoare sincrone 0,4 kV 0
2.4 Baterii de condensatoare 10 kV 0
2.5 Baterii de condensatoare 0,4 kV 4500
2.6 Total 5839
3 Bilanţul 22,2

CONCLUZIE

In cadrul proiectului de an a fost proiectat sistemul de alimentare cu energie electrică a

fabricii de tricotaj si ciorapi. A fost elaborat un complex de măsuri tehnice, organizaţionale şi
economice pentru asigurarea alimentării cu energie electrică a întreprinderii.
Date iniţiale pentru proiectare au fost coeficienţi şi mărimi din îndrumarea
44
caracteristicei ramuri acestei industrii. Sarcinile de calcul ale secţiilor întreprinderii sunt
determinate prin metoda coeficientului de cerere, iar pentru secţia de reparatii mecanice după
metoda coeficientului de maximum cu utilizarea calculatorului.
Toate deciziile aprobate în proiect sunt bazate pe calculul tehnico-economic (alegerea
tensiunii, alegerea schemei de alimentare interioare).
Alegerea aparatajului şi părţilor conductoare este realizata conform curenţilor calcul ce
acţionează cu verificarea aparatajului ales la acţiunea curenţilor de scurt circuit.
Toate deciziile luate în proiectul de an sînt argumentate prin calcule tehnico-economice luînd în
consideraţie cerinţele Normelor de Amenajare a Instalaţiilor Electrice.

45
 BIBLIOGRAFIE

1. Ю.Г.Барыбин и др. Справочник по проектированию электроснабжения. –М.:

Энергоатомиздат, 1990.
2. Ю.Г. Барыбин и др. Справочник по проектированию электрических сетей и
электрооборудования. -М: Энергоатомиздат, 1991.
3. А.А. Федоров, Л.Е. Старкова. Учебное пособие для курсового и дипломного
проектирования. –М. :Энергоатомиздат, 1987.
4. Л.Л. Коновалова, Л.Д. Рожкова. Электроснабжение промышленных предприятий и
установок. –М. : Энергоатомиздат, 1989ю
5. А.А.Федоров, В.В. Каменева. Основы электроснабжения промышленных предприятий.
–М. : Энергия, 1979.
6. А.А. Ермилов. Основы электроснабжения промышленных предприятий. М: Энергия,
1976.
7. V.Arion, S.Codreanu. Bazele calcului tehnico-economic al sistemelor de transport şi
distribuţie a energiei electrice, Chişinău, 1998
8. Правила устройства электроустановок. -М: Энергоатомиздат, 1985.
9. Б. Ю. Липкин Электроснабжение промышленных предприятий и установок, -М:
Высшая школа, 1990.
10. Н.П. Постников, Г.М. Рубашов Электроснабжение промышленных предприятий, -М:
Стройиздат, 1989.
11. В.М. Блок Пособие к курсовому и дипломному проектированию для
электроэнергетических специальностей вузов. -М: Высшая школа, 1990.

46